meschinărie definitie

14 definiții pentru meschinărie

MESCHINĂRÍE, meschinării, s. f. 1. Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească, micime (sufletească, de caracter); (mai ales la pl.) atitudine, gest, faptă de om meschin. ♦ Zgârcenie, avariție. 2. Lipsă de importanță, de semnificație; întâmplare, fapt banal. – Din fr. mesquinerie.
MESCHINĂRÍE, meschinării, s. f. 1. Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească, micime (sufletească, de caracter); (mai ales la pl.) atitudine, gest, faptă de om meschin. ♦ Zgârcenie, avariție. 2. Lipsă de importanță, de semnificație; întâmplare, fapt banal. – Din fr. mesquinerie.
MESCHINĂRÍE, meschinării, s. f. Fel de a fi, manifestare, gest al omului meschin; lipsă de generozitate; lucru, fapt mărunt, micime de suflet. Mărunte meschinării personale. DUMITRIU, B. F. 87. Ne înveselim cu toții, fiindcă am scăpat de... toate meschinăriile din tîrgul nostru. C. PETRESCU, C. V. 16.
meschinăríe s. f., art. meschinăría, g.-d. art. meschinăríei; pl. meschinăríi, art. meschinăríile
meschinăríe s. f., art. meschinăría, g.-d. art. meschinăríei; pl. meschinăríi, art. meschinăríile
MESCHINĂRÍE s. (fig.) îngustime, micime. (~ spiritului cuiva.)
MESCHINĂRÍE s. v. avariție, calicenie, calicie, zgârcenie.
MESCHINĂRÍE s.f. 1. Zgârcenie, micime de suflet; lipsă de generozitate. 2. Faptă de om meschin; lucru mărunt. [Gen. -iei. / < fr. mesquinerie].
MESCHINĂRÍE s. f. 1. caracter, atitudine, faptă de om meschin. 2. lipsă de valoare, de semnificație. (< fr. mesquinerie)
MESCHINĂRÍE ~i f. 1) Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească; micime. 2) Lipsă de importanță. 3) Faptă meschină. /<fr. mesquinerie
meschinărie f. 1. economie prea mare; 2. caracterul celui meschin; 3. lucruri meschine.
*meschinăríe f. (d. meschin, după fr. meschinerie). Economie prea mare. Fig. Lipsă de nobleță, purtare de om meschin.
MESCHINĂRIE s. (fig.) îngustime, micime. (~ spiritului cuiva.)
meschinărie s. v. AVARIȚIE. CALICENIE. CALICIE. ZGÎRCENIE.

meschinărie dex

Intrare: meschinărie
meschinărie substantiv feminin