Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru meserie

MESER├ŹE, meserii, s. f. Profesie sau ├«ndeletnicire bazat─â pe un complex de cuno╚Ötin╚Ťe ob╚Ťinute prin ╚Öcolarizare ╚Öi prin practic─â, care permit celui care le posed─â s─â execute anumite opera╚Ťii de transformare ╚Öi de prelucrare a obiectelor muncii sau s─â presteze anumite servicii; ├«ndeletnicirea meseria╚Öului; calificarea profesional─â a meseria╚Öului; me╚Öte╚Öug, me╚Öterie. ÔÖŽ P. gener. Profesie (de orice fel). ÔŚŐ ╚ścoal─â de meserii = ╚Öcoal─â ├«n care se preg─âteau ├«n trecut cadre de muncitori califica╚Ťi. ÔŚŐ Loc. adj. De meserie = calificat ├«ntr-un anumit domeniu de activitate; de specialitate, competent. ÔÖŽ Ocupa╚Ťie; preocupare. ÔÇô Din mesereare (├«nv. ÔÇ×slujb─â, func╚ŤieÔÇŁ < lat.).
MESER├ŹE, meserii, s. f. Profesiune sau ├«ndeletnicire bazat─â pe un complex de cuno╚Ötin╚Ťe ob╚Ťinute prin ╚Öcolarizare ╚Öi prin practic─â, care permit celui care le posed─â s─â execute anumite opera╚Ťii de transformare ╚Öi de prelucrare a obiectelor muncii sau s─â presteze anumite servicii; ├«ndeletnicirea meseria╚Öului; calificarea profesional─â a meseria╚Öului; me╚Öte╚Öug, me╚Öterie. ÔÖŽ P. gener. Profesiune (de orice fel). ÔŚŐ ╚ścoal─â de meserii = ╚Öcoal─â ├«n care se preg─âteau ├«n trecut cadre de muncitori califica╚Ťi. ÔŚŐ Loc. adj. De meserie = calificat ├«ntr-un anumit domeniu de activitate; de specialitate, competent. ÔÖŽ Ocupa╚Ťie; preocupare. ÔÇô Din mesereare (├«nv. ÔÇ×slujb─â, func╚ŤieÔÇŁ < lat.).
MESER├ŹE, meserii, s. f. 1. ├Ändeletnicire sau profesiune bazat─â pe o munc─â manual─â calificat─â, desf─â╚Öurat─â pentru a prelucra ╚Öi a transforma diferite materiale; me╚Öte╚Öug. M-a dat la meserie de mic, la un atelier de repara╚Ťii, s─â m─â fac mecanic. DUMITRIU, N. 266. Mi-am ├«nv─â╚Ťat meseria la ora╚Ö. SAHIA, N. 80. Puse de g├«nd ca pe fiul s─âu s─â-l dea s─â ├«nve╚Ťe toate meseriile. ISPIRESCU, L. 366. 2. Orice fel de profesiune, manual─â sau intelectual─â. Mai to╚Ťi oamenii talenta╚Ťi din acest cerc literar au p─âr─âsit literatura pentru meserii mai m─ânoase. GHEREA, ST. CR. II 99. ÔŚŐ Expr. (Om) de meserie = (om) de specialitate, cu experien╚Ť─â ├«ntr-un domeniu de activitate. E cel mai concret ╚Öi mai colorat dintre psihologii de meserie. IBR─éILEANU, S. 227. ÔÖŽ Ocupa╚Ťie, ├«ndeletnicire. S─âtul de a face mereu de poman─â meseria tic─âloas─â de martor mincinos, ├«╚Öi ceru seama de la st─âp├«n. ODOBESCU, S. III 44.
meser├şe s. f., art. meser├şa, g.-d. art. meser├şei; pl. meser├şi, art. meser├şile
meser├şe s. f., art. meser├şa, g.-d. art. meser├şei; pl. meser├şi, art. meser├şile
MESER├ŹE s. 1. me╚Öte╚Öug, (├«nv. ╚Öi reg.) me╚Öterie, (reg.) breasl─â, (prin Ban.) m─âistorie, (Ban.) z─ânat. (A intrat la ~.) 2. v. ocupa╚Ťie.
MESER├ŹE s. v. atelier.
meser├şe (meser├şi), s. f. ÔÇô Profesiune, ocupa╚Ťie manual─â. Der. din a meseri ÔÇ×a fi s─âracÔÇŁ, cu semantismul ca ├«n it. mestiere ÔÇ×serviciuÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×nevoieÔÇŁ (Tiktin). Nu apare ├«nainte de sec. XIX. ÔÇô Der. meseria╚Ö, s. m. (lucr─âtor, slujba╚Ö); meserie╚Öesc, adj. (muncitoresc); comeseria╚Ö, s. m. (slujba╚Ö din aceea╚Öi breasl─â).
MESER├ŹE ~i f. ├Ändeletnicire de orice natur─â bazat─â pe munca manual─â calificat─â; me╚Öte╚Öug. [G.-D. meseriei] /Din mesereare ├«nv.
meserie f. 1. exerci╚Ťiul unei arte manuale: meseria de croitor; 2. orice profesiune: meseria de advocat. [Origin─â necunoscut─â].
meser├şe f. (d. meser). Me╚Öte╚Öug, exerci╚Ťiu une─ş arte manuale (fer─âria, zid─âria ╚Ö. a.). Profesiune.
meserie s. v. ATELIER.
MESERIE s. 1. me╚Öte╚Öug, (├«nv. ╚Öi reg.) me╚Öterie, (reg.) breasl─â, (prin Ban.) m─âistorie, (Ban.) z─ânat. (A intrat la ~.) 2. ├«ndeletnicire, ocupa╚Ťie, profesiune, (├«nv. ╚Öi reg.) me╚Öterie, (Mold.) breasl─â, (Transilv.) lefterie, (├«nv.) cin, marafet. (Ce ~ are ├«n prezent? ÔÇô E cofetar.)
meserie De origine necunoscut─â dup─â DU; la TDRG citim ÔÇ×pare a avea la baz─â pe meserere, c─âruia i s-a substituit sensul it. m├ęstiere, fr. m├ętierÔÇŁ (meserere ├«nseamn─â ÔÇ×├«ndurareÔÇŁ, dar se g─âse╚Öte ╚Öi cu ├«n╚Ťelesul de ÔÇ×func╚ŤieÔÇŁ): slujbele le d─âdea domnitorul, care miluia pe dreg─âtor. Aceast─â explica╚Ťie ╚Öi-o ├«nsu╚Öe╚Öte CADE, f─âr─â s─â adauge nimic, ╚Öi, de asemenea, DLR. Scriban ╚Öi, dup─â el, DLRM consider─â pe meserie ca derivat de la meser, ÔÇ×s─âracÔÇŁ, f─âr─â nici un comentariu. Cred c─â aceasta este explica╚Ťia just─â, dar are nevoie de unele l─âmuriri. M. Seche, ├«n LR, XI, p. 70 ÔÇô 71, o respinge, cu argumentul c─â, ÔÇ×cel pu╚Ťin ├«n or├«nduirea feudal─â, situa╚Ťia social─â a meseria╚Öului era ├«n orice caz mai bun─â dec├«t a membrilor altor p─âturi ╚Öi clase socialeÔÇŁ, revenind la leg─âtura cu meserere. Cred c─â meserie a fost la ├«nceput situa╚Ťia omului; s─ârac, obligat s─â-╚Öi g─âseasc─â o profesiune din care s─â tr─âiasc─â, ├«n opozi╚Ťie cu bog─âta╚Öul, care nu avea nevoie de a╚Öa ceva. Alta este ambian╚Ťa semantic─â a lui me╚Öte╚Öug: acesta a ap─ârut la ├«nceputurile capitalismului, c├«nd a fi me╚Öter ├«ncepe s─â fie ceva privit cu admira╚Ťie, ├«ntreaga diferen╚Ť─â ├«ntre feudalism ╚Öi capitalism este concentrat─â: ├«n opozi╚Ťia dintre aceste dou─â cuvinte.
ARTS AND CRAFTS [a:ts ╔Önd kra:fts], societate artistic─â de arte ╚Öi meserii organizat─â sub conducerea lui W. Crane, ├«n 1888 la Londra, cu scopul de a promova originalitatea ╚Öi valoarea ├«n artele aplicate, opun├«ndu-se produc╚Ťiei industriale de serie. Preocuparea pentru obiectul de uz curent s-a extins ╚Öi asupra arhitecturii, av├«nd la baz─â concep╚Ťia despre confortul fizic ╚Öi spiritual al spa╚Ťiului de locuit sub semnul valorii ╚Öi al esteticului. Ea a influen╚Ťat ÔÇ×stilul 1900ÔÇŁ ╚Öi st─â la baza concep╚Ťiei artei ambientale a sec. 20.
a face (ceva) la meserie expr. a face (ceva) la perfec╚Ťie / ├«ntr-o manier─â irepro╚Öabil─â / f─âr─â cusur.
la meserie expr. la perfec╚Ťie.
meserie, meserii s. f. (glum.) 1. perfec╚Ťiune. 2. lucru bine f─âcut.

Meserie dex online | sinonim

Meserie definitie

Intrare: meserie
meserie substantiv feminin