Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru memorie

MEM├ôRIE, memorii, s. f. 1. Proces psihic care const─â ├«n ├«ntip─ârirea, recunoa╚Öterea ╚Öi reproducerea senza╚Ťiilor, sentimentelor, mi╚Öc─ârilor, cuno╚Ötin╚Ťelor etc. din trecut. ÔÖŽ Minte (considerat─â ca sediu al procesului de memorare). ÔŚŐ Loc. adv. Din memorie = din aducere-aminte, pe de rost. 2. P─âstrare ├«n amintire, reprezentare mintal─â, aducere-aminte, amintire. ÔÖŽ Amintire pe care posteritatea o p─âstreaz─â oamenilor ilu╚Ötri sau evenimentelor de seam─â. ÔŚŐ Expr. ├Än memoria cuiva (sau a ceva) = ├«n amintirea..., spre aducere-aminte; ca omagiu. 3. Parte a calculatorului electronic ├«n care se ├«nregistreaz─â instruc╚Ťiunile, cuvintele, valorile numerice etc. dup─â o codificare prealabil─â; memorator (2). ÔÇô Din lat., it. memoria, fr. m├ęmoire.
MEM├ôRIE, memorii, s. f. 1. Proces psihic care const─â ├«n ├«ntip─ârirea, recunoa╚Öterea ╚Öi reproducerea senza╚Ťiilor, sentimentelor, mi╚Öc─ârilor, cuno╚Ötin╚Ťelor etc. din trecut. ÔÖŽ Minte (considerat─â ca sediu al procesului de memorare). ÔŚŐ Loc. adv. Din memorie = din aducere-aminte, pe de rost. 2. P─âstrare ├«n amintire, reprezentare mintal─â, aducere-aminte, amintire. ÔÖŽ Amintire pe care posteritatea o p─âstreaz─â oamenilor ilu╚Ötri sau evenimentelor de seam─â. ÔŚŐ Expr. ├Än memoria cuiva (sau a ceva) = ├«n amintirea..., spre aducere-aminte; ca omagiu. 3. Parte a calculatorului electronic ├«n care se ├«nregistreaz─â instruc╚Ťiunile, cuvintele, valorile numerice etc. dup─â o codificare prealabil─â; memorator (2). ÔÇô Din lat., it. memoria, fr. m├ęmoire.
MEM├ôRIE, memorii, s. f. 1. Proprietate a creierului omenesc de a re╚Ťine ╚Öi de a recunoa╚Öte sau a reproduce ulterior date furnizate de practic─â sau de experien╚Ťa trecut─â; ╚Ťinere-de-minte. M─â mir c─â mai ╚Ťii minte! -Am o memorie teribil─â a cifrelor. BARANGA, I. 166. Cartojan dovedi o memorie fenomenal─â a numelor. C. PETRESCU, ├Ä. II 140. Alte ├«nt├«mpl─âri ├«i r─âs─ârit─â ├«n memorie. D. ZAMFIRESCU, R. 243. 2. Amintire, aducere-aminte. Atunci am putut vedea c─â memoria durerii e mai intens─â dec├«t a pl─âcerei. BART, 229. ÔŚŐ Loc. adv. Din memorie = pe de rost, f─âr─â a se folosi de text sau de anumite note. C├«nta din memorie, ╚Öi foarte bine, toate ariile operelor italiane. GHICA, S. 62. ÔŚŐ Expr. ├Än memoria cuiva = ├«n amintirea cuiva, spre aducerea-aminte a cuiva. Monument ridicat ├«n jnemoria eroilor c─âzu╚Ťi pentru ap─ârarea ╚Ť─ârii. 3. Amintirea pe care posteritatea o p─âstreaz─â oamenilor mari.
*in mem├│riam (lat.) loc. adj., loc. adv.
mem├│rie (-ri-e) s. f., art. mem├│ria (-ri-a), g.-d. art. mem├│riei; (la computer) pl. mem├│rii, art. mem├│riile (-ri-i-)
mem├│rie s. f. (sil. -ri-e), art. mem├│ria (sil. -ri-a), g.-d. art. mem├│riei; pl. mem├│rii, art. mem├│riile (sil. -ri-i-)
MEM├ôRIE s. 1. (pop.) ╚Ťinere de minte, (fig.) cap. (Are o ~ fantastic─â.) 2. (TEHN.) memorator. (~ la computer.) 3. v. amintire. 4. amintire, (├«nv.) pamente. (Au ciocnit ├«n ~ lui.)
MEM├ôRIE s.f. 1. Proprietate a creierului omenesc de a re╚Ťine, recunoa╚Öte ╚Öi reproduce ceea ce ╚Öi-a ├«nsu╚Öit ├«n trecut; facultate intelectual─â datorit─â c─âreia se re╚Ťin datele ╚Öi cuno╚Ötin╚Ťele c─âp─âtate. 2. Amintire. 3. Amintire p─âstrat─â de posteritate pentru oamenii ilu╚Ötri. 4. Parte component─â a unui ansamblu electronic de calcul ├«n care se pot memora informa╚Ťiile necesare calculului; memorator. [Gen. -iei. / < lat. memoria, cf. it. memoria, fr. m├ęmoire].
MEM├ôRIE s. f. 1. capacitate a creierului omenesc de a re╚Ťine, recunoa╚Öte ╚Öi reproduce ceea ce ╚Öi-a ├«nsu╚Öit anterior. 2. amintire. ÔŚŐ amintire p─âstrat─â de posteritate pentru oamenii ilu╚Ötri. 3. parte component─â a unui sistem electronic de calcul ├«n care se memoreaz─â informa╚Ťiile; memorator (2). (< lat., it. memoria)
PRO MEM├ôRIA loc. adv. (despre un document diplomatic) care con╚Ťine expunerea unor fapte sau textele ce privesc obiectul unei convorbiri ╚Öi pe care un diplomat ├«l ├«nm├óneaz─â celeilalte p─âr╚Ťi. (< lat. pro memoria, pentru memorie)
mem├│rie (mem├│rii), s. f. ÔÇô ╚Üinere de minte. Lat. memoria (sec. XIX). ÔÇô Der. memoriu, s. n. (cerere, peti╚Ťie; dare de seam─â, diserta╚Ťie), din fr. m├ęmoire; memorabil, adj., din fr. m├ęmorable; memorandum, s. n., din fr. m├ęmorandum; memorial, s. n. (memorii; jurnal); memorialist, s. m. (autor de memorii), din fr. m├ęmorialiste; memoriza, vb. (a re╚Ťine, a fixa ├«n memorie); comemora, vb., din fr. comm├ęmorer; imemorial, adj., din fr. imm├ęmorial.
MEM├ôRIE ~i f. 1) Facultate a creierului care permite conservarea, recunoa╚Öterea ╚Öi reproducerea ├«n con╚Ötiin╚Ť─â a experien╚Ťei din trecut (fapte, evenimente, senza╚Ťii, sentimente, impresii, cuno╚Ötin╚Ťe). 2) Reprezentare mintal─â; p─âstrare ├«n amintire; aducere-aminte. 3) Minte considerat─â ca fiind locul procesului de memorare. 4) Amintire despre oamenii celebri ╚Öi despre evenimentele marcante din trecut, p─âstrat─â de posteritate. [G.-D. memoriei; Sil. -ri-e] /<lat., it. memoria, fr. m├ęmoire
memorie f. 1. facultatea de a-╚Öi aduce aminte un ce trecut; 2. amintire: a p─âstra memoria unui eveniment; 3. reputa╚Ťiune ce se las─â dup─â moarte: de glorioas─â memorie.
*mem├│rie f. (lat. memoria, rud─â cu mens, minte). Facultatea de a-╚Ť─ş aduce aminte, de a ╚Ťinea minte: memoria se cultiv─â exercit├«nd-o. Amintire, aducere aminte (Rar): sÔÇÖa ╚Öters din mintea lor memoria acelor fapte. Amintire, reputa╚Ťiune bun─â sa┼ş rea despre ceva sa┼ş cineva: un guvern de trist─â memorie. Din memorie, pe de rost, pe din afar─â: a spune din memorie.
MEMORIE s. 1. (pop.) ╚Ťinere de minte, (fig.) cap. (Are o ~ fantastic─â.) 2. (TEHN.) memorator. (~ la computer.) 3. amintire, minte. (I-au r─âmas ├«n ~ acele zile.) 4. amintire, (├«nv.) pamente. (Au ciocnit ├«n ~ lui.)
MEMORIE. Subst. Memorie, ╚Ťinere de minte. Memorie vizual─â; memorie auditiv─â; memorie mecanic─â; memorie selectiv─â; memorie afectiv─â. Memorizare, memorizat (rar), memorare (rar), re╚Ťinere, ├«ntip─ârire (fig.). Aducere-aminte, amintire, reamintire, re├«nviere (fig.), rememorare, memento; evocare, evoca╚Ťie (rar); comemorare. Mnemotehnic─â, mnemotehnie. Memorie (electronic─â), memorator (tehn.). Adj. Mnezic (rar), de memorie, mnemonic (rar), memorial, din memorie. Memorabil; evocabil. Comemorativ, rememorativ; Evocativ, evocator. Mnemotehnic. Vb. A ╚Ťine minte, a nu uita; a avea memorie (bun─â), a avea ╚Ťinere de minte. A memora, a memoriza, a re╚Ťine, a-╚Öi scrie ceva ├«n frunte, a-╚Öi ├«ntip─âri ├«n minte, a ├«nv─â╚Ťa (pe de rost); a se ├«ntip─âri (a se fixa) ├«n memoria cuiva (fig.). A-╚Öi aminti, a-i veni ├«n minte, a(-╚Öi) aduce aminte, a(-╚Öi) reaminti, a-i r─âs─âri cuiva ceva ├«n minte, a-i sc─âp─âra cuiva ceva prin minte, a rechema ├«n minte, a rememora, a re├«mprosp─âta (fig.); a re├«nvia (fig.), a reveni ├«n amintirea cuiva. A evoca; a comemora. A mnemoniza (rar). Adv. Din memorie, pe de rost, pe dinafar─â. Ca amintire. V. aten╚Ťie, inteligen╚Ť─â, ├«nv─â╚Ťare.
IL FAUT BONNE M├ëMOIRE APR├łS QUÔÇÖON A MENTI (fr.) trebuie o memorie bun─â dup─â ce ai min╚Ťit ÔÇô Corneille, ÔÇ×Le menteurÔÇŁ, act IV, scena 5.
MEMORIA MINUITUR, NISI EAM EXERCEAS (lat.) memoria scade dac─â nu o folose╚Öti ÔÇô Cicero, ÔÇ×De senectuteÔÇŁ, 7, 21.

Memorie dex online | sinonim

Memorie definitie

Intrare: memorie
memorie substantiv feminin
  • silabisire: -ri-e