Dicționare ale limbii române

2 intrări

11 definiții pentru marghiolire

MARGHIOLÍ, marghiolesc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A face mofturi, fasoane; a se fandosi, a se sclifosi, a se alinta. ♦ A se preface. – Din marghiol.
MARGHIOLÍ, marghiolesc, vb. IV. Refl. (Reg. și fam.) A face mofturi, fasoane; a se fandosi, a se sclifosi, a se alinta. ♦ A se preface. – Din marghiol.
MARGHIOLI, marghiolesc, vb. IV. Refl. (Regional) A se fandosi, a se sclifosi, a face fasoane. ◊ A se văieta. Dihăniile... cădeau tumba cu labele-n sus, marghiolindu-se a moarte. DELAVRANCEA, S. 80.
!marghiolí (a se ~) (înv., reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se marghioléște, imperf. 3 sg. se marghioleá; conj. prez. 3 să se marghioleáscă
marghiolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. marghiolésc, imperf. 3 sg. marghioleá; conj. prez. 3 sg. și pl. marghioleáscă
MARGHIOLÍ vb. v. afecta, chinui, consuma, face, fandosi, făli, frământa, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, maimuțări, mândri, preface, prosti, sclifosi, semeți, simula, zbate, zbuciuma.
A SE MARGHIOLÍ mă ~ésc intranz. reg. fam. A face fasoane; a se fasoni; a se sclifosi. /Din marghiol
marghiolì v. 1. a fuduli; 2. a se preface: ați murit ori vă marghioliți? POP.
marghĭolésc (mă) v. refl. (d. marghĭol; ngr. margĭolévo, lucrez cu șiretenie). Fam. Mă prefac, mă fasolesc, mă sclifosesc: ĭa uĭte-te cum se marghĭolește mitocanca!
marghioli vb. v. AFECTA. CHINUI. CONSUMA. FACE. FANDOSI. FĂLI. FRĂMÎNTA. FUDULI. GROZĂVI. INFATUA. ÎMPĂUNA. ÎNFUMURA. ÎNGÎMFA. LĂUDA. MAIMUȚĂRI. MÎNDRI. PREFACE. PROSTI. SCLIFOSI. SEMEȚI. SIMULA. ZBATE. ZBUCIUMA.
marghioli, marghiolesc I v. t. 1. a fi inteligent în afaceri. 2. a se îmbogăți de pe urma capacității sale sexuale. II v. r. a face mofturi; a se alinta.

marghiolire definitie

marghiolire dex

Intrare: marghioli
marghioli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: marghiolire
marghiolire infinitiv lung