MATRICULÁ, matriculez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A înmatricula. 2. A aplica un semn caracteristic pe ceva. – Din fr. matriculer.

MATRICULÁ, matriculez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A înmatricula. 2. A aplica un semn caracteristic pe ceva. – Din fr. matriculer.

matriculá (a ~) (rar) (ma-tri-) vb., ind. prez. 3 matriculeáză

matriculá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. matriculéz, 3 sg. și pl. matriculeáză

MATRICULÁ vb. v. înmatricula, înregistra, înscrie.

MATRICULÁT adj. v. înmatriculat, înregistrat.

matricula vb. v. ÎNMATRICULA. ÎNREGISTRA. ÎNSCRIE.

matriculat adj. v. ÎNMATRICULAT.