Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru metacarp

METAC├üRP, metacarpuri, s. n. Parte din scheletul m├óinii cuprins─â ├«ntre carp ╚Öi falange, format─â din cinci oase dispuse radiar; os care formeaz─â baza fluierului la picioarele din fa╚Ť─â ale unor animale. ÔÇô Din fr. m├ętacarpe.
METAC├üRP, metacarpuri, s. n. Parte din scheletul m├óinii cuprins─â ├«ntre carp ╚Öi falange, format─â din cinci oase dispuse radiar; os care formeaz─â baza fluierului la picioarele din fa╚Ť─â ale unor animale. ÔÇô Din fr. m├ętacarpe.
METACÁRP, metacarpuri, s. n. Partea din scheletul mîinii formată din cinci oase dispuse radiar, cuprinsă între carp și degete.
metacárp s. n., pl. metacárpuri
metacárp s. n., pl. metacárpuri
METACÁRP s. (ANAT.) (rar) metacarpian.
METAC├üRP s.n. Scheletul p─âr╚Ťii de mijloc a m├óinii, compus din cinci oase a╚Öezate ├«n form─â de raze. [< fr. m├ętacarpe, cf. gr. metakarpion].
METAC├üRP s. n. por╚Ťiune a scheletului m├óinii cuprins─â ├«ntre carp ╚Öi falange. ÔŚŐ os, baza fluierului la picioarele anterioare ale unor animale. (< fr. m├ętacarpe)
METAC├üRP ~uri n. Ansamblu de cinci oase, dispuse radiar, care formeaz─â scheletul m├óinii ├«ntre carp ╚Öi falange. /<fr. m├ętacarp
*metac├írp n., pl. ur─ş (vgr. metak├írpion, d. met├í, dup─â, ╚Öi karp├│s, carp. V. meta-tars. Anat. Cele cinc─ş oase paralele care formeaz─â palma, ├«ntre degete ╚Öi carp.
METACARP s. (ANAT.) (rar) metacarpian.

Metacarp dex online | sinonim

Metacarp definitie

Intrare: metacarp
metacarp substantiv neutru