MATÓL, -OÁLĂ, matoli, -oale, adj. (Arg.) Beat. – Cf. țig. mato.

MATÓL, -OÁLĂ, matoli, -oale, adj. (Arg.) Beat. – Cf. țig. mato „beat”.

matól (arg.) adj. m., pl. matóli; f. matoálă, pl. matoále

matól adj. m., pl. matóli; f. sg. matólă, pl. matóle

MATÓL adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.

matól (matoálă), adj. – Beat, îmbătat. Țig. mato (Graur 169; Juilland 168). Cuvînt de argou, ca der. matoli, vb. (a se îmbăta), a cărui var. matosi este rezultată dintr-o confuzie cu matufi.

mațól, mațóli, s.m. (reg.) grindă la temelia casei, ca proptea, la cofraje.

matol adj. v. AMEȚIT. BĂUT. BEAT. CHERCHELIT. ÎMBĂTAT. TURMENTAT.

matól, -oálă (arg.) Beat ◊ „Te-am văzut la recepție matol rău. Un senator matol e un fel de nimeni beat turtă.” R.l. 17 II 94 p. 1 (din țig. mato „beat”; DEX-S)