Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru materie

MAT├ëRIE, materii, s. f. 1. (├Än filosofia materialist─â) Substan╚Ť─â conceput─â ca baz─â a tot ceea ce exist─â; realitatea obiectiv─â care exist─â ├«n afar─â ╚Öi independent de con╚Ötiin╚Ťa omeneasc─â ╚Öi care este reflectat─â de aceasta; diversitatea fenomenelor reprezent├ónd diferite forme de mi╚Öcare ale acestei realit─â╚Ťi. 2. Substan╚Ť─â din care sunt f─âcute diverse obiecte; obiect, corp, element considerat din punctul de vedere al compozi╚Ťiei sale. ÔŚŐ Materie prim─â = produs natural sau material semifabricat, destinat prelucr─ârii sau transform─ârii ├«n alte produse. Materie cenu╚Öie = parte a sistemului nervos central situat─â la suprafa╚Ťa creierului ╚Öi ├«n interiorul m─âduvei, care d─â na╚Ötere fluxului nervos; p. ext. creier; minte, inteligen╚Ť─â. ÔÖŽ (Pop.) ╚Ües─âtur─â, p├ónz─â, stof─â. 3. Domeniu de cunoa╚Ötere, de cercetare etc.; problem─â, chestiune. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än materie = ├«n problema respectiv─â. ├Än materie de... = privitor la..., ├«n ceea ce prive╚Öte... ÔŚŐ Expr. A intra ├«n materie = a ├«ncepe (dup─â o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis. ÔÖŽ Con╚Ťinut, cuprins; fond, esen╚Ť─â. ÔŚŐ Tabl─â de materii = list─â ata╚Öat─â la ├«nceputul sau la sf├ór╚Öitul unei lucr─âri, ├«n care sunt ├«n╚Öirate capitolele cuprinse ├«n lucrare, cu indicarea paginilor corespunz─âtoare. ÔÖŽ Date, informa╚Ťii care stau la baza unei lucr─âri. 4. Totalitatea cuno╚Ötin╚Ťelor care se predau ├«n cadrul unui obiect de studiu (├«n ├«nv─â╚Ť─âm├ónt). ÔÇô Din lat., it. materia, rus. materiia, germ. Materie.
MAT├ëRIE, materii, s. f. 1. (├Än filozofia materialist─â) Substan╚Ť─â conceput─â ca baz─â a tot ceea ce exist─â; realitatea obiectiv─â care exist─â ├«n afar─â ╚Öi independent de con╚Ötiin╚Ťa omeneasc─â ╚Öi care este reflectat─â de aceasta; diversitatea fenomenelor reprezent├ónd diferite forme de mi╚Öcare ale acestei realit─â╚Ťi. 2. Substan╚Ť─â din care sunt f─âcute diverse obiecte; obiect, corp, element considerat din punctul de vedere al compozi╚Ťiei sale. ÔŚŐ Materie prim─â = produs natural sau material semifabricat, destinat prelucr─ârii sau transform─ârii ├«n alte obiecte. Materie cenu╚Öie = parte a sistemului nervos central situat─â la suprafa╚Ťa creierului ╚Öi ├«n interiorul m─âduvei, care d─â na╚Ötere fluxului nervos; p. ext. creier; minte, inteligen╚Ť─â. ÔÖŽ (Pop.) ╚Ües─âtur─â, p├ónz─â, stof─â. 3. Domeniu de cunoa╚Ötere, de cercetare etc.; problem─â, chestiune. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än materie de... = privitor la..., ├«n ceea ce prive╚Öte... ÔŚŐ Expr. A intra ├«n materie = a ├«ncepe (dup─â o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis. ÔÖŽ Con╚Ťinut, cuprins; fond, esen╚Ť─â. ÔŚŐ Tabl─â de materii = list─â ata╚Öat─â la ├«nceputul sau la sf├ór╚Öitul unei lucr─âri, ├«n care sunt ├«n╚Öirate capitolele cuprinse ├«n lucrare, cu indicarea paginilor corespunz─âtoare. ÔÖŽ Date, informa╚Ťii care stau la baza unei lucr─âri. 4. Totalitatea cuno╚Ötin╚Ťelor care se predau ├«n cadrul unui obiect de studiu (├«n ├«nv─â╚Ť─âm├ónt). ÔÇô Din lat., it. materia, rus. materiia, germ. Materie.[1]
MAT├ëRIE, materii, s. f. 1. Realitatea obiectiv─â care exist─â ├«n afar─â ╚Öi independent de con╚Ötiin╚Ťa omeneasc─â ╚Öi care este unicul izvor ╚Öi ultima cauz─â a proceselor din natur─â; diversitatea fenomenelor reprezent├«nd diferitele ei forme de mi╚Öcare; categorie filozofic─â care desemneaz─â realitatea obiectiv─â dat─â omului prin senza╚Ťiile lui ╚Öi oglindit─â de acestea. Niciodat─â ╚Öi nic─âieri n-a existat materie f─âr─â mi╚Öcare, ╚Öi nici nu poate s─â existe. ENGELS, 70. 2. Substan╚Ť─â din care s├«nt f─âcute diverse obiecte; material (1). Materia lemnoas─â a unei tulpini. ÔŚŐ Materie cenu╚Öie = parte a sistemului nervos central care este situat─â la suprafa╚Ťa creierului ╚Öi ├«n interiorul m─âduvei ╚Öi care d─â na╚Ötere fluxului nervos; fig. creier; p. ext. minte, inteligen╚Ť─â. Ar mai exista oare necunoscutul dac─â dou─â miliarde de kilograme de materie cenu╚Öie, ├«ntr-un av├«nt comun, ar porni la asaltul por╚Ťilor ├«nchise? REBREANU, P. S. 40. Materie prim─â = material destinat prelucr─ârii ├«n vederea fabric─ârii unui produs finit. ÔÖŽ (Popular) ╚Ües─âtur─â, p├«nz─â, stof─â, material. Portu oamenilor ├«i tot postav. iar a fimeilor rochie de materie neagr─â. KOG─éLNICEANU, S. 8. 3. Domeniu (de cunoa╚Ötere, de cercetare etc.). Dac─â cumva acum te sim╚Ťi cam obosit de lunga digresiune zoologico-filologic─â apoi tot mai iart─â-m─â s─â adaog vreo dou─â-trei cuvinte ├«n materii analoage. ODOBESCU, S. III 32. Nefiind competen╚Ťi ├«n asemene materie, l-am crezut u╚Öor. NEGRUZZI, S. I 325. ÔŚŐ Tabl─â de materii = list─â ata╚Öat─â la ├«nceputul sau la sf├«r╚Öitul unei lucr─âri ├«n care s├«nt ├«n╚Öirate, ├«n ordinea trat─ârii lor, capitolele cuprinse ├«n lucrare, cu indicarea paginilor corespunz─âtoare. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än materie de... = privitor la..., ├«n chestiuni de..., ├«n ceea ce prive╚Öte... Puterea Sovietelor... a ar─âtat, ├«n chip practic, voin╚Ťa ╚Öi capacitatea sa de a da maselor ╚Ť─âr─ânimii muncitoare un ajutor sistematic ╚Öi statornic ├«n materie de produc╚Ťie. contemporanul, S. II, 1948, nr. 111, 8/5. ÔŚŐ Expr. A intra ├«n materie = a ├«ncepe (dup─â o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis. Cucoana Marieta, ner─âbd─âtoare, intr─â de-a dreptul ├«n materie. HOGA╚ś, DR. II 76. ÔÖŽ Con╚Ťinut, cuprins. Nu cumva s─â se ├«nt├«mple ca, vreunui cititor s─â-i vin─â r─âul g├«nd de a lep─âda cartea ta din min─â, mai ├«nainte chiar de a fi intrat ├«n materia ei. ODOBESCU, S. III 11. 4. Obiect de studiu (la ╚Öcoal─â). S-a interesat de situa╚Ťia noastr─â ╚Öcolar─â, pun├«ndu-ne chiar c├«teva ├«ntreb─âri ├«n leg─âtur─â cu materiile pe care le f─âceam. SAHIA, N. 59. ÔÖŽ Totalitatea cuno╚Ötin╚Ťelor care se predau ├«ntr-un anumit domeniu. Elevii recapitideaz─â materia predat─â la limba rom├«n─â.
mat├ęrie (-ri-e) s. f., art. mat├ęria (-ri-a), g.-d. art. mat├ęriei; pl. mat├ęrii, art. mat├ęriile (-ri-i-)
mat├ęrie s. f. (sil. -ri-e), art. mat├ęria (sil. -ri-a), g.-d. art. mat├ęriei; pl. mat├ęrii, art. mat├ęriile (sil. -ri-i-)
MAT├ëRIE s. 1. v. substan╚Ť─â. 2. v. cuprins. 3. v. subiect. 4. v. fond. 5. v. obiect.
MAT├ëRIE s. v. bun, chestiune, lucru, material, obiect, problem─â, produs, puroi, subiect, tem─â, ╚Ťes─âtur─â.
MAT├ëRIE s.f. 1. Categorie filozofic─â care desemneaz─â realitatea obiectiv─â, existent─â independent de con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi reflectat─â de aceasta. 2. Substan╚Ť─â din care sunt f─âcute diverse obiecte. ÔÖŽ Element, corp privit din punctul de vedere al compozi╚Ťiei lui. 3. Domeniu de cunoa╚Ötere, de cercetare etc. ÔÖŽ Con╚Ťinut, fond, esen╚Ť─â. 4. Totalitatea cuno╚Ötin╚Ťelor predate ├«n cadrul unui obiect de studiu, disciplin─â ╚Öcolar─â. [Gen. -iei. / < lat. materia, cf. fr. mati├Ęre, it. materia].
MAT├ëRIE s. f. 1. realitatea obiectiv─â, existent─â independent de con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi reflectat─â de aceasta. 2. substan╚Ť─â din care sunt f─âcute diverse obiecte. ÔŚŐ element, corp privit din punctul de vedere al compozi╚Ťiei lui. ÔÖŽ ~ prim─â = produs destinat prelucr─ârii. 3. domeniu de cunoa╚Ötere, de cercetare etc.; obiect de studiu. ÔÖŽ ├«n ~ de = ├«n ceea ce prive╚Öte... ÔŚŐ con╚Ťinut, fond, esen╚Ť─â. 4. totalitatea cuno╚Ötin╚Ťelor predate ├«n cadrul unui obiect de studiu, disciplin─â ╚Öcolar─â. (< lat., it. materia, rus. materiia germ. Materie)
mat├ęrie (mat├ęrii), s. f. ÔÇô 1. Substan╚Ť─â, material. ÔÇô 2. ╚Ües─âtur─â, stof─â. ÔÇô 3. Puroi. ÔÇô Mr. materie. Lat. materia (sec. XVIII). Sensul 2 traduce germ. Stoff ÔÇ×materieÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×╚Ťes─âtur─âÔÇŁ, cf. rus. materija, cu ambele sensuri; sensul 3 este cel germ. Materie, cf. sp. materia. Mr. provine din it. materia. Der. material, s. n. (materie; Arg., bani), din fr. mat├ęriel; material, adj. (referitor la material); materialic, adj. (material), sec. XIX, ├«nv.; materialicesc, adj. (├«nv., material); materialice╚Öte, adv. (din punct de vedere material); materialism, s. n., din fr. mat├ęrialisme; materialist, s. m., din fr. mat├ęrialiste; materialitate, s. f., din fr. mat├ęrialit├ę; materializa, vb., din fr. mat├ęrialiser; imaterial, adj., din fr. immat├ęriel, cu der. sale.
MAT├ëRIE ~i f. 1) Realitate care exist─â ├«n afar─â ╚Öi independent de con╚Ötiin╚Ťa omeneasc─â ╚Öi care este reflectat─â de aceasta. 2) Substan╚Ť─â din care sunt formate obiectele ╚Öi care posed─â o mas─â mecanic─â. Structura ~ei. ÔŚŐ ~ colorant─â substan╚Ť─â folosit─â la colorarea diverselor obiecte. ~ cenu╚Öie a) substan╚Ť─â a sistemului nervos central, aflat─â la suprafa╚Ťa creierului ╚Öi ├«n componen╚Ťa m─âduvei spin─ârii; b) capacitate de a p─âtrunde ├«n esen╚Ťa lucrurilor; inteligen╚Ť─â. ~ prim─â produs semifabricat destinat prelucr─ârii sau transform─ârii ├«ntr-un produs finit. 3) Produs textil; ╚Ťes─âtur─â; material. 4) Obiect de care se ocup─â autorul unei lucr─âri sau al unei expuneri. 5) Ansamblu de cuno╚Ötin╚Ťe care constituie con╚Ťinutul unui obiect de studiu. [G.-D. materiei; Sil. -ri-e] /<lat., it. materia, germ. Materie, fr. matiere
materie f. 1. tot ce are form─â ╚Öi corp, ├«n opozi╚Ťiunea cu spirit; 2. substan╚Ť─â din care e f─âcut un lucru; materie prim─â, ce nÔÇÖa fost ├«nc─â lucrat─â; materie animal─â, vegetal─â, mineral─â, substan╚Ť─â apar╚Ťin├ónd unuia din aceste regnuri; 3. fig. subiect despre ce se vorbe╚Öte sau se scrie: a intra ├«n materie; 4. excremente: materie fecal─â; 5. Med. puroiu; 6. stof─â.
*mat├ęrie f. (lat. materia ╚Öi materies, lemn, lemn de construc╚Ťiune, materie, substan╚Ť─â, d. mater, mam─â; sp. madera, pg. madeira, lemn de construc╚Ťiune, de unde vine ╚Öi numele cunoscute─ş insule). Substan╚Ťa ├«ntins─â, divizibil─â, impenetrabil─â, susceptibil─â de or─ş-ce form─â ╚Öi din care se compune or─ş-ce fiin╚Ť─â sa┼ş lucru (├«n opoz. cu spirit): materia e cauza permanent─â a tuturor sensa╚Ťiunilor noastre. Material, substan╚Ťa din care e compus ceva: materia une─ş st├ítue. Lucrur─ş fizice, corporale (ban─ş, m├«ncare ╚Ö. a.): un chefli┼ş dedat materii─ş. Puro─ş (ca germ.). Stof─â de rufe or─ş ha─şne (ca rus.). Fig. Sub─şectu une─ş scrier─ş, unu─ş discurs: a aprofunda o materie, a intra ├«n materie. Cauz─â, motiv: materie de r├«s. Materie prim─â, ace─şa de la care ├«ncepe s─â se lucreze ceva ├«n industrie: pentru t─âb─âcar materia prim─â e p─şelea jupit─â de pe animal, pentru cizmar p─şelea lucrat─â de t─âb─âcar. Materie animal─â, vegetal─â, mineral─â, substan╚Ťa care provine din animale, vegetale sa┼ş minerale. Materie sumar─â, proces civil care trebu─şe judecat r─âpede ╚Öi cu pu╚Ťine cheltu─şel─ş. Materi─ş fecale, excremente, dejec╚Ťiun─ş ale corpulu─ş. ├Än materie de, ├«n chestiune de, c├«nd e vorba de: a fi priceput ├«n materie de finan╚Ťe.
materie s. v. BUN. CHESTIUNE. LUCRU. MATERIAL. OBIECT. PROBLEMĂ. PRODUS. PUROI. SUBIECT. TEMĂ. ȚESĂTURĂ.
MATERIE s. 1. substan╚Ť─â, (├«nv.) trup. (~ din care este f─âcut un corp; o ~ solid─â.) 2. con╚Ťinut, corp, cuprins, (├«nv.) cuprindere. (├Än ~ c─âr╚Ťii se afl─â...) 3. subiect, (├«nv.) madea. (A intra ├«n ~.) 4. esen╚Ť─â, fond, (fig.) inim─â, m─âduv─â, miez, nucleu, s├«mbure. (A intra ├«n ~ chestiunii.) 5. disciplin─â, obiect, (├«nv.) ├«nv─â╚Ť─âtur─â, matim─â. (~ de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt.)
MENS AGITAT MOLEM (lat.) spiritul pune ├«n mi╚Öcare materia ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×EneidaÔÇŁ, VI, 727. Explica╚Ťie panteist─â ╚Öi stoic─â a organiz─ârii Universului; expresia se folose╚Öte ast─âzi cu sensul: inteligen╚Ťa uman─â dezv─âluie ordinea ├«n haosul aparent al fenomenelor naturii.
REM TENE: VERBA SEQUENTUR (lat.) st─âp├óne╚Öte materia; cuvintele vin de la sine ÔÇô Aforism atribuit lui Cato cel B─âtr├ón. Dezvol╚Ťi cu u╚Öurin╚Ť─â un subiect pe care e╚Öti st─âp├ón.
MATERII FECALE c─âcat, c─âc─âreaz─â, c─âcu╚Ť─â, c├óc─âlic─â, k, omlet─â, rahat, ╚Ťur╚Ťuri.

Materie dex online | sinonim

Materie definitie

Intrare: materie
materie substantiv feminin
  • silabisire: -ri-e