Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru mascul

MASC├ÜL, -─é, masculi, -e, s. m., adj. 1. S. m. Individ de sex b─ârb─âtesc. ÔÖŽ (Adesea depr.) B─ârbat (viril). 2. Adj. (Despre flori ╚Öi despre p─âr╚Ťi ale lor) Care con╚Ťine elementele de fecunda╚Ťie. ÔÇô Din lat. masculus, it. masculo.
MASC├ÜL, -─é, masculi, -e, s. m., adj. 1. S. m. Individ de sex b─ârb─âtesc. ÔÖŽ (Adesea depr.) B─ârbat (viril). 2. Adj. (Despre flori ╚Öi despre p─âr╚Ťi ale lor) Care con╚Ťine elementele de fecunda╚Ťie. ÔÇô Din lat. masculus, it. masculo.
MASC├ÜL, masculi, s. m. Individ de sex b─ârb─âtesc. ╚Üiparul femel─â... coboar─â ├«n estuare. Acolo e ├«nt├«mpinat de ╚Ťiparul mascul. C. PETRESCU, C. V. 192. Accentuat ╚Öi: m├íscul.
masc├║l adj. m., s. m., pl. masc├║li; adj. f. masc├║l─â, pl. masc├║le
masc├║l s. m., adj. m., pl. masc├║li; f. sg. masc├║l─â, pl. masc├║le
MASCÚL adj. v. masculin.
MASC├ÜL s.m. Individ de sex b─ârb─âtesc. ÔÖŽ (Adesea depr.) B─ârbat (viril). // adj. (Despre flori sau p─âr╚Ťi ale lor) Care con╚Ťine elementele de fecunda╚Ťie; masculin. [Acc. ╚Öi m├íscul. / < lat. masculus].
MASC├ÜL I. s. m. individ de sex b─ârb─âtesc. ÔŚŐ (depr.) b─ârbat (viril). II. adj. (despre flori sau p─âr╚Ťi ale lor) care con╚Ťine elemente de fecunda╚Ťie; masculin. (< lat. masculus, it. masculo)
MASCÚL ~i m. și adjectival 1) Individ de sex bărbătesc. 2) mai ales depr. Bărbat viril. /<lat. masculus, il. masculo
*m├íscul, -─â adj. (lat. masculus, de unde vine ╚Öi mascur). Masculin, b─ârb─âtesc. S. m. B─ârbat, b─ârb─âtu╚Ö, fiin╚Ť─â de sexu masculin la animale (├«n opoz. cu femel─â): masculu pisici─ş (mi╚Ťe─ş) se nume╚Öte ÔÇ×coto─şÔÇŁ (motan).
MASCUL adj. b─ârb─âtesc, masculin. (Flori ~.)
M─âscu/l, -rel, -ril─â v. Mascur 1 ÔÇô 3.
mascul feroce expr. (peior.) 1. b─ârbat viril. 2. b─ârbat cu preten╚Ťii de virilitate.

Mascul dex online | sinonim

Mascul definitie

Intrare: mascul (adj.)
mascul adjectiv
Intrare: M─âscul
M─âscul
Intrare: mascul (s.m.)
mascul substantiv masculin