meremetisi definitie

9 definiții pentru meremetisi

MEREMETISÍ, meremetisesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A repara; a reface; a restaura. ♦ (Fam.) A pune în ordine; a aranja, a dichisi. – Din ngr. emeremétisa (aor. lui meremetizo).
MEREMETISÍ, meremetisesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A repara; a reface; a restaura. ♦ (Fam.) A pune în ordine; a aranja, a dichisi. – Din ngr. emeremétisa (aor. lui meremetizo).
MEREMETISÍ, meremetisesc, vb. IV. Tranz. A repara, a drege, a cîrpi; a aranja; a îngriji. Avea lîngă casă o grădină pe care o meremetisea totdeauna pe înserate. PAS, Z. I 145. Bătrînii Nastasiei duraseră în luminișul de la capătul pogoanelor, aproape de pîrîiaș, o colibă de frunzar. în fitece primăvară trebuia meremetisită. SADOVEANU, M. C. 183. El își făcuse, meremetisindu-le de-a-ntregul [casele]... o somptuoasă sihăstrie. M. I. CARAGIALE, C. 47. ◊ Fig. Domnia-sa cugeta cum să facă și să dreagă ca să-și meremetisească ființa. SADOVEANU, F. J. 489.
meremetisí (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. meremetisésc, imperf. 3 sg. meremetiseá; conj. prez. 3 să meremetiseáscă
meremetisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. meremetisésc, imperf. 3 sg. meremetiseá; conj. prez. 3 sg. și pl. meremetiseáscă
MEREMETISÍ vb. v. reface, repara, restaura.
meremetesì v. a repara o clădire.
meremetisésc v. tr. (d. meremet; ngr. meremetizo, aor. -métisa). Rar azĭ. Repar (maĭ ales casele).
meremetisi vb. v. REFACE. REPARA. RESTAURA.

meremetisi dex

Intrare: meremetisi
meremetisi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a