Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

50 defini╚Ťii pentru mestec─â

amestec├í1 [At: (a. 1640) ap. GCR I, 90 / Pzi: ~├ęstec / E: lat *ammixticare Cf mesteca] 1-2 vtr A (se) uni. 3-4 vtr A (se) pune la un loc. 5-6 vtr A (se) combina dou─â sau mai multe elemente (lichide, substan╚Ťe, lucruri, fiin╚Ťe etc.) diferite sau de acela╚Öi fel (d├ónd, adesea, un corp nou). 7 vi (D. lichide) A ├«nceta s─â fie curat. 8 vt (├Äe) A ~ vinul (sau laptele) cu ap─â A sub╚Ťia pun├ónd ap─â. 9 vt A introduce ceva ├«ntr-un lichid, cu scopul de a prepara o mixtur─â. 10 vt (D. lucruri diferite; ├«e) ├Äntre miere ~ c─â fiere Spune vorbe sup─âr─âtoare ├«ntre altele mai pl─âcute. 11-12 vtr (D. popoare) A (se) schimba ├«n urma unui amestec cu elemente str─âine. 13 vi (D. lucruri de acela╚Öi fel) A schimba ╚Öirul, pozi╚Ťia reciproc─â. 14 vi (D. fiin╚Ťe ╚Öi lucruri) A disp─ârea. 15 vr A se confrunta ├«n... 16 vr A se face una cu... 17 vr (├Änv; d. fiin╚Ťe de sex opus) A se ├«mpreuna sexual. 18 vr (├Änv) A se c─âs─âtori. 19 vr A se da de partea cuiva. 20-21 vtr A (se) confunda. 22 vi A-╚Öi pierde min╚Ťile. 23 vra (Construit cu pp ├«n, ├«ntru, la sau cu o propozi╚Ťie introdus─â prin unde) A se introduce ├«ntr-un mediu str─âin. 24 vr A se v├ór├« unde nu este chemat, unde nu este potrivit, unde n-are dreptul s─â participe. 25 vr A-╚Öi face de lucru, intervenind nechemat. 26 vr (Pfm; ├«e) Se ~ c─â ca cimbrul Se amestec─â ├«n toate. 27 va A interveni. 28 vr (├Äe) A nu se ~ A fi hot─âr├ót s─â nu ia parte la ceva. 29 vr (├Äae) A sta de (sau la) o parte f─âr─â s─â intervin─â sau s─â participe. 30 vt (├Änv; fig) A def─âima. 31 vt A cleveti, f─âc├ónd intrigi ├«mpotriva cuiva. 32 vt (Construit, adesea, cu pp. cu d. lichide, cereale etc. de acela╚Öi fel) A omogeniza prin agitare.
amesteca2 v vz mesteca1
AMESTEC├ü, am├ęstec, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face un amestec (1). ÔÖŽ Tranz. A provoca dezordine, a ├«ncurca diverse lucruri ├«ntre ele. 2. Refl. (Despre grupuri de fiin╚Ťe deosebite) A se ├«ntrep─âtrunde; a se pierde, a disp─ârea ├«n... 3. Refl. A interveni (nepoftit) ├«ntr-o ac╚Ťiune, ├«ntr-o discu╚Ťie etc. ÔÇô Lat. *ammixticare.
MÉSTEC s. m. v. mestecă.
MESTECÁ2 vb. I v. amesteca.
MESTEC├ü1, m├ęstec, vb. I. Tranz. A sf─âr├óma un aliment cu din╚Ťii ╚Öi a-l amesteca ├«n gur─â (pentru a-l ├«nghi╚Ťi). ÔÖŽ A ├«nv├órti ceva (cu limba) ├«n gur─â. ÔÖŽ Fig. A pune la cale; a pl─ânui. ÔÇô Lat. masticare.
M├ëSTEC─é, mesteci, s. f. (Bot.; reg.) R─âsfug. [Var.: m├ęstec s. m.] ÔÇô Din mesteca1.
AMESTEC├ü, am├ęstec, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face un amestec (1). ÔÖŽ Tranz. A provoca dezordine, a ├«ncurca diverse lucruri ├«ntre ele. 2. Refl. (Despre grupuri de fiin╚Ťe deosebite) A p─âtrunde unele printre altele; a se pierde, a disp─ârea ├«n...; p. ext. a se amesteca. 3. Refl. A interveni, a se b─âga, a se v├ór├« (nechemat) ├«ntr-o ac╚Ťiune, ├«ntr-o discu╚Ťie etc. ÔÇô Lat. *ammixticare.
MÉSTEC s. m. v. mestecă.
MESTECÁ2 vb. I v. amesteca.
MESTEC├ü1, m├ęstec, vb. I. Tranz. A sf─âr├óma un aliment cu din╚Ťii ╚Öi a-l amesteca ├«n gur─â (pentru a-l ├«nghi╚Ťi). ÔÖŽ A ├«nv├órti ceva (cu limba) ├«n gur─â. ÔÖŽ Fig. A pune la cale; a pl─ânui. ÔÇô Lat. masticare.
M├ëSTEC─é, mesteci, s. f. (Bot.; reg.) R─âsfug. [Var.: m├ęstec s. m.] ÔÇô Din mesteca1.
AMESTEC├ü, amestec, vb. I. 1. Tranz. A pune la un loc, a uni dou─â sau mai multe elemente diferite; a face un amestec. A amesteca varul cu nisip. A amesteca vinul cu ap─â. Ôľş [Flac─âra] clipe╚Öte-abia, din c├«nd ├«n c├«nd, Cu stingerea-n b─âtaie. Lumini cu umbre-amestec├«nd Prin col╚Ťuri de odaie. CO╚śBUC, P. I 191. De b─âtea piatra holdele, apoi pe ale lui le amesteca cu p─âm├«ntul. ISPIRESCU, L. 206. ├Än lupta ╚Öi tr├«nta aceasta, masa se r─âsturnase; ulcioarele se sp─ârseser─â ╚Öi vinul amestecat cu s├«nge f─âcuse o balt─â pe lespezile salei. NEGRUZZI, S. I 152. ÔŚŐ Refl. ├Än chimir se amestecau, pe Ung─â baierele pungii, lan╚Ťugul briceagului... ╚Öi ╚Ťar╚Ťamurile sc─âp─âr─âtorilor. SADOVEANU, N. F. 12. Ceaiul... lu─â o vopsea purpurie, amestec├«ndu-se cu rumul. NEGRUZZI, S. I 74. ÔÖŽ A introduce, a ad─âuga ceva ├«ntr-un lichid. ├Än paharul ce dete lui F─ât-Frumos amestec─â, f─âr─â s─â ╚Ötie el, ni╚Öte buruieni adormitoare. ISPIRESCU, L. 106. ÔÖŽ (Elementele puse ├«mpreun─â s├«nt de acela╚Öi fel) A schimba ordinea, pozi╚Ťia reciproc─â; a ├«ncurca. Ia seama s─â nu amesteci fi╚Öele, c─âci s├«nt bine clasate, Atuncea dinaintea lui Arald zidul piere; El vede toat─â firea amestecat-afar─â ÔÇô Ninsoare, fulger, ghea╚Ť─â, v├«nt arz─âtor de var─â. EMINESCU, O. I 94. ÔÖŽ (Cu privire la no╚Ťiuni, imagini etc.) A ├«ncurca, a nu mai putea deosebi unele de altele. A╚Öa ├«╚Öi aducea acum aminte, Amestec├«nd imagini vii cu vise ╚śi ce-i acum, cu ce-a fost ├«nainte. D. BOTEZ, ├«n POEZ. N. 78. 2. Refl. (Despre fiin╚Ťe sau despre grupuri de fiin╚Ťe deosebite) A p─âtrunde unii printre al╚Ťii. S-au amestecat oile cu caprele, Cele dou─â gloate ├«mp├«nzir─â c├«mpul, se amestecar─â. DUMITRIU, B. F. 113. Am├«ndou─â cetele amestec├«ndu-se, au pornit ├«mpreun─â. CARAGIALE, O. III 99. ÔÖŽ A intra, a p─âtrunde undeva, a disp─ârea, a se pierde ├«ntr-o mul╚Ťime. Plec─â de l├«ng─â el, gr─âbit, se amestec─â ├«n gloat─â. DUMITRIU, B. F. 66. [Graurii] trec r─âpede ca un nor negru ├«ndesat, se amestec─â printre porumbei ╚Öi printre ciori. ODOBESCU, S. III 31. Am s─â m─â-mbrac ╚Öi eu ├«n irod, s─â m-amestec printre m─â╚Öti ╚Öi s─â trag cu urechea, doar oi descoperi ceva. ALECSANDRI, T. I 76. S─â nu te duci ast─âzi la d├«nsul la mas─â [ziser─â Spancioc ╚Öi Stroici]... ╚Öi se amestecar─â ├«n norod. NEGRUZZI, S. I 150. Porumbielul... ├«mi s─âlta... Sus, mai sus C─â se urca, Cu norii S-amesteca. TEODORESCU, P. P. 39. 3. Refl. (Despre oameni; ├«ntrebuin╚Ťat absolut sau cu determin─âri introduse prin prep. ┬ź├«n┬╗) A interveni (de obicei nechemat) ├«ntr-o ac╚Ťiune str─âin─â, ├«ntr-o discu╚Ťie; a se b─âga, a se v├«r├«. Ce te prive╚Öte pe dumneata? Cu ce drept te amesteci? DUMITRIU, B. F. 45. Ba s-avem iertare... s-a amestecat unche╚Öul Haralambie. SADOVEANU, N. F. 16. Chiar a╚Öa e, cucoane ÔÇô se amestec─â iar Buruian─â. REBREANU, R. I 89. Te poftesc s─â nu te amesteci ├«n conversa╚Ťia noastr─â. ALECSANDRI, T. 766. ÔŚŐ Expr. A se amesteca unde nu-i fierbe oala = a se v├«r├« unde nu este chemat, unde n-are ce c─âuta. N-are s─â s-amestece... unde nu-i fierbe oala. ALECSANDRI, T. I 355. ÔŚŐ Tranz. E comic jup├«n Dumitrache, dar e ╚Öi odios, pentru c─â amestec─â pe Chiriac... ├«n gelozia sa. IBR─éILEANU, S. 45. ÔÖŽ A se interesa de ceva, a participa cu interes la ceva. Un director de fabric─â trebuie s─â se amestece ├«n toate problemele ├«ntreprinderii.
MESTÉC s. m. v. mestecă.
MESTEC├ü1, m├ęstec, vb. I. Tranz. 1. A f─âr├«ma, a m─âcina cu din╚Ťii alimentele solide ╚Öi a le amesteca cu saliv─â pentru a fi mai u╚Öor de ├«nghi╚Ťit ╚Öi digerat. Carnea nghite f─âr─â s-o mestece. STANCU, D. 12. De lene╚Ö ce era, nici ├«mbuc─âtura din gur─â nu ╚Öi-o mesteca. CREANG─é, P. 329. ÔÖŽ A m├«nca. ├Äntr-un col╚Ť, o c─âl─âtoare cu haina s─ârac─â ╚Öi neagr─â, mesteca ├«n sil─â un corn cu miezul aspru. C. PETRESCU, S. 150. 2. (Cu privire la alte obiecte) A ├«nv├«rti, a fr─âm├«nta in gur─â, a ├«ntoarce cu limba. Cum mesteci spuma alb─â-n fr├«u, Cum joci al coamei galben r├«u. CO╚śBUC, P. I 112. ÔÖŽ Fig. Numai ea nu r├«dea, ci ├«╚Öi mesteca ciuda ├«n v├«rful buzelor. BASSARABESCU, S. N. 164. 3. Fig. A pune la cale, a pl─ânui. Z├«mbe╚Öte caracteristic: se vede bine c─â mestec─â ├«n sine o replic─â zdrobitoare. CARAGIALE, O. II 233.
MESTEC├ü, m├ęstec, vb. I. Tranz. 1. A agita o substan╚Ť─â (de obicei ├«ntr-un lichid) pentru a ob╚Ťine o past─â omogen─â. V. amesteca. Vorbisem cu el sora, ├«mi mestecase voinice╚Öte m─âm─âliga... ╚Öi peste noapte boala a cuprins cu ghearele-i de fier. SADOVEANU, O. VIII 31. Chiar atunci luase ceaunul de pe foc, s─â mestece m─âm─âliga. CREANG─é, P. 147. ÔÖŽ A face s─â se dizolve, s─â se amestece o substan╚Ť─â ├«nv├«rtind lichidul pentru a ob╚Ťine o solu╚Ťie uniform─â. ╚Üi-a mestecat ea zah─ârul cu linguri╚Ťa ╚Öi te-a ├«mbiat. PAS, Z. I 69. 2. A amesteca. D. Cristodor... mestec─â c├«teva c─âr╚Ťi [de joc]. DELAVRANCEA, S. 124. C├«nd b─âtea v├«ntul turbat, Cu z─âpad─â mestecat. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 511. ÔŚŐ Fig. O eroi!... v─â citeaz─â to╚Ťi nerozii Me╚Öterind veacul de aur ├«n noroiul greu al prozii. EMINESCU, O. I 149. (Refl.) Sus, mai sus c─â s-or urca, Cu norii s-or mesteca. TEODORESCU, P. P. 39.
MEST├ëC─é s. f. (╚śi ├«n forma mestec) Plant─â erbacee din familia compozeelor, cu tulpini lungi ╚Öi flori galbene, care cre╚Öte ├«n locuri pietroase; tulpina ei secret─â un latex care la aer se ├«nt─âre╚Öte ╚Öi se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ca gum─â de mestecat; r─âsfug (Condrillo juncea). Tufe de mestec─â se deslu╚Öeau prin gr├«u. SANDU-ALDEA, U. P. 163. Foaie verde de mestec, Gheorghie╚Ö fecior de grec. ╚śEZ. III 58. ÔÇô Variant─â: mest├ęc s. m.
AMESTEC├ü, am├ęstec, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) uni form├ónd un amestec. ÔÖŽ Tranz. A schimba ordinea; a ├«ncurca. 2. Refl. (Despre grupuri de fiin╚Ťe deosebite) A p─âtrunde unii printre al╚Ťii. ÔÖŽ A se pierde, a disp─ârea undeva. Am s─â m─â-mbrac ╚Öi eu ├«n irod, s─â m-amestec printre m─â╚Öti (ALECSANDRI). 3. Refl. A interveni (nechemat) ├«ntr-o ac╚Ťiune, ├«ntr-o discu╚Ťie etc.; p. ext. a se interesa de ceva. ÔŚŐ Expr. A se amesteca (sau a umbla) unde nu-i fierbe oala = a se v├ór├« unde nu este chemat, unde nu are ce c─âuta. ÔÇô Lat. *ammixticare.
amestec├í (a ~) vb., ind. prez. 3 am├ęstec─â
m├ęstec v. m├ęstec─â
mestec├í (a ~) vb., ind. prez. 3 m├ęstec─â
m├ęstec─â/m├ęstec (reg.) s. f. / s. m., pl. m├ęsteci
amestec├í vb., ind. prez. 1 sg. am├ęstec, 3 sg. ╚Öi pl. am├ęstec─â
m├ęstec v. mest├ęc─â
mestec├í vb., ind. prez. 1 sg. m├ęstec, 3 sg. ╚Öi pl. m├ęstec─â
m├ęstec─â s. f. /m├ęstec s. m., pl. m├ęsteci
AMESTEC├ü vb. 1. a combina. (~ mai multe substan╚Ťe.) 2. (prin Transilv. ╚Öi Maram.) a sfeti. (~ c─âr╚Ťile de joc.) 3. v. mesteca. 4. v. corci. 5. v. ├«ncurca. 6. a se b─âga, a interveni, a se v├ór├«. (Se ~ nechemat ├«ntr-o discu╚Ťie.)
MESTECÁ vb. a amesteca, (pop.) a dumica. (A ~ un aliment în gură.)
MÉSTECĂ s. v. răsfug.
amestec├í (am├ęstec, amestec├ít), vb. ÔÇô 1. A face un amestec. ÔÇô 2. A str├«nge laolalt─â. ÔÇô 3. A avea acces carnal. 4. (├Änv.) A calomnia, a face intrigi. ÔÇô Mr. amisticare, ameastic. Lat. *amm─şxt─şc─üre, de la m─şxtus (REW 5617; DAR; Pascu, I, 115; cf. Candrea-Dens., 1086). ÔÇô Der. amestec, s. n. (reunire de lucruri diverse); amestec─âtor, adj. (aparat care serve╚Öte la a mesteca substan╚Ťe; intrigant, b├«rfitor); amestec─âtur─â, s. f. (amestec, ├«ncurc─âtur─â); amestecu╚Ö, s. n. (amestec). Cf. mesteca.
mestec├í (m├ęstec, mestec├ít), vb. ÔÇô A amesteca ├«n gur─â. ÔÇô Megl. mestic, misticari. Lat. mast─şc─üre (Diez, I, 268; Philippide, Principii, 98; Pu╚Öcariu 1062; REW 5398), cf. it. masticare, prov. mascher, fr. m├ócher, sp., port. masgar. ÔÇô Der. mestec─âtor, s. m. (cel care mestec─â).
mestec├í (m├ęstec, ├ít), vb. ÔÇô A amesteca. Lat. *mixtic─üre (Pu╚Öcariu 1063; Candrea-Dens., 1085; Iordan, Dift., 123; REW 5398a), cf. alb. me┼ítekuem, it. mestare, abruz. (am)misteka, cf. amesteca. ÔÇô Der. mestec─âtor, adj. (├«nv., r─âsculat; care amestec─â); mestec─âtor, s. n. (b─ât─âtor, mai); mestec, s. n. (├«nv., amestec); mestec─âtur─â, s. f. (amestec, dezordine); mestecu╚Ö, s. n. (b─ât─âtor; b─â╚Ť pentru a amesteca porumbul fiert); mestec─âu, s. n. (Trans., f─âc─âle╚Ť; Arg., gur─â, plisc).
A AMESTEC├ü am├ęstec tranz. 1) (elemente, lucruri eterogene) A face s─â se amestece. 2) (lucruri) A supune unei dezordini; a ├«ncurca ├«ntre ele. 3) fam. (persoane) A antrena ├«n mod con╚Ötient (├«ntr-o chestiune sau ├«ntr-o situa╚Ťie nedorit─â); a implica. /<lat. ammixticare
A SE AMESTEC├ü m─â am├ęstec intranz. 1) A se ├«mbina form├ónd un amestec. 2) (despre grupuri de fiin╚Ťe deosebite) A p─âtrunde unele printre altele (f─âc├óndu-se nev─âzute). 3) A interveni nefiind solicitat. ~ ├«n discu╚Ťie. ~ ├«n joac─â. /<lat. ammixticare
A MESTEC├ü m├ęstec tranz. 1) (alimente) A sf─âr├óma cu din╚Ťii (├«n gur─â), ├«nmuind cu saliv─â (pentru a ├«nlesni ├«nghi╚Ťirea ╚Öi digerarea). 2) A ├«nv├órti ├«n gur─â cu limba. ~ gum─â. 3) (mai ales alimente) A mi╚Öca (cu o lingur─â) pentru a ob╚Ťine o mas─â omogen─â sau pentru a nu se arde la foc. 4) fig. (mai ales ac╚Ťiuni reprobabile) A pune la cale; a organiza pe ascuns; a urzi; a ╚Ťese; a unelti; a coace. /<lat. masticare
m├ęstec─â1, s.f. (pop.) 1. r─â╚Öin─â de brad, galben─â ╚Öi dulce, care se mestec─â sau se m─ân├ónc─â. 2. past─â de chi╚Ťion.
m├ęstec─â2, m├ęsteci, s.f. (reg.) 1. boal─â contagioas─â a oilor ╚Öi caprelor, care le opre╚Öte secre╚Ťia laptelui; r─âsfug─â. 2. boal─â contagioas─â la om ╚Öi animale; r─âsfug─â, dalac, bub─â-neagr─â, c─ârbune, antrax. 3. plant─â erbacee cu flori galbene folosit─â ca medicament ├«mpotriva bolilor amintite; r─âsfug.
amestec├á v. 1. a pune laolalt─â, a ├«mpreuna: a amesteca vin cu ap─â; 2. a pune ├«n mi╚Öcare: a amesteca cu lingura, cu degetul; 3. a ├«ncurca: le amestec─â toate; 4. a lua parte la ceva: nu m─â bag, nu m─â amestec. [╚śi mestec├á = *MIXTICARE, din MIXTUS, amestecat].
mestecà v. V. amesteca.
mestec├á v. a sf─âr├óma cu din╚Ťii: a mesteca p├óine. [Lat. MASTICARE].
2) am├ęstec, a -├í v. tr. (d. a 4 ╚Öi mestec 1). Combin, pun la un loc: a amesteca vinu cu ap─â. Mi╚Öc, mestec: a amesteca cu lingura. ├Äncurc: a amesteca lucrurile. Implic: l-a amestecat ╚Öi pe el ├«n afacere. V. refl. M─â bag, intru: cine se amestec─â ├«n t─âr├«╚Ť─â, ├«l m─ân├«nc─â porci─ş (Prov.).
1) am├ęstec n., pl. ur─ş (d. a amesteca). Rezultatu amestec─âri─ş: amestec de aur ╚Öi argint, de vin ╚Öi ap─â, de bucurie ╚Öi ├«ntristare. Fig. Ingeren╚Ť─â, intervenire: f─âr─â amestecu nim─ânu─ş. ÔÇô La Dos. ╚Öi m├ęstec.
1) m├ęstec n. V. amestec 1.
3) m├ęstec, a -├í v. tr. (din *a m─âsteca, de unde sÔÇÖa f─âcut a mesteca, apo─ş mestec, d. lat. m├ístico, -├íre, a m─âcina ├«n gur─â; it. masticare, pv. mascher, fr. m├ócher, sp. pg. masgar. V. mastica╚Ťiune). Macin m├«ncarea ├«n gur─â (ca sÔÇÖo ├«nghit pe urm─â).
2) m├ęstec, a -├í v. tr. (lat. mixtico, mixticare, d. mixtus, mixt; it. misticare, a amesteca. D. lat. *m─şsculare, din misc├ęre, mixtum, vine it. mescolare, fr. m├¬ler, sp. mezclar. V. amestec). Amestec, agit ceva cu lingura (cu lopata, cu b─â╚Ťu, cu m├«na): a mesteca cea─şu ├«n pahar.
m├ęstec─â (vest) sa┼ş -├şc─â (est) f., pl. ─ş (d. mestec 3). O buru─şan─â cu flor─ş albastre ╚Öi care serve╚Öte la legat snopi─ş. C├«nd o fr├«ng─ş d─â un fel de lapte care se ├«ncheag─â ╚Öi pe care copii─ş il mestec─âÔÇÖn gur─â.
AMESTECA vb. 1. a combina. (~ mai multe substan╚Ťe.) 2. (prin Transilv., Maram.) a sfeti. (~ c─âr╚Ťile de joc.) 3. a mesteca, (pop.) a dumica. (~ gum─â de mestecat.) 4. a se corci, a se ├«ncruci╚Öa. (Dou─â specii de plante se pot ~.) 5. a (se) ├«nc├«lci, a (se) ├«ncurca, (reg.) a (se) b─âlm─âji, (├«nv.) a (se) z─âminti. (Lucrurile se ~.) 6. a se b─âga, a interveni, a se v├«r├«. (Se ~ nechemat ├«ntr-o discu╚Ťie.)
MESTECA vb. a amesteca, (pop.) a dumica. (A ~ guma de mestecat.)
mestec─â s. v. R─éSFUG.
a se amesteca / a se b─âga acolo unde nu-i fierbe oala expr. (pop.) a interveni nepoftit ├«n discu╚Ťie sau ├«n solu╚Ťionarea unei chestiuni

Mestec─â dex online | sinonim

Mestec─â definitie

Intrare: mestec─â
mestec
mestec─â substantiv feminin
Intrare: amesteca
amesteca conjugarea I grupa I verb tranzitiv
mesteca verb grupa I conjugarea I
Intrare: mesteca (sfărâma)
mesteca verb grupa I conjugarea I
Intrare: mesteca (amesteca)
mesteca verb grupa I conjugarea I