medaliat definitie

2 intrări

19 definiții pentru medaliat

MEDALIÁ, medaliez, vb. I. Tranz. A distinge cu o medalie; a decora. [Pr.: -li-a] – Din medaliat (derivat regresiv).
MEDALIÁT, -Ă, medaliați, -te, adj. Care a fost distins cu o medalie; decorat. [Pr.: -li-at] – Medalie + suf. -at (după fr. médaillé).
MEDALIÁ, medaliez, vb. I. Tranz. A distinge cu o medalie; a decora. [Pr.: -li-a] – Din medaliat (derivat regresiv).
MEDALIÁT, -Ă, medaliați, -te, adj. Care a fost distins cu o medalie; decorat. [Pr.: -li-at] – Medalie + suf. -at (după fr. médaillé).
MEDALIÁT, -Ă, medaliați, -te, adj. Care a fost distins u o medalie. V. decorat. Bogoslovul ( = teo- log) medaliat s-a întors la locul său încet și cu capul plecat. CONTEMPORANUL, IV 6.
medaliá (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 medaliáză, 1 pl. medaliém (-li-em); conj. prez. 3 să medaliéze; ger. medaliínd (-li-ind)
medaliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. medaliéz, 3 sg. și pl. medaliáză, 1 pl. medaliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. medaliéze; ger. medaliínd (sil. li-ind)
MEDALIÁ vb. v. decora.
MEDALIÁT adj. v. decorat.
MEDALIÁ vb. I. tr. A acorda o medalie. V. decora. [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. médailler].
MEDALIÁT, -Ă adj. Care a fost premiat, distins cu o medalie. [Pron. -li-at. / cf. fr. médaillé].
MEDALIÁ vb. tr. a distinge cu o medalie. (< fr. médailler)
A MEDALIÁ ~éz tranz. (persoane) A aprecia, acordând o medalie. [Sil. -li-a] /Din medaliat
MEDALIÁT ~átă (~áți, ~áte) Care a fost distins cu o medalie. [Sil. -li-at] /medalie + suf. ~at
medaliat a. care a primit o medalie: soldat medaliat.
*medaliéz v. tr. (d. medalie; fr. médailler). Onorez dăruind o medalie.
medalia vb. v. DECORA.
medaliat adj. v. DECORAT.
medaliat, -ă, medaliați, -te adj. (deț.) grațiat de președintele țării.

medaliat dex

Intrare: medalia
medalia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -li-a
Intrare: medaliat
medaliat adjectiv