Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru melodic─â

MEL├ôDIC, -─é, melodici, -ce, adj., s. f. I. Adj. 1. Care ╚Ťine de melodie, referitor la melodie. 2. Melodios, armonios. II. S. f. Ramur─â a muzicologiei care se ocup─â cu studiul melodiei. ÔÖŽ Felul ├«n care este compus─â o melodie. ÔÇô Din fr. m├ęlodique.
MEL├ôDIC, -─é, melodici, -ce, adj., s. f. I. Adj. 1. Care ╚Ťine de melodie, referitor la melodie. 2. Melodios, armonios. II. S. f. Ramur─â a muzicologiei care se ocup─â cu studiul melodiei. ÔÖŽ Felul ├«n care este compus─â o melodie. ÔÇô Din fr. m├ęlodique.
MEL├ôDIC, -─é, melodici, -e, adj. Melodios, armonios. Melodica ╚Öoptire a r├«ului ce geme, Concertul ce-l ├«ntoan─â al p─âs─ârilor cor.. N─âscur-acolo-n mine ╚Öoptiri de-un ginga╚Ö dor. EMINESCU, O. I 8. ÔŚŐ (Adverbial) Pe ritmuri persane ├«n strofe-a╚Öezate, Melodic, coloarea coloarei r─âspunde. MECEDONSKI, O. I 193.
MEL├ôDIC─é s. f. Ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei muzicale care se ocup─â cu studiul melodiei. ÔÖŽ Felul ├«n care este compus─â melodie. Ca putere de exprimare, poetica ╚Öi melodica din c├«ntecul popular formeaz─â un tot organic. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 365, 2/1.
mel├│dic adj. m., pl. mel├│dici; f. mel├│dic─â, pl. mel├│dice
mel├│dic─â s. f., g.-d. art. mel├│dicii
mel├│dic adj. m., pl. mel├│dici; f. sg. mel├│dic─â, pl. mel├│dice
mel├│dic─â s. f., g.-d. art. mel├│dicii
MELÓDIC adj. v. armonios.
MEL├ôDIC, -─é adj. De melodie; melodios, armonios. [Cf. fr. m├ęlodique, it. melodico].
MEL├ôDIC─é s.f. Ramur─â a teoriei muzicale care se ocup─â cu studiul melodiei. ÔÖŽ Modul ├«n care este compus─â o melodie. [< fr. m├ęlodique].
MEL├ôDIC, -─é I. adj. melodios, armonios. ÔÖŽ mod ~ = mod care se sprijin─â pe atrac╚Ťia melodic─â, pe un singur sunet stabil (tonica). II. s. f. ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei muzicii care se ocup─â cu studiul melodiei. (< fr. m├ęlodique)
MEL├ôDIC ~c─â (~ci, ~ce) 1) Care ╚Ťine de melodie; propriu melodiei. Ritm ~. Fraz─â ~c─â. 2) Care are caracter de melodie; pl─âcut auzului; melodios; armonios. Fragment ~. /<fr. m├ęlodique
MEL├ôDIC─é f. Ramur─â a muzicologiei care se ocup─â cu studiul melodiei. /<fr. m├ęlodique
melodic a. Muz. 1. ce ╚Ťine de melodie; 2. (poetic) melodios: melodica ╚Öoptire a r├«ului ce geme EM.
*mel├│dic, -─â adj. (fr. m├ęlodique, it. mel├│dico). Care are melodie, ├«n opoz. cu armonic: fraz─â melodic─â. Adv. ├Än mod melodic.
MELODIC adj. armonios, melodios, muzical, sonor, unduios, (rar) unduit, (fig.) dulce, ml─âdios, simfonic. (Proza ~ a lui Odobescu.)
melodica v. claviet─â.
note melodice [├«n armonia (III, 2) ╚Öi contrapunctul* tradi╚Ťional], notele* secundare ale liniilor melodice care ├«ntr─â ├«n componen╚Ťa ╚Ťes─âturii* armonice sau polifonice a unui text muzical. N. puse ├«n eviden╚Ť─â prin raportare pe vertical─â la notele reale, prezint─â urm─âtoarele caracteristici: a) nu apar╚Ťin acordurilor* principale ale discursului muzical multivocal*, determin├ónd apari╚Ťia unor acorduri secundare sau ÔÇô ├«n cazul n. efectiv disonante* ÔÇô a unor conglomerate sonore ireductibile la vreuna din structurile acordice ale limbajului adoptat de textul muzical; b) sunt plasate ├«n general ├«n imediata vecin─âtate a notelor reale; c) sunt instabile ╚Öi au tendin╚Ťa de a se rezolva (v. rezolvare), prin mersuri melodice cel mai ades treptate, la notele reale. N. cele mai des utilizate sunt: ├«nt├órzierea*, apogiatura*, notele de pasaj*, broderia*, ├ęchapp├ęe*-ul, anticipa╚Ťia*. Ele pot fi clasificate dup─â pozi╚Ťia fa╚Ť─â de notele reale (ascendente, descendente), dup─â plasarea lor ├«n schema metro-ritmic─â a textului muzical (pe timpi* sau frac╚Ťiuni de timpi accentua╚Ťe sau neaccentuate), dup─â num─âr (simple, multiple) etc. ├Än armonia (III, 1, 2) clasic─â, at├ót num─ârul c├ót ╚Öi durata n. sunt mici ├«n raport cu num─ârul ╚Öi durata notelor reale; ├«n epoca romantic─â (Wagner), n. devin tot mai numeroase iar rezolv─ârile lor tot mai ├«nt├órziate, ceea ce conduce la o tensiune uneori excesiv─â a discursului muzical.
r├ónd melodic (├«n folc. rom.), fragment melodic corespunz─âtor unui vers (2). Se analizeaz─â, de obicei, sunetele cu care ├«ncepe ╚Öi se termin─â un r. [initium* ╚Öi caden╚Ť─â (1) secundar─â sau interioar─â]. R. se noteaz─â cu majuscule, care sunt diferite atunci c├ónd con╚Ťinutul muzical al r. este variat; ÔÇ×vÔÇŁ pus ├«n dreapta literei reprezint─â un r. variat la repetare (Av) iar c├ónd sunetul de caden╚Ť─â al r. difer─â, se adaog─â un ÔÇ×cÔÇŁ, (Avc) = r. variat pe parcurs ╚Öi la sf├ór╚Öit. A B Bv Bc = melodie format─â din 4 r., al doilea repetat variat (Bv), iar al treilea variat numai la caden╚Ť─â (Bc). Se folose╚Öte ╚Öi termenul ÔÇ×linie melodic─âÔÇŁ.
MEL├ôDIC, -─é adj. (cf. fr. m├ęlodique, it. melodico): ├«n sintagma accent melodic (v.).

Melodic─â dex online | sinonim

Melodic─â definitie

Intrare: melodic
melodic adjectiv
Intrare: melodic─â
melodic─â substantiv feminin