MERCÚRIC, -Ă, mercurici, -ce, adj. (Despre compușii mercurului) Care conține un ion de mercur bivalent. – Din fr. mercurique.

MERCÚRIC, -Ă, mercurici, -ce, adj. (Despre compușii mercurului) Care conține un ion de mercur bivalent. – Din fr. mercurique.

MERCÚRIC, -Ă, mercurici, -e, adj. (Despre sărurile de mercur) Care conține mercur bivalent.

mercúric adj. m., pl. mercúrici; f. mercúrică, pl. mercúrice

mercúric adj. m., pl. mercúrici; f. sg. mercúrică, pl. mercúrice

MERCÚRIC, -Ă adj. (Despre sărurile de mercur) Care conține mercur bivalent. [Cf. fr. mercurique].

MERCÚRIC, -Ă adj. (despre compușii mercurului) care conține mercur bivalent. (< fr. mercurique)

MERCÚRIC ~că (~ci, ~ce) (despre săruri) Care conține mercur bivalent; cu mercur bivalent în componență. /<fr. mercurique