Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru melopee

MELOP├ëE, melopei, s. f. Melodie lent─â, ritmic─â ╚Öi monoton─â, care acompania ├«n trecut o declama╚Ťie; p. ext. compozi╚Ťie muzical─â, melodie. ÔÇô Din fr. m├ęlop├ęe.
MELOP├ëE, melopei, s. f. Melodie lent─â, ritmic─â ╚Öi monoton─â, care acompania ├«n trecut o declama╚Ťie; p. ext. compozi╚Ťie muzical─â, melodie. ÔÇô Din fr. m├ęlop├ęe.
MELOP├ëE, melopei, s. f. Melodie lent─â, ritmic─â ╚Öi monoton─â, cu un caracter melancolic, trist, care (mai ales ├«n trecut) acompania o declama╚Ťie; recitativ. Copilul lu─â cartea ╚Öi re├«ncepu monoton, ca o melopee a plictiselii ┬źFierul, fonta ╚Öi o╚Ťelul... Fierul...┬╗. C. PETRESCU, ├Ä. II 166. ÔŚŐ Fig. Dulce ╚Öi trist─â, melopeea bietului greieru╚Ö parc─â vine din trecutul ve╚Önic ╚Öi tremur─â spre ├«ntunecatul viitor. SADOVEANU, O. VI 408. ÔÖŽ Bucat─â muzical─â, melodie. Cvatorul rusesc c├«nta o melopee grav─â ╚Öi trist─â. C. PETRESCU, C. V. 314. Opera Guilom Tell a lui Rossini... Ce minunat─â interpreta╚Ťiune a vie╚Ťei v├«n─âtore╚Öti este, ├«n adev─âr, aceast─â m─âiastr─â melopee. ODOBESCU, S. III 93. ÔÇô Pl. ╚Öi: melopee (TOP├ÄRCEANU, B. 52).
melop├ęe s. f., art. melop├ęea, g.-d. art. melop├ęii; pl. melop├ęi, art. melop├ęile (-pe-i-)
melop├ęe s. f., art. melop├ęea, g.-d. art. melop├ęii; pl. melop├ęi
MELOPÉE s. v. recitativ.
MELOP├ëE s. v. c├óntec, compozi╚Ťie, melodie, muzic─â.
MELOP├ëE s.f. 1. Arta declama╚Ťiei la vechii greci; arta de a compune muzic─â (pentru versuri). 2. Melodie monoton─â, lent─â, dar ritmic─â; recitativ. ÔÖŽ Melodie. [Pron. -pe-e, pl. -ei, -ee. / < fr. m├ęlop├ęe, cf. lat. melopoeia, gr. melopoiia < gr. melos ÔÇô c├óntec, poiein ÔÇô a face].
MELOP├ëE s. f. 1. (la vechii greci) ansamblu de reguli referitoare la c├ónt. 2. declama╚Ťie muzical─â, de form─â liber─â; (p. ext.) melodie monoton─â lent─â. (< fr. m├ęlop├ęe)
melopee f. 1. arta de a declama versurile la cei vechi; 2. arta de a pune cuvinte în muzică.
*melop├ę─şe f., pl. e─ş (vgr. melopoiia, d. m├ęlos, c├«ntec ╚Öi poi├ęo, fac; lat. melopoeia. V. epo- ╚Öi onomato-pe─şe). La vechi─ş Grec─ş, totalitatea regulelor compuneri─ş muzicale. Az─ş, c├«ntec ritmic care acompaniaz─â o declama╚Ťiune. Fig. Recitativ, c├«ntec monoton.
MELOPEE s. (MUZ.) recitativ.
melopee s. v. CÎNTEC. COMPOZIȚIE. MELODIE. MUZICĂ.
melopee (< gr. ╬╝╬Á╬╗╬┐¤Ç╬┐╬╣╬»╬▒ [melopoiia]), termen folosit ├«n muzica greac─â* veche pentru a desemna arta ├«mbin─ârii regulilor de compozi╚Ťie pentru realizarea unei melodii*. ├Än muzica contemporan─â, lucr─ârile cu acest titlu sunt lucr─âri ├«n general instr. (destinate unui instr. solistic monodic*).
MELO-2 ÔÇ×muzic─â, melodieÔÇŁ. ÔŚŐ gr. melos ÔÇ×c├«ntec, melodieÔÇŁ > fr. m├ęlo-, germ. id., engl. id. > rom. melo-. Ôľí ~fob (v. -fob), adj., s. m. ╚Öi f., (persoan─â) care nu sufer─â muzica; ~fobie (v. -fobie), s. f., aversiune patologic─â fa╚Ť─â de muzic─â; ~man (v. -man1), s. m. ╚Öi f., persoan─â pasionat─â de muzic─â; ~manie (v. -manie), s. f., dragoste excesiv─â pentru muzic─â; ~pee (v. -pee), s. f., ansamblu de reguli referitoare la c├«nt ╚Öi la arta declama╚Ťiei la vechii greci; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a muzicii ├«n terapeutic─â; ~tipie (v. -tipie), s. f., culegere a notelor muzicale prin utilizarea unui material tipografic mobil.

Melopee dex online | sinonim

Melopee definitie

Intrare: melopee (pl. melopei)
melopee pl. melopei substantiv feminin
Intrare: melopee (pl. melopee)
melopee pl. melopee