Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru marmit─â

MARM├ŹT─é, marmite, s. f. 1. Vas mare (de metal) cu dou─â toarte ╚Öi cu capac, ├«n care se transport─â m├óncarea cald─â. 2. Scobitur─â format─â prin eroziune ├«n albia unui r├óu. ÔÇô Din fr. marmite.
MARM├ŹT─é, marmite, s. f. 1. Vas mare (de metal) cu dou─â toarte ╚Öi cu capac, ├«n care se transport─â m├óncarea cald─â. 2. Scobitur─â format─â prin eroziune ├«n albia unui r├óu. ÔÇô Din fr. marmite.
marm├şt─â s. f., g.-d. art. marm├ştei; pl. marm├şte
marm├şt─â s. f., pl. marm├şte
MARM├ŹT─é s.f. 1. Vas mare cu dou─â tor╚Ťi, cu care se transport─â hrana (mai ales ├«n armat─â). 2. (Geol.) Scobitur─â circular─â sau oval─â s─âpat─â ├«n roca dur─â a unui r├óu. [< fr. marmite].
MARM├ŹT─é s. f. 1. vas mare cu dou─â tor╚Ťi, cu care se transport─â m├óncarea cald─â ╚Öi apa (├«n armat─â). 2. scobitur─â circular─â sau oval─â s─âpat─â prin eroziunea ├«n roca dur─â a unui r├óu. (< fr. marmite)
MARM├ŹT─é ~e f. Vas mare cu dou─â toarte, folosit pentru a transporta m├óncarea cald─â. /<fr. marmite

Marmit─â dex online | sinonim

Marmit─â definitie

Intrare: marmit─â
marmit─â substantiv feminin