mejdă definitie

8 definiții pentru mejdă

MÉJDĂ, mejde, s. f. (Reg.) Mejdină. – Din sl. mežda.
MÉJDĂ, mejde, s. f. (Reg.) Mejdină. – Din sl. mežda.
méjdă (reg.) s. f., g.-d. art. méjdei; pl. méjde
méjdă s. f., g.-d. art. méjdei; pl. méjde
MÉJDĂ s. v. hat, hotar, răzor.
mejdă s. v. HAT. HOTAR. RĂZOR.
méjdă, mejde, s.f. – (reg.) Răzor, hotar; fâșie de teren (nearat), care desparte două ogoare; hat (ALRRM, 1971). Termenul vechi, local: mnezunie. „Acolo sub un brad, în mejda muntelui” (Bilțiu, 1999: 245). – Din sl. mežda (DEX, MDA).
méjdă, -e, s.f. – Răzor, hotar; fâșie de teren (nearat), care desparte două ogoare; hat (ALR 1971). Termenul vechi, local: mnezunie. „Acolo sub un brad, în mejda muntelui” (Bilțiu 1999: 245). – Din sl. mežda, magh. mesda.

mejdă dex

Intrare: mejdă
mejdă substantiv feminin