marius victorinus afer caius definitie

6 definiții pentru marius victorinus afer caius

Mariu m. celebru general roman, învingătorul lui Iugurta și al Cimbrilor și Teutonilor, fu de șapte ori consul și rivalul lui Sylla (153-86 a. Cr.).
BUNESCU, Marius (1881-1971, n. Caracal), pictor român. Portrete, naturi moarte, compoziții, peisaje urbane („Peisaj de iarnă”, „Poarta neamului”), caracterizate prin construcția aspră a formelor și prin discreția și severitatea coloritului.
CONSTANT, Marius (1925-2004, n. București), compozitor și pianist francez de origine română. Căutările în domeniul muzicii concrete i-au inspirat balete („Elogiul nebuniei”), muzică de cameră, mai multe lucrări simfonice, o operă.
MARIUS, Caius (c. 157-86 î. Hr.), general și om politic roman. A realizat o importantă reformă militară, creând o armată alcătuită din soldați de profesie. A înfrânt în Africa (11-105 î. Hr.) pe Iugurta și în N Pen. Italice pe teutoni și pe cimbri (102 și 101 î. Hr.). În timpul războiului civil din Roma, a devenit conducătorul partidei popularilor, adversară partidei optimaților (aristocrați), în frunte cu Sylla.
MARIUS (MAIR, MAYR, MAYER), Simon (1573-1625), astronom german. A observat, independent de Galilei, cei patru sateliți principali ai lui Iupiter, pe care i-a și denumit. Este primul care a menționat existența galaxiei Andromeda.
MARIUS VICTORINUS AFER CAIUS (280-363), retor și teolog latin. Prof. de retorică la Roma, unde a dus polemică anticreștină. Ulterior, convertit la creștinism (355), a încercat să introducă neoplatonismul porfirian în teologia creștină („Despre nașterea cuvântului divin”). A combătut arianismul („Împotriva lui Arie”).

marius victorinus afer caius dex