Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru maz─âre

M├üZ─éRE s. f. Plant─â erbacee de cultur─â, din familia leguminoaselor, cu flori albe sau trandafirii ╚Öi cu semin╚Ťe sferice, comestibile, ├«nchise ├«n p─âst─âi (Pisum sativum). ÔŚŐ Maz─âre de c├ómp = plant─â asem─ân─âtoare cu maz─ârea, cultivat─â ca nutre╚Ť pentru vite (Pisum arvense). Maz─âre s─âlbatic─â = plant─â erbacee ag─â╚Ť─âtoare cu flori ro╚Öii, parfumate (Pisum elatius). ÔÖŽ P. restr. P─âst─âile (cu semin╚Ťe) sau semin╚Ťele comestibile ale acestei plante; p. ext. m├óncare preg─âtit─â din aceste semin╚Ťe. ÔÇô Cf. alb. modhull├ź.
M├üZ─éRE s. f. Plant─â erbacee de cultur─â, din familia leguminoaselor, cu flori albe sau trandafirii ╚Öi cu semin╚Ťe sferice, comestibile, ├«nchise ├«n p─âst─âi (Pisum sativum). ÔŚŐ Maz─âre de c├ómp = plant─â asem─ân─âtoare cu maz─ârea, cultivat─â ca nutre╚Ť pentru vite (Pisum arvense). Maz─âre s─âlbatic─â = plant─â erbacee ag─â╚Ť─âtoare cu flori ro╚Öii, parfumate (Pisum elatius). ÔÖŽ P. restr. P─âst─âile (cu semin╚Ťe) sau semin╚Ťele comestibile ale acestei plante; p. ext. m├óncare preg─âtit─â din aceste semin╚Ťe. ÔÇô Cf. alb. modhull├ź.
M├üZ─éRE s. f. 1. Plant─â erbacee de cultur─â, din familia leguminoaselor, cu semin╚Ťe aproape sferice, ├«n p─âst─âi (Pisum sativum). Maz─ârea se aseam─ân─â ├«n cultur─â cu bobul. PAMFILE, A. R. 188. ÔÖŽ (Cu sens colectiv) P─âst─âile tinere sau semin╚Ťele coapte, comestibile, ale acestei plante; m├«ncare preg─âtit─â din aceste semin╚Ťe. ├«i pune ├«nainte tot ce mai bun avea, Orz, maz─âre ╚Öi hri╚Öc─â. NEGRUZZI, S. II 299. 2. Compuse: maz─âre-de-c├«mp = plant─â asem─ân─âtoare cu maz─ârea (1), care cre╚Öte prin sem─ân─âturi sau cultivat─â; serve╚Öte ca nutre╚Ť pentru vite (Pisum arvense); maz─âre-s─âlbatic─â = plant─â erbacee ag─â╚Ť─âtoare, cu flori de culoare ro╚Öu-deschis (Pisum elatius). ÔÇô Variant─â: m├ízere (CREANG─é, A. 99, ╚śEZ. II 223) s. f.
mázăre s. f., g.-d. art. mázării
mázăre s. f., g.-d. art. mázării
MÁZĂRE s. v. fasole, linte.
MAZĂRE-PĂDUREÁȚĂ s. v. orăstică.
MAZĂRE-TURCEÁSCĂ s. v. năut.
m├íz─âre s. f. ÔÇô Legum─â (Pisum sativum). ÔÇô Mr. madz├«re. Origine necunoscut─â. S-a identificat cu dacicul ╬╝╬┐╬Â╬┐¤ů╬╗╬▒ men╚Ťionat de Dioscorides (Hasdeu, Col. lui Traian, 1877, 522; Tocilescu, Dacia ├«nainte de romani, Bucure╚Öti, 1880, 569; Philippide, II, 720; Capidan, Raporturile, 537; Weigand, BA, III, 236); dar, pe de o parte, acest nume desemneaz─â cimbrul, a c─ârui asem─ânare cu maz─ârea nu este conving─âtoare; ╚Öi, pe de alt─â parte, Jokl, Litteris, IV, 200, cf. Sandfeld 95, a demonstrat c─â trebuie s─â se citeasc─â ╬╝╬╣╬Â╬┐¤ů╬╗╬▒. S-a presupus un tracic *mazala (Pascu, I, 190) sau *mazela (Diculescu 207); o surs─â anterioar─â indoeurop. (Lahovary 123 ╚Öi 336). ├Än fine, der. din tc. (per.) ma╚Ö nu pare posibil─â fonetic (Roesler 598). Leg─âtura cuv├«ntului rom. cu alb. modhulje ÔÇ×maz─âreÔÇŁ (Meyer 284; Tiktin; Rosetti, II, 119) pare evident─â, dar nu l─âmure╚Öte mult originea cuv├«ntului (der. rom. din alb. nu e posibil─â; mai sigur este c─â ambele cuvinte conduc la o surs─â comun─â). Ar putea fi vorba de un cuv├«nt balcanic, din aceea╚Öi familie cu sl. zr┼şnu, zerno ÔÇ×boab─âÔÇŁ, lituan. ┼żirnis ÔÇ×maz─âreÔÇŁ; dar trebuie stabilit─â mai ├«nt├«i originea plantei ╚Öi a cultiv─ârii ei. Der. m─âz─ârar, s. m. (insect─â parazit─â, Bruchus pisi); m─âz─ârat, adj. (granulos); m─âz─âric─â, s. f. (m─âz─âriche, Vicia sativa; plant─â leguminoas─â, Lathyrus tuberosus; Banat, varietate de fasole); m─âz─âriche, s. f. (Vicia sativa, Vicia dumetorum, Vicia lathyroides, Vicia silvatica; grindin─â; trichin─â, trichinoz─â); m─âz─âroi, s. m. (Trans., maz─âre). Din rom. provine bg. m─âzarik (Capidan, Raporturile, 232).
M├üZ─éRE f. 1) Plant─â leguminoas─â alimentar─â ╚Öi furajer─â, cu flori albe sau trandafirii ╚Öi cu fructul ├«n form─â de p─âstaie, cu semin╚Ťe rotunde. * ~-s─âlbatic─â plant─â ag─â╚Ť─âtoare cu flori ro╚Öii deschise. 2) Fructul ╚Öi s─âm├ón╚Ťa acestei plante. 3) M├óncare preg─âtit─â din boabele acestei plante. [G.-D. maz─ârii] /Cuv. autoht.
maz─âre f. 1. plant─â leguminoas─â alimentar─â ce produce boabe ├«ntrÔÇÖo teac─â (Pisum sativum); 2. boabele plantei. [Albanez M├ôDZUL─é].
m├íz─âre f., pl. ─ş (cp. cu lat. mazela ╚Öi cu alb. m├│dhul─â, maz─âre, probabil rud─â cu pers. ma┼í, maz─âre. Dup─â Meyer, Dic╚Ť. alb. la kokomare, 194, d. alb. mar─âz─â, tuf─â de frag. Cp. ╚Öi cu v─şezure). O plant─â leguminoas─â papilionacee ag─â╚Ť─âtoare care produce boabe ├«n p─âst─â─ş ╚Öi din care se cultiv─â o mul╚Ťime de variet─â╚Ť─ş culinare (pisum): maz─âre p─âst─â─ş, maz─âre boabe, un bob de maz─âre.
maz─âre s. v. FASOLE. LINTE.
maz─âre-p─âdurea╚Ť─â s. v. OR─éSTIC─é.
maz─âre-turceasc─â s. v. N─éUT.
M├üZ─éRE (cuv. autohton) s. f. Plant─â alimentar─â ╚Öi furajer─â, anual─â, din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din 2-3 perechi de foliole, flori albe ╚Öi fructul o p─âstaie cu 3-9 semin╚Ťe (Pisum sativum). Are o perioad─â scurt─â de vegeta╚Ťie (60-120 zile). M. verde con╚Ťine proteine, hidra╚Ťi de carbon, sodiu, potasiu, calciu, fier, vitaminele A, B1, B2, C etc. Originar─â din Afghanistan, India ╚Öi de pe ╚Ť─ârmurile M. Mediterane, este cultivat─â ├«n Europa cu c. 5.000 de ani ├«. Hr. ├Än Rom├ónia, a fost introdus─â ├«n cultur─â ├«n sec. 17. ÔÖŽ P─âst─âile sau semin╚Ťele acestei plante; m├óncare preparat─â din aceste semin╚Ťe.
MAZ─éRE subst. 1. ÔÇô b (16 B II 299); Mazere, Gh. (Buc.). 2. Madz─âre, Dr─âgan (16 A II 58). 3. M─âz─âr/escul (╚śtef); -eanu, Vartolomei. 4. + -achi: Mazarachi, Ioan, gelep, 1590 (Hurm XI); sau Maz─âri mold. M─âz─ârachi (Sd XVI). 5. M─âz─âr/aiu diac (Cat); -─âe╚Öti s. (Dm).

Maz─âre dex online | sinonim

Maz─âre definitie

Intrare: maz─âre (g.-d. -re)
maz─âre g.-d. -re
Intrare: maz─âre (g.-d. -ri)
maz─âre g.-d. -ri substantiv feminin
Intrare: Maz─âre
Maz─âre