Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

MARI├ü, mariez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A (se) c─âs─âtori. ÔÖŽ Fig. A (se) potrivi; a (se) combina (bine). [Pr.: -ri-a] ÔÇô Din fr. marier.
M─éR├ŹE, m─ârii, s. f. (├Änv.) 1. (Urmat de un adj. pos. sau de un pron. pers.) Termen de reveren╚Ť─â la adresa unui monarh, a unui domnitor, a unui boier etc.; ├«n─âl╚Ťime, domnie, maiestate. 2. Situa╚Ťie ├«nalt─â, rang, demnitate, putere. ÔÖŽ Slav─â, onoare, cinste, glorie. 3. ├Äng├ómfare, trufie, m├óndrie, fal─â. ÔÇô Mare1 + suf. -ie.
MARI├ü, mariez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. (Fran╚Ťuzism) A (se) c─âs─âtori. ÔÖŽ Fig. A (se) potrivi; a (se) combina (bine). [Pr.: -ri-a] ÔÇô Din fr. marier.
M─éR├ŹE, m─ârii, s. f. (├Änv.) 1. (Urmat de un adj. pos. sau de un pron. pers.) Termen de reveren╚Ť─â la adresa unui monarh, a unui domnitor, a unui boier etc.; ├«n─âl╚Ťime, domnie, maiestate. 2. Situa╚Ťie ├«nalt─â, rang, demnitate, putere. ÔÖŽ Slav─â, onoare, cinste, glorie. 3. ├Äng├ómfare, trufie, m├óndrie, fal─â. ÔÇô Mare + suf. -ie.
M─éR├ŹE, m─ârii, s. f. 1. (├Än or├«nduirea feudal─â ╚Öi capitalist─â; urmat de adj. posesiv ┬źta┬╗, ┬źsa┬╗ etc.) Termen de reveren╚Ť─â la adresa unui monarh, unui domnitor, unui slujba╚Ö ├«nalt, unui boier. V. ├«n─âl╚Ťime (5). S─â ne dai un semn ╚Öi nou─â de mila m─âriei-tale. EMINESCU, O. I 146. Cum vor vedea c─â m─âria-ta vii cu putere, ├«ndat─â vor alerga. NEGRUZZI, S. I 138. 2. (├Änvechit) Persoan─â sus-pus─â. L-au pus ├«mp─âratul hargat la cai, iar─â╚Öi la acea m─ârie la care fusese el mai ├«nainte. SBIERA, P. 73. ÔŚŐ Compus: mai-m─ârie = ╚Öefie, conducere. Toiagul de cinste al mai-m─âriei. ODOBESCU, S. II 513.
!M─âr├şa Sa (├«nv.) loc. pr., g.-d. M─âr├şei S├íle; pl. M─âr├şile Lor
!M─âr├şa Ta (├«nv.) loc. pr., g.-d. M─âr├şei T├íle
!M─âr├şa Vo├ístr─â (├«nv.) loc. pr., g.-d. M─âr├şei Vo├ístre
m─âr├şe (├«nv.) s. f., art. m─âr├şa, g.-d. art. m─âr├şei; pl. m─âr├şi, art. m─âr├şile
M─âr├şile Vo├ístre (├«nv.) loc. pr.
!po├íla-Sf├şntei-Mar├şi (plant─â) s. f. art., g.-d. art. po├ílei-Sf├şntei-Mar├şi
mari├í vb., ind. prez. 1 sg. mari├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. mari├íz─â
M─âr├şa ta (sa, vo├ístr─â) s. f. art. + adj., g.-d. M─âr├şei t├íle (s├íle, vo├ístre); pl. M─âr├şile vo├ístre
m─âr├şe s. f., art. m─âr├şa, g.-d. art. m─âr├şei, pl. m─âr├şi, art. m─âr├şile
M─âr├şile lor s.f. pl. art. + pr., g.-d. M─âr├şilor lor
MĂRIA-PÓPII s. v. boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuză, vaca-domnului.
M─éR├ŹE s. (mai ales art.) domnie, ├«n─âl╚Ťime, maiestate, (├«nv.) m─ârime, m─ârire. (~ sa nu v─â poate primi.)
M─éR├ŹE s. v. arogan╚Ť─â, boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuz─â, cinste, cinstire, dimensiune, elogiu, fal─â, for╚Ť─â, fudulie, glorie, grandoare, infatuare, intensitate, ├«nfumurare, ├«ng├ómfare, laud─â, m─âre╚Ťie, m─ârime, m─ârire, m─âsur─â, m├óndrie, omagiu, orgoliu, pream─ârire, preasl─âvire, propor╚Ťie, prosl─âvire, putere, seme╚Ťie, slav─â, sl─âvire, splendoare, str─âlucire, t─ârie, trufie, vaca-domnului, vanitate.
P─éRUL-SFINTEI-M─éR├ŹI s. v. cuscut─â, tor╚Ťel.
MARIÁ vb. refl., tr. 1. a (se) căsători. 2. (fig.) a (se) potrivi, a (se) combina. (< fr. marier)
M─éR├ŹE ~i f. ├«nv. 1) (urmat de un pronume posesiv) Termen reveren╚Ťios, care era folosit la adresa unei persoane de rang ├«nalt; maiestate. 2) Pozi╚Ťie social─â ├«nalt─â. /a mari + suf. ~ie
Ave-Maria f. ┬źsalutare, Mario!┬╗ rug─âciune catolic─â c─âtre Sf. Fecioar─â, numit─â ╚Öi salutare angelic─â sau buna vestire.
Maria (Sf├ónta) f. Maica Domnului, fiica sf├óntului Ioachim ╚Öi a sfintei Ana, so╚Ťia lui losif (s─ârb─âtoare ce cade ├«n ziua de 15 August ╚Öi 8 Septembrie). ÔĽĹ (Viteanc─â, adic─â din Betania), sora Martei ╚Öi a lui Laz─âr, a c─ârii zi, ce cade ├«n s─âpt─âm├óna luminat─â, e ╚Ťinut─â de popor cu odihn─â ╚Öi post.
Maria f. numele mai multor regine din Fran╚Ťa: MARIA DE MEDICIS, a doua so╚Ťie a lui Henric IV, mama lui Ludovic XIII, regent─â dela 1610-1614, muri ├«n exil (1574-1642); MARIA ANTOANETA, fiica ├«mp─âr─âtesei Maria Terezia; se c─âs─âtori ├«n 1770 cu Ludovic XVI si muri pe e╚Öafod (1755-1793).
Maria f. numele mai multor regine din Anglia ╚Öi Sco╚Ťia: MARIA TUDOR, persecut─â pe protestan╚Ťi (1515-1558); MARIA STUART, mai ├«nt├ói so╚Ťia lui Francisc II ╚Öi regina Fran╚Ťei p├ón─â la 1560; ├«ntoars─â ├«n Sco╚Ťia ╚Öi silit─â apoi s─â fug─â de revolta supu╚Öilor s─âi, se duse ├«n Anglia ╚Öi ceru azil veri╚Öoarei sale Elisabeta, care, dup─â ce o ╚Ťinu 19 ani ├«n ├«nchisoare, puse sÔÇÖo decapiteze ├«n 1587.
Maria f. numele mai multor impar─âtese din Austria: MARIA DE AUSTRIA, regina Ungariei, sora lui Carol Quintu (1503-1558); MARIA TEREZIA, fiica ├«mp─âratului Carol VI, c─âruia ├«i urm─â pe tron ├«n 1740; sub d├ónsa se f─âcu r─âsboiul de ╚śapte ani ╚Öi pima desmembrare a Poloniei: ea fu mama ├«mp─âratului Iosif II si a Mariei Antoaneta (1717-1780).
Maria (Principes─â de Edimburg) f. n─âscut─â 29 Oct. 1875 ╚Öi devenit─â ├«n 1893 so╚Ťia lui Ferdinand de Hohenzollern (V. acest nume). Regina Rom├óniei dela 1914, se devot─â r─âni╚Ťilor ╚Öi suferinzilor ├«n cursul r─âsboiului austro-rom├ón (1916-1918).
mărie f. 1. mărire; 2. titlu dat odinioară Domnilor români și fiilor lor: Măria ta!
Sânta-Maria f. V. Maria.
Terezia (Maria) v. Maria.
m─âr├şe f. (d. mare). Vech─ş. Az─ş pop. M─ârime, m─ârire, glorie, ma─şestate (├«ntrebuin╚Ťat ca titlu suveranilor): M─âria Sa domnu, regele, ├«mp─âratu.
m─âria-popii s. v. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZ─é. VACA-DOMNULUI.
M─éRIE s. domnie, ├«n─âl╚Ťime, maiestate, (├«nv.) m─ârime, m─ârire. (~ sa nu v─â poate primi.)
mărie s. v. AROGANȚĂ. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZĂ. CINSTE. CINSTIRE. DIMENSIUNE. ELOGIU. FALĂ. FORȚĂ. FUDULIE. GLORIE. GRANDOARE. INFATUARE. INTENSITATE. ÎNFUMURARE. ÎNGÎMFARE. LAUDĂ. MĂREȚIE. MĂRIME. MĂRIRE. MĂSURĂ. MÎNDRIE. OMAGIU. ORGOLIU. PREAMĂRIRE. PREASLĂVIRE. PROPORȚIE. PROSLĂVIRE. PUTERE. SEMEȚIE. SLAVĂ. SLĂVIRE. SPLENDOARE. STRĂLUCIRE. TĂRIE. TRUFIE. VACA-DOMNULUI. VANITATE.
p─ârul-Sfintei-Marii s. v. P─éRUL-MAICII-DOMNULUI.
părul-Sfintei-Mării s. v. CUSCUTĂ. TORȚEL.
poala-Sfintei-Mării s. v. GRANAT. MELISĂ. PRIBOI. RECHIE. ROINIȚĂ. SCATIU. SOVÎRF. SPILCUȚĂ. TALPA-URSULUI.
poala-Sîntei-Mării s. v. PRIBOI.
spinul-Sfintei-Marii s. v. ARMURAR.
Ave Maria (lat. ÔÇ×Salut, MariaÔÇŁ) 1. Rug─âciune catolic─â. 2. Melodie gregorian─â* corespunz─âtoare acestei rug─âciuni. ├Än sec. 15-16, A. a fost prelucrat─â ├«n motete* ╚Öi mise* de c─âtre Ockeghem, Willaert, Pierre de la Rue, Josquin, Palestrina, Victoria etc. 3. Pies─â vocal─â cu caracter lirico-religios independent─â de modelul gregorian (cele mai celebre apar╚Ťin lui Schubert ╚Ö i lui Gounod).
ALEXANDRU, Maria (n. 1939, sat Plugova, jud. Cara╚Ö-Severin), juc─âtoare rom├ón─â de tenis de mas─â. Campioan─â mondial─â (dublu femei ÔÇô 1961, 1973, 1975), campioan─â european─â (simplu femei ÔÇô 1966). Multipl─â campioan─â na╚Ťional─â.
BANU╚ś, Maria (1914-1999, n. Bucure╚Öti), poet─â rom├ónc─â. Debuteaz─â cu o liric─â a adolescen╚Ťei, de o remarcabil─â senzorialitate ╚Öi candoare (ÔÇ×╚Üara fetelorÔÇŁ). Ulterior, interpret─â a temelor proletcultiste, a elanurilor civice ocazionale (ÔÇ×VersuriÔÇŁ, ÔÇ×╚Üie-╚Ťi vorbesc, Americ─â!ÔÇŁ), a miturilor ╚Öi ├«ntreb─ârilor existen╚Ťiale (ÔÇ×Portretul lui FayumÔÇŁ, ÔÇ×Noiembrie, inocentulÔÇŁ, ÔÇ×Oricine ╚Öi cevaÔÇŁ). Memorialistic─â (ÔÇ×Sub camuflajÔÇŁ). Premiul ÔÇ×HerderÔÇŁ (1989).
BIE╚śU, Maria (n. 1934, sat Volintiri, Basarabia), sopran─â rom├ón─â. Prof. univ. la Conservatorul din Cern─âu╚Ťi. A interpretat pe marile scene ale lumii rolurile principale din ÔÇ×BoemaÔÇŁ, ÔÇ×AidaÔÇŁ, ÔÇ×NormaÔÇŁ, ÔÇ×Dama de pic─âÔÇŁ, ÔÇ×Madame ButterflyÔÇŁ ╚Ö.a.
BREZEANU, Maria (1924-2005, n. R├«╚Önov), chimist─â rom├ón─â. M. coresp. al Acad. (1991), prof. univ. la Bucure╚Öti. Cercet─âri privind structura ╚Öi sinteza unor combina╚Ťii complexe polinucleare, folosite ca transportori sintetici de oxigen, catalizatori ├«n reac╚Ťii de oxidare sau la ob╚Ťinerea unor oxizi mic╚Öti.
CEBOTARI, Maria (1910-1949, n. Chi╚Öin─âu), sopran─â rom├ón─â. Stabilit─â ├«n Austria. A c├«ntat pe marile scene lirice roluri principale din operele lui R. Strauss (ÔÇ×Femeia t─âcut─âÔÇŁ, ÔÇ×DaphneÔÇŁ) ╚Öi din repertoriul italian. Filme (ÔÇ×Pantofiorul ╚ŤarineiÔÇŁ, ÔÇ×Numai pentru tineÔÇŁ, ÔÇ×Maria MalibranÔÇŁ).
CIOBANU, Maria (pe numele adev─ârat Diaconu Maria) (n. 1937, Ro╚Öiile, jud. V├«lcea), c├«nt─ârea╚Ť─â rom├ón─â de muzic─â popular─â. A valorificat cu originalitate doine, hore ╚Öi s├«rbe oltene╚Öti. A creat un stil vocal de virtuozitate, adapt├«nd melodii instrumentale, folosind h─âulitul, vocaliza de coloratur─â ╚Öi d├«rl─âitul ca modalit─â╚Ťi de exprimare.
CIUCURESCU, Maria (1866-1939, n. Bucure╚Öti), actri╚Ť─â rom├ón─â. Remarcabil─â ├«n roluri de comedie (Shakespeare, Moli├Ęre, Gogol, I.L. Caragiale).
CU╚ÜARIDA-CR─éTUNESCU, Maria V. (1857-1919, n. C─âl─âra╚Öi), medic rom├ón, militant─â feminist─â. A organizat prima cre╚Ö─â de fabric─â (1899). Prima femeie medic din Rom├ónia (1884). ├Än 1897 a ├«nfiin╚Ťat Societatea Matern─â.
FECIOARA MARIA v. Maria.
MARIA (├«n ÔÇ×Noul TestamentÔÇŁ), sora Martei ╚Öi a lui Laz─âr. L-a chemat la morm├óntul fratelui ei pe Iisus, care l-a ├«nviat pe Laz─âr a patra zi dup─â moarte. M. i-a uns picioarele lui Iisus cu mir de nard ╚Öi i le-a ╚Öters cu p─ârul ei, c├ónd acesta era r─âstignit pe cruce. Este pr─âznuit─â la 9 iun., ├«mpreun─â cu sora sa, Marta.
MARIA (├«n ÔÇ×Noul TestamentÔÇŁ), so╚Ťia lui Cleopa, veri╚Öoar─â primar─â cu Maica Domnului. A f─âcut parte din grupul mironosi╚Ťelor, femei care l-au urmat pe Iisus pe Golgota ╚Öi apoi p├ón─â la morm├ónt. Este pr─âznuit─â la 23 mai.
MARIA (Alexandra Victoria de Saxa Coburg) (1875-1938, n. Eastwell Park, Anglia), principes─â de Marea Britanie ╚Öi Irlanda, regin─â a Rom├óniei (1914-1927). M. de onoare al Acad. (1915) ╚Öi m. coresp. al Acad. Franceze de Belle Arte (1919). Romancier─â ╚Öi memorialist─â. Fiica lui Alfred, duce de Edinburgh ╚Öi de Saxa-Coburg (fiul reginei Victoria) ╚Öi a Mariei Aleksandrovna (fiica ╚Ťarului Alksandru II). C─âs─âtorit─â (1892) cu principele mo╚Ötenitor Ferdinand de Hohenzollern. Identific├óndu-se cu interesele ╚Ť─ârii adoptive, M., al─âturi de al╚Ťi oameni politici, s-a pronun╚Ťat pentru intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi de partea Antantei, ├«n vederea realiz─ârii unit─â╚Ťii na╚Ťionale. ├Än anii r─âzboiului, prin activit─â╚Ťile de caritate ├«n sprijinul r─âni╚Ťilor ╚Öi a celor lovi╚Ťi de dezastrele r─âzboiului, precum ╚Öi prin credin╚Ťa ferm─â ├«n victoria Antantei, M. a contribuit la ridicarea moralului popula╚Ťiei ╚Öi a armatei. Autoare a unor lucr─âri de memorialistic─â valoroase din punct de vedere literar ╚Öi documentar: ÔÇ×Povestea vie╚Ťii meleÔÇŁ, 1892-1918, editat─â ├«n englez─â ╚Öi concomitent ├«n mai multe limbi str─âine ╚Öi ÔÇ×├Änsemn─âri zilniceÔÇŁ (1918-1938), reprezent├ónd o vast─â fresc─â a societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti de la sf├ór╚Öitul sec. 19 ╚Öi din prima jum─âtate a sec. 20. Povestiri ╚Öi romane (ÔÇ×Povestea unui dor neatinsÔÇŁ, ÔÇ×Cartea de basme a reginei Rom├ónieiÔÇŁ, ÔÇ×Vis─âtorul de viseÔÇŁ, ÔÇ×Crinul vie╚ŤiiÔÇŁ, ÔÇ×M─â╚ÖtiÔÇŁ, ÔÇ×S─âm├ón╚Ťa ├«n╚ŤelepciuniiÔÇŁ). Dup─â urcarea pe tron (1930) a fiului s─âu Carol II, care a dus o politic─â de marginalizare a membrilor familiei regale, s-a retras la Balcic. Este ├«nmorm├óntat─â la M─ân─âstirea Curtea de Arge╚Ö, iar inima, ├«nchis─â ├«ntr-o racl─â de sticl─â, a fost depus─â la Castelul de la Balcic, iar dup─â cedarea Cadrilaterului (1940), a fost mutat─â la Castelul Bran.
MARIA (N─éSC─éTOAREA DE DUMNEZEU, FECIOARA MARIA, SF├éNTA FECIOAR─é, MAICA DOMNULUI, MADONNA) (reprezint─â forma gr.-lat. a ebr. Miriam ÔÇ×doamna/st─âp├ónaÔÇŁ), mama lui Iisus Hristos, n─âscut prin puterea Duhului Sf├ónt. Fiica lui Ioachim ╚Öi a Anei, originar─â din Galileea, care nu au avut copii p├ón─â la o v├órst─â ├«naintat─â. Rud─â cu Elisabeta, mama lui Ioan Botez─âtorul. La v├órsta de 3 ani, a fost adus─â la Templu ╚Öi l─âsat─â aici p├ón─â la v├órsta de 12 ani, c├ónd a fost logodit─â cu mai v├órstnicul Iosif, care i-a respectat leg─âm├óntul de a r─âm├óne ve╚Önic fecioar─â. Prime╚Öte apoi de la arhanghelul Gavriil vestea c─â va na╚Öte un fiu, ÔÇ×Fiul Celui Prea├«naltÔÇŁ, care va primi tronul lui David. Potrivit tradi╚Ťiei, ca urmare a ordinului ├«mp─âratului roman August de a se efectua num─âr─âtoarea popula╚Ťiei, se re├«ntoarce ├«n Bethlehem, cetatea ei de ba╚Ötin─â. Aici ├«l va na╚Öte pe Iisus (Mesia). Datorit─â poruncii lui Irod (care se temea c─â-╚Öi va pierde tronul la na╚Öterea lui Mesia) de a fi uci╚Öi to╚Ťi pruncii mai mici de doi ani, M. ╚Öi Iosif, ├«mpreun─â cu pruncul lor, s-au refugiat ├«n Egipt, de unde au revenit, dup─â trei ani, ├«n Nazaret, unde Iisus a tr─âit p├ón─â la v├órsta de 30 ani, c├ónd ╚Öi-a ├«nceput misiunea de m├óntuire. Dup─â cum cereau legile religioase evreie╚Öti, c├ónd Iisus a ├«mplinit 12 ani, M. ╚Öi Iosif l-au prezentat la Templul din Ierusalim, unde Simeon le-a proorocit c─â fiul lor este M├óntuitorul. M. a fost adeseori al─âturi de fiul ei (la nunta din Cana, pe Golgota, unde, ├«mpreun─â cu alte femei ╚Öi cu ucenicii, s-a aflat sub Crucea R─âstignirii, c├ónd Iisus a ├«ncredin╚Ťat-o discipolului s─âu, Ioan, spre a-i purta de grij─â). Potrivit ÔÇ×Noului TestamentÔÇŁ, dup─â R─âstignirea ╚Öi ├Änvierea lui Iisus, M. a mai tr─âit 11 ani, al─âturi de grupul apostolilor din Ierusalim, fiind, probabil, martora Pogor├órii Duhului Sf├ónt. Conciliul de la Efes (431) i-a conferit M. calitatea de ÔÇ×Maic─â a DomnuluiÔÇŁ, atribuindu-i o contribu╚Ťie proprie la lucrarea dumnezeiasc─â a m├óntuirii. De atunci, dar mai ales ├«n sec. 17-19, s─ârb─âtorile ├«n onoarea ei se ├«nmul╚Ťesc, religia catolic─â dezvolt├ónd ├«n teologie ideea Imaculatei Concep╚Ťiuni, care, ├«n 1854, a fost adoptat─â ca dogm─â prin bula papal─â Ineffabilis Deus (dat─â de Pius IX). Conciliul Vatican II (1862-1865) ├«i confer─â titlul de ÔÇ×Mam─â a BisericiiÔÇŁ. Biserica ortodox─â o pr─âznuie╚Öte ├«n patru zile din an: Na╚Öterea Maicii Domnului (8 sept.), ├Äntrarea ├«n Biseric─â a Maicii Domnului (21 nov.), Buna Vestire (25 mart.) ╚Öi Adormirea Maicii Domnului (15 aug.).
MARIA ANTOANETA (1755-1793), regin─â a Fran╚Ťei. Fiica ├«mp─âratului Francisc I ╚Öi a ├«mp─âr─âtesei Maria Tereza. So╚Ťia (din 1770) a viitorului rege Ludovic XVI. A devenit impopular─â, datorit─â frivolit─â╚Ťii ╚Öi a respingerii oric─âror ini╚Ťiative de reform─â. Fuga familiei regale la Varennes ╚Öi ├«ncercarea acesteia de a provoca o interven╚Ťia a for╚Ťelor str─âine ├«n Fran╚Ťa au st├órnit m├ónia maselor populare. A fost ├«nchis─â, condamnat─â la moarte ╚Öi ghilotinat─â.
MARIA DE MANGOP (?-1477), a doua so╚Ťie a lui ╚śtefan cel Mare. F─âcea parte din familia care st─âp├ónea principatul Theodore-Mangop din Crimeea.
MARIA DE MEDICI (1573-1642), regin─â a Fran╚Ťei (din 1600), prin c─âs─âtoria ei cu Henric IV. Dup─â moartea acestuia (1610), a fost recunoscut─â ca regent─â (1610-1617) a fiului ei, Ludovic XIII. A condus cu ajutorul favoritului ei, Concini, marchiz DÔÇÖAncre. S-a aflat ├«n conflict cu fiul s─âu (1617-1620). Exilat─â din ╚Ťar─â, ├«n 1631, ├«n urma interven╚Ťiei lui Richelieu.
MARIA I STUART, regin─â a Sco╚Ťiei (1542-1587). A domnit efectiv din 1561. C─âs─âtorit─â (1558) cu delfinul Fran╚Ťei, viitorul rege Francisc II, a r─âmas v─âduv─â (1560) ╚Öi s-a ├«napoiat ├«n Sco╚Ťia. A luptat ├«mpotriva Reformei, ceea ce a provocat r─âscoala calvinilor (1567), ├«n urma c─âreia a fost nevoit─â s─â renun╚Ťe la tron ╚Öi s─â se refugieze ├«n Anglia. Acuzat─â de complot ├«mpotriva reginei Elisabeta I, a fost executat─â (1587).
MARIA I TUDOR, regin─â a Angliei ╚Öi Irlandei (1553-1558). C─âs─âtorit─â cu regele Filip II al Spaniei. A restabilit catolicismul ca religie oficial─â (1555) ╚Öi a desf─â╚Öurat o politic─â religioas─â intolerant─â, comb─ât├ónd Reforma ╚Öi f─âc├ónd numeroase victime printre protestan╚Ťi, fapt ce i-a adus denumirea de Maria cea S├óngeroas─â.
MARIA MAGDALENA (├«n ÔÇ×Noul TestamentÔÇŁ), discipol─â a lui Iisus Hristos. Potrivit Evangheliei dup─â Luca, Iisus a eliberat-o de duhurile rele (sco╚Ť├ónd din ea ╚Öapte draci). A f─âcut parte din grupul mironosi╚Ťelor, fiind cea dint├ói care l-a v─âzut pe Iisus ├«nviat. Este pr─âznuit─â la 22 iulie.
MARIA TEREZA (Maria Theresia), ├«mp─âr─âteas─â a Imperiului Roman de Na╚Ťiune German─â (1740-1780) ╚Öi regin─â a Ungariei ╚Öi Cehiei din dinastia de Habsburg. Tat─âl ei, Carol VI, i-a asigurat prin ÔÇ×Pragmatica sanc╚ŤiuneÔÇŁ, dreptul la succesiune. ├Än r─âzboiul provocat de urcarea ei pe tron (R─âzboiul de Succesiune la Tronul Austriei, 1740-1748), pierde c├óteva posesiuni din Italia, precum ╚Öi Silezia, pe care ├«ncearc─â s─â o recucereasc─â, f─âr─â a reu╚Öi, ├«n R─âzboiul de 7 Ani (1756-1763). A participat la prima ├«mp─âr╚Ťire a Poloniei (1772), ocup├ónd Gali╚Ťia. ├Än 1775, ├«n ciuda protestelor vehemente ale Moldovei, Austria ocup─â Bucovina. Urm─ârind ├«nt─ârirea alian╚Ťei franco-austriece, ╚Öi-a c─âs─âtorit fiica, Maria Antoaneta, cu viitorul rege al Fran╚Ťei, Ludovic XVI. Pe plan intern a realizat, cu ajutorul fiului s─âu, Iosif II, asociat la tron din 1765 ╚Öi al cancelarului Kaunitz, o serie de reforme ├«n spiritul absolutismului luminat.
MARIA-LUIZA DE HABSBURG-LORENA (1791-1847), so╚Ťia lui Napoleon ╚Öi ├«mp─âr─âteas─â a Fran╚Ťei (1810-1814). A avut un fiu, Napoleon II, viitorul rege al Romei. Dup─â abdicarea ├«mp─âratului, s-a ├«ntors ├«n Austria.
SF├éNTA MARIA-CRICOV, Schitul ~, v. Urla╚Ťi.
MARIA, ebr. Maryam cu sens neclar. I. A. Din lat. Sanda Maria: Simt─â-M─ârie (BCI212) ╚Öi S├«nt─âm─ârie sau St─âm─ârie. Feminine: 1. Maria ╚Öi M─âria (C ╚śtef); M─ârie (╚śtef); M─ârie ╚Öi Rie f. (A Gen II 71). B. Diminutive: Marica, d-na lui Br├«ncoveanu; M─ârica (Dm; C ╚śtef); Mariica (C ╚śtef; 16 B II 379); M─âriica (C ╚śtef; 16 A III 54); Maric─â, olt. (Sd XXII). 2. Maricu╚Ťa (16 A III 460; B─âl II; Ard I 212 etc.); M─âricu╚Ťa. 3. Maricica, ard. (Pa╚Ö). 4. Mari╚Ťa (╚śtef; C Bog; Pa╚Ö; 16 A I 430; 17 A II 279); M─âri╚Ťa = M─ârica (17 A I 219); scurtat, Ri╚Ťa (Ard; Cand 166); Ri╚Ťe╚Öti s. Dm; 16 A 53). Mari╚Ťica ╚Öi ╚Üica (etim. Pa╚Ö). 5. Marioar─â (Pa╚Ö); cu afer.: Oara (Pa╚Ö); M─âriori╚Ťa (Sd XIX 126). 6. M─âriuc─â ╚Öi Uca (etim. Pa╚Ö). 7. M─âriu╚Ťa (╚śtef) ╚Öi Mariu╚Ťa (16 A I 400); M─ânu╚Ť─â ╚Öi U╚Ťa (Pa╚Ö; Cand); Mariu╚Ťan, Gh. (D Buc); 8. + -ca ╚Öi cu sinc.: Maruca Rosetti. 9. Cu sinc. lui i + -u╚Öca: Maru╚Öca ╚Öi M─âru╚Öca (Dm; ╚śtef; etc.). 10. + -╚Ťa ╚Öi cu sinc.: Maru╚Ťa (C ╚śtef;17 B IV 266); cu afer.: Ru╚Ťica, ard. (etim. Pa╚Ö). 11. Marula f. (Sd XV 97), fiica Tudorei din T├«rg╚Öor, la an. 1600, so╚Ťia banului Mihalcea (17 B I 233). 12. Alte ipocoristice: Mia; Mi╚Ťa (Cotr 55); Ri╚Ťi etc. 13. Marioara + Marga: Marghioara. Unele diminutive rom├«ne╚Öti au trecut la greci ├«n epoca fanariot─â: M╬▒¤ü╬»¤░╬▒, M╬▒¤ü╬»¤ä¤â╬▒, M╬▒¤ü╬╣¤Ä¤ü╬▒, M╬▒¤ü╬╣¤ë¤ü╬»¤ä¤â╬▒ (But). 14. -ioane: Marioane, act. (Jiul ard.). II. Masculine: 1. Mariescu (M mar). 2. Maricu b. (17 B 1357); olt. (Cand). 3. Marica b. (Sur VI); M─ârice╚Öti s. 4. M─âru╚Ö (< M─âriu╚Ö), Ion (Vr C). 5. Maru╚Öcin, Dan, mold., 1606, (Buc.), matronim ╚Öi -a f. (16 A I 426) marital, format din n. precedent. 6. Maricar, I. (Buc.). 7. M─âri╚Ť─â cojocar, 1620, munt. (Via╚Ťa Feudal─â 1957 (p. 54), sau < adj. mare.
M─âri/a, -ca v. Maria I A, B 1.
Maria (Sf├ónta Fecioar─â, Maica Domnului), unicul copil al b─âtr├ónilor Ioachim ╚Öi Ana. La v├órsta de 3 ani a fost adus─â ╚Öi l─âsat─â la templu p├ón─â la 12 ani, dup─â care, logodit─â cu Iosif, a fost vestit─â de ├«ngerul Gavriil c─â va z─âmisli de la Duhul Sf├ónt ╚Öi va na╚Öte pe Iisus, ceea ce s-a ├«mplinit ├«n pe╚Ötera din Betleem ├«n anul 753 (ab urbe condita). Dup─â fuga ├«n Egipt s-a ├«napoiat la Nazaret, unde a vie╚Ťuit Iisus p├ón─â la v├órsta de 30 de ani, c├ónd ╚Öi-a ├«nceput opera de m├óntuire. A fost prezent─â ├«n multe ├«mprejur─âri din via╚Ťa Lui, dintre care cea mai dureroas─â l├óng─â crucea r─âstignirii, c├ónd Iisus a ├«ncredin╚Ťat-o lui Ioan evanghelistul spre a-i purta de grij─â. S-a aflat ├«mpreun─â cu apostolii la Cincizecime, dup─â care, potrivit Tradi╚Ťiei, a mai tr─âit 11 ani. Biserica o venereaz─â ├«nchin├óndu-i patru s─ârb─âtori: Na╚Öterea la 8 septembrie, Intrarea ├«n bis. la 21 noiembrie, Buna-Vestire la 25 martie ╚Öi Adormirea la 15 august.
Maria, so╚Ťia lui Cleopa, numit─â ├«n Noul Testament ╚Öi mama lui Iacov ╚Öi Iosie; este var─â primar─â cu Maica Domnului. A f─âcut parte din grupul femeilor mironosi╚Ťe, care au urmat lui Iisus pe drumul Golgotei ╚Öi apoi la morm├ónt. Este s─ârb─âtorit─â la 23 mai.
Maria Magdalena, femeia din care Iisus a scos ╚Öapte draci ╚Öi care, ├«mpreun─â cu altele, L-au urmat ╚Öi L-au slujit. A f─âcut parte din grupul mironosi╚Ťelor care au stat l├óng─â crucea Lui ╚Öi au mers dis-de-diminea╚Ť─â la morm├ónt s─â-I ung─â trupul cu miresme. A fost cea dint├ói vestitoare a ├«nvierii lui Iisus. Bis. o pr─âznuie╚Öte la 22 iulie.
c─âc─âl─âu, M─âria ta expr. (vulg.) v. c─âc─âl─âu
Mari / Maria / Marie / Marie-Jeanne s. pr. (tox.) marijuana.

Maria dex online | sinonim

Maria definitie

Intrare: maria
maria verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: m─ârie
m─ârie substantiv feminin
Intrare: M─âria
M─âria
Intrare: Maria
Maria
Intrare: p─ârul-Sfintei-M─ârii
p─ârul-Sfintei-M─ârii substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: poala-Sfintei-Marii
poala-Sfintei-Marii substantiv feminin articulat (la) singular
Intrare: p─ârul-Sfintei-Marii
p─ârul-Sfintei-Marii substantiv masculin articulat (numai) singular