Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

8 defini╚Ťii pentru matisire

MATIS├Ź, matisesc, vb. IV. Tranz. (Mar.) A ├«mbina capetele a dou─â par├óme sau a dou─â cabluri, prin ├«mpletirea ╚Öuvi╚Ťelor din care sunt f─âcute. ÔÇô Cf. fr. matir.
MATIS├ŹRE, matisiri, s. f. ├Ämpreunare a dou─â capete de fr├ónghie sau a dou─â cabluri prin ├«mpletirea ╚Öuvi╚Ťelor din care sunt alc─âtuite. ÔÇô V. matisi.
MATIS├Ź, matisesc, vb. IV. Tranz. (Mar.) A ├«mbina capetele a dou─â par├óme sau a dou─â cabluri, prin ├«mpletirea ╚Öuvi╚Ťelor din care sunt alc─âtuite. ÔÇô Cf. fr. matir.
MATIS├ŹRE, matisiri, s. f. ├Ämpreunare a dou─â capete de fr├ónghie sau a dou─â cabluri prin ├«mpletirea ╚Öuvi╚Ťelor din care sunt alc─âtuite. ÔÇô Cf. fr. matir.
*matis├ş (a ~) (a ├«mpleti) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. matis├ęsc
matis├şre (├«mpletire) s. f., g.-d. art. matis├şrii; pl. matis├şri
matis├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. matis├ęsc
matis├şre (nav.) s. f., g.-d. art. matis├şrii; pl. matis├şri

Matisire dex online | sinonim

Matisire definitie

Intrare: matisi
matisi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: matisire
matisire substantiv feminin