Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru materialitate

MATERIALIT├üTE s. f. ├Änsu╚Öirea de a fi material, de a avea existen╚Ť─â material─â; natura material─â a ceva. [Pr.: -ri-a-] ÔÇô Din fr. mat├ęrialit├ę, germ. Materialit├Ąt.
MATERIALIT├üTE s. f. ├Änsu╚Öirea de a fi material, de a avea existen╚Ť─â material─â; natura material─â a ceva. [Pr.: -ri-a-] ÔÇô Din fr. mat├ęrialit├ę, germ. Materialit├Ąt.
MATERIALIT├üTE s. f. ├Änsu╚Öirea de a fi material, de a avea existen╚Ť─â material─â, de a exista independent de con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi ├«n afara ei. Adev─ârata unitate a lumii const─â ├«n materialitatea ei. ENGELS, A. 53.
materialit├íte (-ri-a-) s. f., g.-d. art. materialitß║»╚Ťii
materialit├íte s. f. (sil. -ri-a-), g.-d. art. materialit─â╚Ťii
Materialitate Ôëá imaterialitate
MATERIALIT├üTE s.f. Caracterul a ceea ce este material, a ceea ce exist─â independent de con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi ├«n afara ei. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. mat├ęrialit├ę].
MATERIALIT├üTE s. f. caracterul a ceea ce este material, obiectiv; natura material─â a ceva. (< fr. mat├ęrialit├ę, germ. Materialit├Ąt)
MATERIALIT├üTE f. Starea, caracterul material al lucrurilor. [Sil. -ri-a-] /<fr. mat├ęrialit├ę, germ. Materialit├Ąt
materialitate f. caracterul celor materiale.
*materialit├íte f. (d. material). Calitatea de a fi material: materialitatea unu─ş fapt.

Materialitate dex online | sinonim

Materialitate definitie

Intrare: materialitate
materialitate substantiv feminin
  • silabisire: -ri-a-