Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru mercuros

MERCURÓS, -OÁSĂ, mercuroși, -oase, adj. (Despre compușii mercurului) Care conține un ion de mercur monovalent. – Din fr. mercureux.
MERCURÓS, -OÁSĂ, mercuroși, -oase, adj. (Despre compușii mercurului) Care conține un ion de mercur monovalent. – Din fr. mercureux.
MERCURÓS, -OÁSĂ, mercuroși, -oase, adj. (Despre sărurile de mercur) Care conține mercur monovalent.
mercurós adj. m., pl. mercuróși; f. mercuroásă, pl. mercuroáse
mercurós adj. m., pl. mercuróși; f. sg. mercuroásă, pl. mercuroáse
MERCURÓS, -OÁSĂ adj. (Despre sărurile de mercur) Care conține mercur monovalent. [Cf. fr. mercureux].
MERCURÓS, -OÁSĂ adj. (despre compușii mercurului) care conține mercur monovalent. (< fr. mercureux)
MERCURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre săruri) Care conține mercur monovalent; cu mercur monovalent în componență. /<fr. mercureux

Mercuros dex online | sinonim

Mercuros definitie

Intrare: mercuros
mercuros adjectiv