metafrază definitie

8 definiții pentru metafrază

METAFRÁZĂ, metafraze, s. f. 1. Transpunere a unei poezii în proză. 2. Anaforă care folosește sinonimele pentru a evita repetiția monotonă. – Din fr. métaphrase.
METAFRÁZĂ, metafraze, s. f. 1. Transpunere a unei poezii în proză. 2. Anaforă care folosește sinonimele pentru a evita repetiția monotonă. – Din fr. métaphrase.
metafráză (-ta-fra-) s. f., g.-d. art. metafrázei; pl. metafráze
metafráză s. f. (sil. -fra-), pl. metafráze
METAFRÁZĂ s.f. 1. Traducere a unei poezii în proză; traducere a unui text pentru a ne reda cu fidelitate conținutul. 2. Anaforă constând în reluarea noțiunii printr-un sinonim, pentru a evita repetarea monotonă a aceluiași cuvânt. [< fr. métaphrase, cf. gr. metaphrasis].
METAFRÁZĂ s. f. 1. transpunere a unei poezii în proză; traducere a unui text în care se urmărește interpretarea fidelă a conținutului. 2. anaforă care folosește sinonimele pentru a evita repetarea monotonă a aceluiași cuvânt. (< fr. métaphrase)
METAFRÁZĂ ~e f. Transpunere a unei poezii în proză. /<fr. métaphrase
metafrază (gr. metaphrasis „traducere”, „explicație”), figură care constă în reluarea aceleiași noțiuni prin sinonime care au topica anaforei (I): „Pădurea, mi se pare, avea o melodie Străină pentru mine, necunoscută ție.” (Dan Deșliu) • Repetarea noțiunii prin sinonime realizează o schemă care este mai mult decât o anaforă, întrucât sinonimele constituie un mijloc de insistență și de dezvoltare a ideii. • M. se mai numește și transpunerea unei poezii în proză. ( Meyers Handbuch, p. 80)

metafrază dex

Intrare: metafrază
metafrază substantiv feminin
  • silabisire: -fra-