mediat definitie

2 intrări

32 definiții pentru mediat

MEDIÁ1, mediez, vb. I. Tranz. A mijloci o înțelegere între două sau mai multe părți adverse, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităților dintre două sau mai multe state; a face un act de mediație. [Pr.: -di-a] – Din lat. mediare.
MEDIÁT, -Ă, mediați, -te, adj. (Și adverbial) Care are legătură indirectă cu ceva; indirect; care se efectuează prin intermediar, mijlocit. [Pr.: -di-at] – Din fr. médiat.
MEDIÁ, mediez, vb. I. Tranz. A mijloci o înțelegere între două sau mai multe părți adverse, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităților dintre două sau mai multe state; a face un act de mediație. [Pr.: -di-a] – Din lat. mediare.
MEDIÁT, -Ă, mediați, -te, adj. (Și adv.) Care are legătură indirectă cu ceva; indirect. [Pr.: -di-at] – Din fr. médiat.
MEDIÁ, mediez, vb. I. Intranz. A mijloci între două sau mai multe părți adverse pentru o înțelegere, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităților dintre două sau mai multe state. – Pronunțat: -di-a.
mediá2 (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 mediáză, 1 pl. mediém (-di-em); conj. prez. 3 să mediéze; ger. mediínd (-di-ind)
mediá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. mediéz, 3 sg. și pl. mediáză, 1 pl. mediém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. mediéze; ger. mediínd (sil. -di-ind)
pătlágină s. f. (sil. -tla-), g.-d. art. pătláginii; pl. pătlágini
răcovínă s. f., g.-d. art. răcovínei; pl. răcovíne
tremurătoáre (plantă) s. f., g.-d. art. tremurătórii; pl. tremurătóri
MEDIÁ vb. v. mijloci.
MEDIÁT adj. v. indirect.
PĂTLÁGINĂ s. (BOT.) 1. (Plantago major) (reg.) minciună, iarba-bubei, iarbă-de-cale, iarbă-grasă-de-grădină, iarbă-mare, limba-boului, limba-oii, plăcințica-vacii. 2. (Plantago lanceolata) (reg.) căruțele (pl.), limbariță, coada-șoricelului, iarba-tăieturii, limba-bălților, limba-broaștei, limba-oii, limba-șarpelui. 3. (Plantago media) (reg.) iarbă-de-cale, limba-mânzului, limba-oii. 4. (Plantago gentianoides) (reg.) limba-oii.
RĂCOVÍNĂ s. v. mierluță, rocoțea, scânteioară, scânteiuță.
RĂCOVÍNĂ s. (BOT.; Stellaria media) (reg.) aurică, cuișoriță, ghețișoară, rocoțel, scânteiuță, coadă-de-găină, iarba-găinii, iarbă-de-păsări, steluța-fetei, steluță-albă.
TREMURĂTOÁRE s. (BOT.; Briza media) (reg.) părășin, iarba-iepurelui.
Mediat ≠ imediat
MEDIÁ vb. I. intr. A mijloci o înțelegere; a face demersuri în vederea aplanării sau a prevenirii unui conflict dintre două sau mai multe state. [Pron. -di-a. / < lat. mediare].
MEDIÁT, -Ă adj. (și adv.) Care nu se leagă direct de ceva, ci prin intermediul altui lucru. [Pron. -di-at. / < lat. mediatus, fr. médiat].
MEDIÁ vb. intr. a mijloci, a face un act de mediație. (< lat. mediare)
MEDIÁT, -Ă, mediáți, -te, adj. 1. (și adv.) Care nu se leagă direct de ceva; mijlocit. 2. (Log.) Care admite un termen mediu. (< fr. médiat)
A MEDIÁ ~éz tranz. (înțelegeri, acorduri între părți) A interveni în calitate de intermediar pentru a înlesni; a pune la cale, contribuind la realizare; a mijloci. [Sil. -di-a] /<lat. mediare
PĂTLÁGINĂ ~i f. Plantă erbacee cu frunze mari, ovale, dispuse în rozetă, și cu inflorescență în formă de spic în vârful unei codițe lungi, folosită în scopuri medicinale. /<lat. plantago, ~ginis
RĂCOVÍNĂ ~e f. Mică plantă erbacee cu tulpina târâtoare și păroasă, cu frunze alungite, cu flori mici albe și cu fructul o capsulă. [G.-D. răcovinei] /Orig. nec.
TREMURĂTOÁRE ~óri f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina de tip pai, cu flori dispuse în spiculețe și cu frunze lanceolate care tremură la adierea vântului. /a tremura + suf. ~toare
mediat a. prin mijlocire: cauză mediată a unui eveniment.
*mediat, -ă adj. (din imediat). Care nu e în legătură directă (imediată) cu altu: cauză mediată. În vechĭu imperiŭ germanic, principe (saŭ stat) care nu avea fiefu direct de la împărat. Adv. Rar. În mod mediat.
*mediéz v. tr. (d. mediŭ; it. mediare; lat. mediare înseamnă „a împărți în doŭă, a fi la mijloc”). Mijlocesc, stabilesc un acord între alțiĭ.
MEDIA vb. a intermedia, a se interpune, a mijloci, (rar) a negocia.
MEDIAT adj. indirect, mijlocit. (Relații ~.)
MEDIA, regiune istorică și stat antic, cu centrul la Ectabana, constituit în sec. 8-7 î. Hr., în NV Iranului, de către mezi. Cucerit în 550 î. Hr. de Cirus II, a devenit o satrapie a Imp. Persan.
Briza media L. (syn. B. tremula Koeler). Plantă erbacee, perenă (înaltă de 35-45 cm) cu ramuri subțiri pe o tulpină erectă. Frunze rugoase, scurt-plane, liniare. Flori hermafrodite, în formă de spic (spiculețe de cca 7 mm lungime), verzi sau violacee. Înflorește primăvara-vara.

mediat dex

Intrare: media (verb)
media verb verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -di-a
Intrare: mediat
mediat adjectiv