Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru mascarad─â

MASCAR├üD─é, mascarade, s. f. 1. Ac╚Ťiune sau atitudine fals─â, ipocrit─â; pref─âc─âtorie, ├«n╚Öel─âtorie, fars─â; ├«nscenare. ÔŚŐ Expr. (Rar) Om de mascarad─â = om de nimic; sec─âtur─â. 2. (├Änv.) Bal mascat; grup de oameni masca╚Ťi. ÔÇô Din fr. mascarade.
MASCAR├üD─é, mascarade, s. f. 1. Ac╚Ťiune sau atitudine fals─â, ipocrit─â; pref─âc─âtorie, ├«n╚Öel─âtorie, fars─â; ├«nscenare. ÔŚŐ Expr. (Rar) Om de mascarad─â = om de nimic; sec─âtur─â. 2. (├Änv.) Bal mascat; grup de oameni masca╚Ťi. ÔÇô Din fr. mascarade.
MASCAR├üD─é, mascarade, s. f. 1. Petrecere, bal la care participan╚Ťii s├«nt deghiza╚Ťi ╚Öi masca╚Ťi; ceat─â de oameni masca╚Ťi. Prin umbra parcului discret, Nu se strecoar─â mascarade. MACEDONSKI, O. I 180. 2. Fig. Ac╚Ťiune sau atitudine fals─â, ipocrit─â, mincinoas─â; pref─âc─âtorie, ├«n╚Öel─âtorie, fars─â. Ah, mascarada c├«nd s─ârb─âtorisem doi ani de la c─âs─âtoria noastr─â. CAMIL, PETRESCU, U. N. 238. Cei de sus vor ├«n╚Ťelege ├«n sf├«r╚Öit c─â r─âzmeri╚Ťa pe care au fermentat-o nu e o mascarad─â. REBREANU, R. II 117.
mascarádă s. f., g.-d. art. mascarádei; pl. mascaráde
mascarádă s. f., g.-d. art. mascarádei; pl. mascaráde
MASCAR├üD─é s. v. duplicitate, falsitate, f─â╚Ť─ârnicie, ipocrizie, ├«nscenare, minciun─â, perfidie, pref─âc─âtorie, viclenie, vicle╚Öug.
MASCAR├üD─é s.f. 1. Mascare, deghizare; ceat─â de oameni masca╚Ťi. 2. (Fig.) ├Änscenare, pref─âc─âtorie. [< fr. mascarade, cf. it. mascherata].
MASCAR├üD─é s. f. 1. mascare, deghizare; ceat─â de oameni masca╚Ťi. 2. (fig.) ├«nscenare, pref─âc─âtorie. 3. gen de divertisment de origine italian─â, cu caracter aristocrat, ├«n care subiectele, mitologice sau alegorice, interpretate de persoane mascate, erau acompaniate de muzic─â ╚Öi dans; versurile corespunz─âtoare. (< fr. mascarade)
MASCARÁDĂ ~e f. 1) Faptă menită să păcălească pe cineva; festă; farsă. 2) înv. Bal mascat. /<fr. mascarade
mascarad─â f. 1. trup─â de oameni masca╚Ťi; 2. str─âvestirea celui ce se mascheaz─â.
*mascar├íd─â f., pl. e (fr. mascarade, d. it. mascherata, d. m├íschera, masc─â). Ceat─â de oamen─ş masca╚Ť─ş ╚Öi travesti╚Ť─ş. Fig. Manifesta╚Ťiune sa┼ş procesiune ridicul─â.
mascarad─â s. v. DUPLICITATE. FALSITATE. F─é╚Ü─éRNICIE. IPOCRIZIE. ├ÄNSCENARE. MINCIUN─é. PERFIDIE. PREF─éC─éTORIE. VICLENIE. VICLE╚śUG.
mascarad─â (< it. mascherata), divertisment sincretic* care ├«╚Öi are originea ├«n carnavalurile florentine, r─âsp├óndit ├«n sec. 15-16 la cur╚Ťile aristocra╚Ťilor din Italia ╚Öi Fran╚Ťa. ├Än alc─âtuirea m. sunt incluse: dialogurile dramatice, dansuri, episoade lirice, bufonade, muzic─â vocal─â ╚Öi instr., costume, decoruri, subiectele fiind ├«n general mitologice sau alegorice. ├Än m. fr., la sf├ór╚Öitul sec. 16 ╚Öi ├«nceputul sec. 17, rolul dansului* devine preponderent, iar muzicii polifonice* i se substituie monodia* acompaniat─â, evolu╚Ťia m. conduc├ónd la cristalizarea baletului* de curte. M. exercit─â o important─â influen╚Ť─â asupra ÔÇ×m─â╚ÖtilorÔÇŁ (masques) engl.

Mascarad─â dex online | sinonim

Mascarad─â definitie

Intrare: mascarad─â
mascarad─â substantiv feminin