Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 261011:

meritarisí vb., ind. prez. l sg. și 3 pl. meritarisésc, imperf. 3 sg. meritariseá; conj. prez. 3 sg. și pl. meritariseáscă

meritarisire definitie

meritarisire dex