MATERIALIZÁ, materializez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni material, a da sau a căpăta formă materială, a (se) transpune în viață; a (se) concretiza. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialiser.

MATERIALIZÁ, materializez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni material, a da sau a căpăta formă materială, a (se) transpune în viață; a (se) concretiza. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialiser.

MATERIALIZÁ, materializez, vb. I. Tranz. A da formă materială, a transpune în viață, a concretiza. V. realiza, înfăptui. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a materializat sub ochii întregii lumi ideile leninismului și a dovedit fără putință de tăgadă justețea lor. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 1, 8.

materializá (a ~) (-ri-a-) vb., ind. prez. 3 materializeáză

materializá vb. (sil. -ri-a-), ind. prez. 1 sg. materalizéz, 3 sg. și pl. materializeáză

MATERIALIZÁ vb. v. concretiza.

MATERIALIZÁ vb. I. tr., refl. A da sau a căpăta formă materială, a (se) concretiza. [< fr. matérialiser].

MATERIALIZÁ vb. tr., refl. a da, a căpăta formă materială, a (se) concretiza. (< fr. matérialiser)

A MATERIALIZÁ ~éz tranz. (produse ale activității spirituale) A face să se materializeze; a concretiza. [Sil. -ri-a-] /<fr. matérialiser

A SE MATERIALIZÁ se ~eáză intranz. A căpăta formă materială; a deveni real, concret; a se concretiza. [Sil. -ri-a-] /<fr. matérialiser

materializà v. a considera sau reprezenta ca material.

*materializéz v. tr. Fac material, concretizez: pictoru îșĭ materializează visurile. Consider ca lucru material: a materializa sufletu.

MATERIALIZA vb. a (se) concretiza, a (se) încarna, a (se) întruchipa, a (se) întrupa, a (se) realiza, (rar) a (se) sensibiliza. (Iată cum s-a ~ acest element.)