METAMÉR, metamere, s. n. 1. Fiecare dintre elementele constitutive ale corpului viermilor anelizi și artropodelor, asemănătoare ca structură și așezate succesiv; segment. 2. Segment primitiv al embrionului. – Din fr. métamère.

METAMÉR, metamere, s. n. 1. Fiecare dintre elementele constitutive ale corpului viermilor anelizi și artropodelor, asemănătoare ca structură și așezate succesiv; segment. 2. Segment primitiv al embrionului. – Din fr. métamère.

metamér s. n., pl. metamére

metamér s. n., pl. metamére

METAMÉR s. (ANAT.) segment. (~ al viermilor anelizi.)

METAMÉR, -Ă adj. (Despre corpuri) Care prezintă un anumit fel de izomerie. // s.n. Fiecare dintre segmenții din care este format corpul unui vierme sau al unui artropod. [< fr. métamère].

METAMÉR, -Ă I. adj. (chim.; despre corpuri) care prezintă metamerie. II. s. n. 1. segment primitiv al embrionului, provenind din mezoderm, care se scindează în fragmente regulate. 2. fiecare dintre segmentele din care este format corpul la viermi și la artropode. (< fr. métamère)

METAMÉR ~e n. Fiecare dintre segmentele care formează corpul unor viermi, crustacee, miriapode, insecte. /<fr. métamere

METAMER s. (ANAT.) segment. (~ al viermilor anelizi.)