Dicționare ale limbii române

2 intrări

15 definiții pentru metalizare

METALIZÁ, metalizez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de metal în scopul protejării lui față de acțiunea agenților externi sau pentru a-i astupa porii, a-i da un aspect plăcut etc. – Din fr. métalliser.
METALIZÁRE, metalizări, s. f. Acțiunea de a metaliza și rezultatul ei. – V. metaliza.
METALIZÁ, metalizez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de metal în scopul protejării lui față de acțiunea agenților externi sau pentru a-i astupa porii, a-i da un aspect plăcut etc. – Din fr. métalliser.
METALIZÁRE, metalizări, s. f. Acțiunea de a metaliza și rezultatul ei. – V. metaliza.
METALIZÁ, metalizez, vb. I. Tranz. A depune un strat de metal pe suprafața unui obiect, folosind anumite procedee.
METALIZÁRE s. f. Acțiunea de a metaliza și rezultatul ei.
metalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 metalizeáză
metalizáre s. f., g.-d. art. metalizắrii; pl. metalizắri
metalizá vb., ind. prez. 1 sg. metaliéz, 3 sg. și pl. metalizeáză
metalizáre s. f., g.-d. art. metalizării; pl. metalizări
METALIZÁ vb. I. tr. A depune o peliculă metalică (prin anumite procedee) pe suprafața unui obiect. ♦ A da un luciu metalic. [< fr. métalliser].
METALIZÁRE s.f. Acțiunea de a metaliza și rezultatul ei. [< metaliza].
METALIZÁ vb. tr. 1. a acoperi cu o peliculă metalică suprafața unui obiect, prin pulverizare cu ajutorul unui jet de aer. 2. a da o strălucire metalică. (< fr. métalliser)
A METALIZÁ ~éz tranz. (obiecte) A acoperi cu un strat subțire de metal inoxidabil (în scop protector sau decorativ); a spoi; a polei; a sufla. /<fr. métalliser
METALIZÁRE (< metaliza) s. f. Operație de acoperire a suprafeței unor obiecte cu un strat de metal sau de aliaj, pentru a le conferi noi proprietăți fizice, chimice sau mecanice. Există m. electrolitică, chimică sau prin pulverizare.

metalizare definitie

metalizare dex

Intrare: metaliza
metaliza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: metalizare
metalizare substantiv feminin