Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

I├üRB─é, (2) ierburi, s. f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu p─âr╚Ťile aeriene verzi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase, folosite pentru hrana animalelor. ÔŚŐ Expr. Pa╚Öte, murgule, iarb─â verde = va trebui s─â a╚Ötep╚Ťi mult p├ón─â ╚Ťi se va ├«mplini ceea ce dore╚Öti. Din p─âm├ónt, din iarb─â verde = cu orice pre╚Ť, neap─ârat. ÔÖŽ Nutre╚Ť verde, proasp─ât cosit. 2. Buruieni de tot felul. ÔŚŐ Iarb─â rea = a) buruian─â otr─âvitoare; b) fig. om r─âu, primejdios. 3. Paji╚Öte. 4. Compuse: iarb─â-de-mare = plant─â erbacee cu frunze liniare ╚Öi cu flori verzi, care cre╚Öte pe fundul m─ârii ╚Öi ale c─ârei frunze uscate sunt folosite ├«n tapi╚Ťerie; zegras (Zostera marina); iarba-broa╚Ötei = mic─â plant─â acvatic─â, cu frunze rotunde, lucitoare, care (datorit─â pe╚Ťiolului lung) plutesc la suprafa╚Ťa apei, ╚Öi cu flori albe (Hydrocharis morsus-ranae); iarba-ciutei = plant─â peren─â din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse ├«n capitule (Doronicum austriacum); iarba-fiarelor = a) plant─â erbacee veninoas─â, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-g─âlbui (Cynanchum vincetoxicum); b) (├«n basme) iarb─â cu putere miraculoas─â, cu ajutorul c─âreia se poate deschide orice u╚Ö─â ├«ncuiat─â; p. ext. putere supranatural─â, care poate ajuta s─â ob╚Ťii ceva greu de ob╚Ťinut; iarba-g─âii = plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate, acoperite cu peri aspri, cu flori galbene (Picris hieracioides); iarb─â-crea╚Ť─â = izm─â-crea╚Ť─â; iarb─â-deas─â = plant─â erbacee cu tulpini sub╚Ťiri, cu frunze ├«nguste ╚Öi flori verzi, dispuse ├«n panicule (Poa nemoralis); iarb─â-gras─â = plant─â erbacee cu tulpina ramificat─â ╚Öi ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze c─ârnoase, lucioase ╚Öi flori galbene (Portulaca oleracea); iarb─â-mare = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze mari ╚Öi flori galbene (Inula helenium); iarb─â-alb─â = plant─â erbacee ornamental─â cu frunzele v─ârgate cu linii verzi ╚Öi albe-ro╚Öietice sau g─âlbui (Phalaris arundinacea); iarba-c─ân─âra╚Öului = plant─â erbacee din familia gramineelor, cu frunzele plane, cu flori verzui ╚Öi semin╚Ťele g─âlbui; mei-lung, meiul-canarilor (Phalaris canariensis); iarb─â-albastr─â = plant─â erbacee cu frunzele ├«ngr─âm─âdite la baza tulpinii ╚Öi cu flori violete (Molinia coerulea); iarba-bivolului = plant─â erbacee cu flori verzui sau brune (Juncus buffonius); iarba-c├ómpului = plant─â erbacee cu tulpinile noduroase ╚Öi cu flori verzui-alburii sau violet-deschis (Agrostis stolonifera); iarb─â-neagr─â = a) plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate ╚Öi cu flori brune-purpurii pe dinafar─â ╚Öi galbene-verzui pe din─âuntru (Scrophularia alata); b) arbust cu frunze mici liniare ╚Öi flori trandafirii sau albe (Calluna vulgaris); iarba-osului = mic arbust cu tulpini ramificate, cu frunze opuse ╚Öi cu flori galbene (Helianthemum nummularium); iarb─â-ro╚Öie = plant─â erbacee cu tulpina ro╚Öiatic─â, cu frunze nedivizate, lanceolate ╚Öi cu flori galbene dispuse ├«n capitule; (pop.) c├órligioar─â (Bidens cernuus); iarba-╚Öarpelui = a) plant─â erbacee cu frunze lanceolate, p─âroase, cu flori albastre, rar ro╚Öii sau albe (Echium vulgare); b) plant─â cu tulpina p─âroas─â, cu flori albastre sau ro╚Öietice (Veronica latifolia); c) broscari╚Ť─â; iarba-╚Öop├órlelor = plant─â erbacee cu rizom gros, c─ârnos, cu tulpina terminat─â ├«n spic, cu frunze ovale ╚Öi flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum); iarb─â-stelat─â = plant─â erbacee cu tulpina ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze pe fa╚Ťa superioar─â ╚Öi pe margini p─âroase ╚Öi cu flori liliachii (Sherardia arvensis); iarb─â-de-Sudan = plant─â cu tulpina ├«nalt─â, cu frunze lungi, cultivat─â ca plant─â furajer─â (Sorghum halepense). 5. Praf de pu╚Öc─â. ÔÇô Lat. herba.
LUP, lupi, s. m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor, cu corpul de circa 150 cm lungime, acoperit cu blan─â sur─â, cu g├ótul gros, cu capul mare, cu botul ╚Öi urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu coada stufoas─â (Canis lupus). ÔŚŐ Expr. Lup ├«mbr─âcat ├«n piele de oaie sau lup ├«n pielea oii, se spune despre un om ╚Öiret, r─âu ╚Öi pref─âcut. A intrat lupu-n co╚Öar = p─âze╚Öte-te de ho╚Ť. Vorbe╚Öti de lup ╚Öi lupul la u╚Ö─â = vorbe╚Öti despre cineva ╚Öi acesta tocmai sose╚Öte. A da oile ├«n paza lupului = a l─âsa pe cineva la discre╚Ťia du╚Ömanilor, a ho╚Ťilor. A avea urechi de lup = a auzi bine. A ├«nchide lupul ├«n st├ón─â = a-╚Öi aduce singur du╚Ömani ├«n cas─â sau ├«n preajm─â. A tr─âi ca lupul ├«n p─âdure = a tr─âi la largul s─âu. A ├«nghi╚Ťi (sau a m├ónca) ca (sau c├ót) lupul = a ├«nghi╚Ťi sau a m├ónca mult ╚Öi cu l─âcomie. A se duce (ca) pe gura lupului = a disp─ârea cu repeziciune. A se arunca ├«n gura lupului = a se expune primejdiilor. A sc─âpa (ca) din gura lupului = a (se) salva dintr-o situa╚Ťie foarte grea. A scoate (sau a trage) ca din gura lupului = a salva un lucru aproape pierdut. Foame de lup = foame mare. ÔÖŽ Fig. Om hr─âp─âre╚Ť ╚Öi crud. 2. Compuse: lupul-b─âl╚Ťii = (Iht.) ╚Ötiuc─â; lup-de-mare = a) numele unei specii de foc─â; fig. marinar experimentat, ├«ncercat; b) specie de pas─âre acvatic─â de m─ârimea unui uliu, de culoare brun-├«ntunecat, cu partea ventral─â alb─â ├«n timpul iernii, care cuib─âre╚Öte ├«n ╚Ťinuturile nordice (Stercorarius pomarinus); c) (Iht.) lavrac; d) pe╚Öte teleostean marin lung de circa 1 m, cu din╚Ťi puternici (Anarchichas lupus); lupul-vr─âbiilor = pas─âre cu spinarea cenu╚Öie, cu aripile ╚Öi cu coada de culoare neagr─â; sfr├óncioc (Lanius excubitor); lupul-albinelor = g├ónd─âcel carnivor, frumos colorat cu negru, negru-alb─âstrui ╚Öi ro╚Öu, care tr─âie╚Öte pe flori (Trichodes apiarius). 3. Bu╚Ötean sus╚Ťinut de o capr─â deasupra jilipului, folosit ca fr├ón─â pentru reducerea vitezei lemnelor. 4. (Text.; ├«n sintagmele) Lup amestec─âtor = ma╚Öin─â de destr─âmat ╚Öi de amestecat materia prim─â, care formeaz─â amestecul de fibre ├«n filaturile de l├ón─â ╚Öi de vigonia. Lup b─ât─âtor = ma╚Öin─â de lucru folosit─â ├«n filaturile de bumbac, care execut─â destr─âmarea ╚Öi cur─â╚Ťarea de impurit─â╚Ťi a bumbacului desfoiat ├«n prealabil. Lup destr─âm─âtor = ma╚Öin─â de lucru folosit─â ├«n filaturile de l├ón─â ╚Öi de vigonia pentru destr─âmarea firelor ╚Öi a ╚Ťes─âturilor, ├«n vederea recuper─ârii fibrelor ╚Öi a reintroducerii lor ├«n amestec. ÔÇô Lat. lupus.
M├üRE2, m─âri, s. f. Nume generic dat vastelor ├«ntinderi de ap─â st─ât─âtoare, ad├ónci ╚Öi s─ârate, de pe suprafa╚Ťa P─âm├óntului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o str├ómtoare; parte a oceanului de l├óng─â ╚Ť─ârm; p. ext. ocean. ÔŚŐ Expr. Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A v├óntura m─âri ╚Öi ╚Ť─âri = a c─âl─âtori mult. A ├«ncerca marea cu degetul = a face o ├«ncercare, chiar dac─â ╚Öansele de reu╚Öit─â sunt minime. Peste (nou─â) m─âri ╚Öi (nou─â) ╚Ť─âri = foarte departe. ÔÖŽ Fig. Suprafa╚Ť─â vast─â; ├«ntindere mare; imensitate. ÔÖŽ Fig. Mul╚Ťime (nesf├ór╚Öit─â), cantitate foarte mare. ÔÇô Lat. mare, -is.
M├üRE1, mari, adj. I. (Indic─â dimensiunea) Care dep─â╚Öe╚Öte dimensiunile obi╚Önuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate ├«n mod absolut sau prin compara╚Ťie). ÔŚŐ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al m├óinii, care se opune celorlalte degete. Liter─â mare = majuscul─â. ÔŚŐ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (c├ót cepele) = a privi cu uimire, cu curiozitate, cu aten╚Ťie. ÔŚŐ (Adverbial) F─âin─â m─âcinat─â mare. ÔÖŽ (Despre suprafe╚Ťe) ├Äntins2, vast. ÔŚŐ (Substantivat; ├«n loc. adv.) ├Än mare = a) pe scar─â ampl─â; dup─â un plan vast; b) ├«n linii generale, ├«n rezumat. ÔÖŽ ├Änalt. Deal mare. ÔÖŽ Lung. P─âr mare. ÔÖŽ ├Änc─âp─âtor, spa╚Ťios; voluminos. Vas mare. ÔŚŐ (Pop.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoas─â a unei case ╚Ť─âr─âne╚Öti, destinat─â oaspe╚Ťilor. ÔÖŽ Lat.; ad├ónc. Ap─â mare. II. (Indic─â cantitatea) 1. Care este ├«n cantitate ├«nsemnat─â; abundent, mult; numeros. ÔÖŽ (Despre ape curg─âtoare, viituri; de obicei ├«n leg─âtur─â cu verbe ca ÔÇ×a veniÔÇŁ) Cu debit sporit, umflat. 2. (Despre numere sau, p. ext. despre valori care se pot exprima numeric) Care este ├«n cantitate ├«nsemnat─â; ridicat. ÔÖŽ (Despre pre╚Ťuri) Ridicat. ÔŚŐ Loc. adj. De mare pre╚Ť = foarte valoros, pre╚Ťios, scump. ÔÖŽ (Despre colectivit─â╚Ťi) Numeros. III. (Arat─â rezultatul dezvolt─ârii fiin╚Ťelor) Care a dep─â╚Öit frageda copil─ârie; care a intrat ├«n adolescen╚Ť─â; care a ajuns la maturitate. ÔŚŐ Fat─â mare = fat─â la v├órsta m─âriti╚Öului; virgin─â, fecioar─â. ÔŚŐ Expr. S─â cre╚Öti mare! formul─â cu care se r─âspunde unui copil la salut, cu care i se mul╚Ťume╚Öte pentru un serviciu etc. Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori ╚Öi mici ╚Öi mari = to╚Ťi, toate, toat─â lumea; (├«n construc╚Ťii negative) nimeni. ÔÖŽ (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) ├«n v├órst─â. IV. (Indic─â durata; despre unit─â╚Ťi de timp) De lung─â durat─â, ├«ndelung, lung. ÔŚŐ Postul (cel) Mare = postul cel mai lung din cuprinsul anului, care preced─â s─ârb─âtoarea Pa╚Ötilor. (Pop.) An mare = an bisect. V. (Indic─â intensitatea) 1. (Despre surse de lumin─â ╚Öi c─âldur─â) Puternic, intens. ÔŚŐ Ziua mare = partea dimine╚Ťii (dup─â r─âs─âritul soarelui) c├ónd lumina este deplin─â, intens─â. ÔŚŐ Expr. (Ziua) ├«n (sau la) amiaza-mare = ├«n toiul zilei, ├«n plin─â zi, la amiaz─â. 2. (Despre sunete, voce, zgomote) Puternic, ridicat. ÔŚŐ Expr. A vorbi (sau a striga) ├«n gura mare = a vorbi cu glas tare, cu ton ridicat. A fi cu gura mare = a fi cert─âre╚Ť, scandalagiu. 3. (Despre fenomene atmosferice) Violent, aspru, n─âprasnic. Ger mare. 4. (Despre ritmul de mi╚Öcare sau de deplasare) Care a dep─â╚Öit viteza obi╚Önuit─â; crescut (ca vitez─â), m─ârit. 5. (Despre st─âri suflete╚Öti, sentimente, senza╚Ťii etc.) Intens, profund, tare. ÔŚŐ Loc. adv. (Reg.) Cu mare ce = cu greu, anevoie. ÔŚŐ Expr. (A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, ru╚Öinea etc.) = (a-i fi cuiva) foarte mil─â (sau drag, ru╚Öine etc.). ÔÖŽ (Adverbial; pop.) Din cale-afar─â, peste m─âsur─â. ÔÖŽ Grav. Gre╚Öeal─â mare. VI. (Arat─â calitatea, valoarea) 1. De valoare, de ├«nsemn─âtate deosebit─â; important, ├«nsemnat. ÔŚŐ Zi mare = zi de s─ârb─âtoare; zi important─â. Strada mare = nume dat ├«n unele ora╚Öe de provincie str─âzii principale. Drum mare sau drumul (cel) mare = drum principal de larg─â circula╚Ťie, care leag─â localit─â╚Ťi importante. ÔŚŐ Expr. Vorbe mari = a) cuvinte bombastice; promisiuni goale; b) (rar) laude. Mare lucru = a) lucru care impresioneaz─â sau de╚Öteapt─â mirare; b) lucru care nu reprezint─â nimic de seam─â, care reprezint─â prea pu╚Ťin, care este nesemnificativ; c) (├«n construc╚Ťii negative d─â contextului valoare afirmativ─â ╚Öi invers) n-a╚Ö crede s─â (nu)... ÔÖŽ Hot─âr├ótor. ÔÖŽ Uimitor, extraordinar, impresionant. ÔŚŐ Expr. Mare minune sau minune mare = a) (cu valoare de exclama╚Ťie) exprim─â uimire, admira╚Ťie etc.; b) (reg.; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.). Mare minune s─â (nu)... = ar fi de mirare s─â (nu)..., n-a╚Ö crede s─â (nu)... ÔÖŽ Grav, serios. 2. Cu calit─â╚Ťi excep╚Ťionale; ilustru, celebru, renumit. ÔÖŽ Ie╚Öit din comun; deosebit. 3. Care ocup─â un loc de frunte ├«ntr-o ierarhie; cu vaz─â. ÔŚŐ Socru mare = tat─âl mirelui; (la pl.) p─ârin╚Ťii mirelui. Soacr─â mare sau soacra cea mare = mama mirelui. ÔŚŐ Expr. A se ╚Ťine mare = a fi m├óndru, seme╚Ť, fudul. (Substantivat) A trage (sau a c─âlca) a mare = a-╚Öi da importan╚Ť─â; a c─âuta s─â ajung─â pe cei sus-pu╚Öi. La mai mare, urare adresat─â cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avans─âri ├«ntr-un post. Mare ╚Öi tare sau tare ╚Öi mare = foarte puternic, influent. ÔÖŽ (Substantivat) Mai-mare = c─âpetenie, ╚Öef. ÔÖŽ Superior ├«n ceea ce prive╚Öte calit─â╚Ťile morale. ÔŚŐ Expr. Mare la inim─â (sau la suflet) = m─ârinimos, generos. ÔÖŽ Deosebit, ales2, distins. Mare cinste. ÔŚŐ Mare ╚Ťinut─â = ├«mbr─âc─âminte sau uniform─â destinat─â pentru anumite solemnit─â╚Ťi. ÔÖŽ (Despre ospe╚Ťe, serb─âri) Plin de str─âlucire; bogat, fastuos, pompos. ÔÇô Lat. mas, maris.
Mß║«RE interj. (Pop.) 1. Cuv├ónt care exprim─â: mirare; curiozitate; nedumerire; surprindere, uimire; admira╚Ťie etc. 2. Termen de adresare; m─â, bre. ÔÖŽ Cuv├ónt prin care se subliniaz─â o relatare, o afirma╚Ťie. [Var.: mß║»ri interj.] ÔÇô Cf. alb. more, ngr. mor├ę ÔÇ×prost, nebunÔÇŁ.
M─éRI2 interj. v. m─âre.
╚śTI├ÜC─é, ╚Ötiuci, s. f. Pe╚Öte r─âpitor de ap─â dulce, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare cu mul╚Ťi din╚Ťi ╚Öi cu botul turtit ca ciocul de ra╚Ť─â (Esox lucius). Compus: ╚Ötiuc─â-de-mare = pe╚Öte de 50-80 cm, cu corpul asem─ân─âtor cu al ╚Öarpelui, cu spinarea verzuie ╚Öi p├óntecele alb, cu gura ├«n forma unui cioc lung (Belone belone). ÔÇô Din bg., sb. ┼ítuka.
V├ôRNIC, vornici, s. m. 1. (├Än Evul Mediu, ├«n ╚Ü─ârile Rom├óne) Mare dreg─âtor din Sfatul domnesc, ├«ns─ârcinat cu supravegherea Cur╚Ťii, conducerea treburilor interne ale ╚Ť─ârii, av├ónd ╚Öi atribu╚Ťii judec─âtore╚Öti. ÔŚŐ Mare vornic (sau vornic mare) = cel dint├ói boier din Divan, av├ónd sarcina de c├órmuitor ╚Öi de ├«nalt judec─âtor al Cur╚Ťii domne╚Öti ╚Öi al ├«ntregii ╚Ť─âri. Vornic de ╚Üara de Jos (sau de Sus) = dreg─âtor cu rang de vornic (1) a c─ârui autoritate se exercita asupra unei jum─ât─â╚Ťi din ╚Ťara Moldovei. ÔÖŽ Reprezentant al domniei ├«n ora╚Öe, cu atribu╚Ťii judec─âtore╚Öti. 2. (├Änv.) Primar al unui sat sau al unui t├órg. ÔÖŽ Func╚Ťionar ├«n administra╚Ťia comunelor rurale, ├«ns─ârcinat cu distribuirea coresponden╚Ťei, convocarea s─âtenilor la adun─âri, anun╚Ťarea ╚Ötirilor etc.; crainic, pristav, vornicel (2). 3. Vornicel (3). ÔÇô Din sl. dvor─şnik┼ş.
V├ÜLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor s─âlbatic, de m─ârimea unui c├óine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â, cu urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu botul ├«ngust; vulpoaic─â (Vulpes vulpes). ÔŚŐ Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la ├«ndem├ón─â). ÔÖŽ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. II. 1. (Reg.) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, este obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. 3. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse; (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-de╚Öertului = fenec. [Var.: h├║lpe s. f.] ÔÇô Lat. vulpes.
LUP, lupi, s. m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor, cu corpul de circa 150 cm lungime, acoperit cu blan─â sur─â, cu g├ótul gros, cu capul mare, cu botul ╚Öi urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu coada stufoas─â (Canis lupus). ÔŚŐ Expr. Lup ├«mbr─âcat ├«n piele de oaie sau lup ├«n pielea oii, se spune despre un om ╚Öiret, r─âu ╚Öi pref─âcut. A intrat lupu-n co╚Öar = p─âze╚Öte-te de ho╚Ť. Vorbe╚Öti de lup ╚Öi lupul la u╚Ö─â = vorbe╚Öti despre cineva ╚Öi acesta tocmai sose╚Öte. A da oile ├«n paza lupului = a l─âsa pe cineva la discre╚Ťia du╚Ömanilor. A avea urechi de lup = a auzi bine. A ├«nchide lupul ├«n st├ón─â = a-╚Öi aduce singur du╚Ömani ├«n cas─â sau ├«n preajm─â. A tr─âi ca lupul ├«n p─âdure = a tr─âi la largul s─âu. A ├«nghi╚Ťi (sau a m├ónca) ca (sau c├ót) lupul = a ├«nghi╚Ťi sau a m├ónca mult ╚Öi cu l─âcomie. A se duce (ca) pe gura lupului = a disp─ârea cu repeziciune. A se arunca ├«n gura lupului = a se expune primejdiilor. A sc─âpa (ca) din gura lupului = a (se) salva dintr-o situa╚Ťie foarte grea. A scoate (sau a trage) ca din gura lupului = a salva un lucru aproape pierdut. Foame de lup = foame mare. ÔÖŽ Fig. Om hr─âp─âre╚Ť ╚Öi crud. 2. Compuse: lupul-b─âl╚Ťii = (Iht.) ╚Ötiuc─â; lup-de-mare = a) numele unei specii de foc─â; fig. marinar experimentat, ├«ncercat; b) specie de pas─âre acvatic─â de m─ârimea unui uliu, de culoare brun-├«ntunecat, cu partea ventral─â alb─â ├«n timpul iernii, care cuib─âre╚Öte ├«n ╚Ťinuturile nordice (Stercorarius pomarinus); c) (Iht.) lavrac; d) pe╚Öte teleostean marin lung de circa 1 m, cu din╚Ťi puternici (Anarchichas lupus); lupul-vr─âbiilor = pas─âre cu spinarea cenu╚Öie, cu aripile ╚Öi cu coada negre; sfr├óncioc (Lanius excubitor); lupul-albinelor = g├ónd─âcel carnivor, frumos colorat cu negru, negru-alb─âstrui ╚Öi ro╚Öu, care tr─âie╚Öte pe flori (Trichodes apiarius). 3. Bu╚Ötean sus╚Ťinut de o capr─â deasupra jilipului, folosit ca fr├ón─â pentru reducerea vitezei lemnelor. 4. (Text.; ├«n sintagmele) Lup amestec─âtor = ma╚Öin─â de destr─âmat ╚Öi de amestecat materia prim─â, care formeaz─â amestecul de fibre ├«n filaturile de l├ón─â ╚Öi de vigonia. Lup b─ât─âtor = ma╚Öin─â de lucru folosit─â ├«n filaturile de bumbac, care execut─â destr─âmarea ╚Öi cur─â╚Ťarea de impurit─â╚Ťi a bumbacului desfoiat ├«n prealabil. Lup destr─âm─âtor = ma╚Öin─â de lucru folosit─â ├«n filaturile de l├ón─â ╚Öi de vigonia pentru destr─âmarea firelor ╚Öi a ╚Ťes─âturilor, ├«n vederea recuper─ârii fibrelor ╚Öi a reintroducerii lor ├«n amestec. ÔÇô Lat. lupus.
M├üRE2, m─âri, s. f. Nume generic dat vastelor ├«ntinderi de ap─â st─ât─âtoare, ad├ónci ╚Öi s─ârate, de pe suprafa╚Ťa P─âm├óntului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o str├ómtoare; parte a oceanului de l├óng─â ╚Ť─ârm; p. ext. ocean. ÔŚŐ Expr. Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A v├óntura m─âri ╚Öi ╚Ť─âri = a c─âl─âtori mult. A ├«ncerca marea cu degetul = a face o ├«ncercare, chiar dac─â ╚Öansele de reu╚Öit─â sunt minime. Peste (nou─â) m─âri ╚Öi (nou─â) ╚Ť─âri = foarte departe. ÔÖŽ Fig. Suprafa╚Ť─â vast─â; ├«ntindere mare; imensitate. ÔÖŽ Fig. Mul╚Ťime (nesf├ór╚Öit─â), cantitate foarte mare. ÔÇô Lat. mare, -is.
M├üRE1, mari, adj. I. (Indic─â dimensiunea) Care dep─â╚Öe╚Öte dimensiunile obi╚Önuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate ├«n mod absolut sau prin compara╚Ťie). ÔŚŐ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al m├óinii, care se opune celorlalte degete. Liter─â mare = majuscul─â. ÔŚŐ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (c├ót cepele) = a privi cu uimire, cu curiozitate, cu aten╚Ťie. ÔŚŐ (Adverbial) F─âin─â m─âcinat─â mare. ÔÖŽ (Despre suprafe╚Ťe) ├Äntins2, vast. ÔŚŐ (Substantivat; ├«n loc. adv.) ├Än mare = a) pe scar─â ampl─â; dup─â un plan vast; b) ├«n linii generale, ├«n rezumat. ÔÖŽ ├Änalt. Deal mare. ÔÖŽ Lung. P─âr mare. ÔÖŽ ├Änc─âp─âtor, spa╚Ťios; voluminos. Vas mare. ÔŚŐ (Pop.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoas─â a unei case ╚Ť─âr─âne╚Öti, destinat─â oaspe╚Ťilor. ÔÖŽ Lat.; ad├ónc. Ap─â mare. II. (Indic─â cantitatea) 1. Care este ├«n cantitate ├«nsemnat─â; abundent, mult; numeros. ÔÖŽ (Despre ape curg─âtoare, viituri; de obicei ├«n leg─âtur─â cu verbe ca ÔÇ×a veniÔÇŁ) Cu debit sporit, umflat. 2. (Despre numere sau, p. ext. despre valori care se pot exprima numeric) Care este ├«n cantitate ├«nsemnat─â; ridicat. ÔÖŽ (Despre pre╚Ťuri) Ridicat. ÔŚŐ Loc. adj. De mare pre╚Ť = foarte valoros, pre╚Ťios, scump. ÔÖŽ (Despre colectivit─â╚Ťi) Numeros. III. (Arat─â rezultatul dezvolt─ârii fiin╚Ťelor) Care a dep─â╚Öit frageda copil─ârie; care a intrat ├«n adolescen╚Ť─â; care a ajuns la maturitate. ÔŚŐ Fat─â mare = fat─â la v├órsta m─âriti╚Öului; virgin─â, fecioar─â. ÔŚŐ Expr. S─â cre╚Öti mare! formul─â cu care se r─âspunde unui copil la salut, cu care i se mul╚Ťume╚Öte pentru un serviciu etc. Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori ╚Öi mici ╚Öi mari = to╚Ťi, toate, toat─â lumea; (├«n construc╚Ťii negative) nimeni. ÔÖŽ (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) ├«n v├órst─â. IV. (Indic─â durata; despre unit─â╚Ťi de timp) De lung─â durat─â, ├«ndelung, lung. ÔŚŐ Postul (cel) mare = postul cel mai lung din cuprinsul anului, care preced─â s─ârb─âtoarea Pa╚Ötilor. (Pop.) An mare = an bisect. V. (Indic─â intensitatea) 1. (Despre surse de lumin─â ╚Öi c─âldur─â) Puternic, intens. ÔŚŐ Ziua mare = partea dimine╚Ťii (dup─â r─âs─âritul soarelui) c├ónd lumina este deplin─â, intens─â. ÔŚŐ Expr. (Ziua) ├«n (sau la) amiaza-mare = ├«n toiul zilei, ├«n plin─â zi, la amiaz─â. 2. (Despre sunete, voce, zgomote) Puternic, ridicat. ÔŚŐ Expr. A vorbi (sau a striga) ├«n gura mare = a vorbi cu glas tare, cu ton ridicat. A fi cu gura mare = a fi cert─âre╚Ť, scandalagiu. 3. (Despre fenomene atmosferice) Violent, aspru, n─âprasnic. Ger mare. 4. (Despre ritmul de mi╚Öcare sau de deplasare) Care a dep─â╚Öit viteza obi╚Önuit─â; crescut (ca vitez─â), m─ârit. 5. (Despre st─âri suflete╚Öti, sentimente, senza╚Ťii etc.) Intens, profund, tare. ÔŚŐ Loc. adv. (Reg.) Cu mare ce = cu greu, anevoie. ÔŚŐ Expr. (A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, ru╚Öinea etc.) = (a-i fi cuiva) foarte mil─â (sau drag, ru╚Öine etc.). ÔÖŽ (Adverbial; pop.) Din cale-afar─â, peste m─âsur─â. ÔÖŽ Grav. Gre╚Öeal─â mare. VI. (Arat─â calitatea, valoarea) 1. De valoare, de ├«nsemn─âtate deosebit─â; important, ├«nsemnat. ÔŚŐ Zi mare = zi de s─ârb─âtoare; zi important─â. Strada mare = nume dat ├«n unele ora╚Öe de provincie str─âzii principale. Drum mare sau drumul (cel) mare = drum principal de larg─â circula╚Ťie, care leag─â localit─â╚Ťi importante. ÔŚŐ Expr. Vorbe mari = a) cuvinte bombastice; promisiuni goale; b) (rar) laude. Mare lucru = a) lucru care impresioneaz─â sau de╚Öteapt─â mirare; b) lucru care nu reprezint─â nimic de seam─â, care reprezint─â prea pu╚Ťin, care este nesemnificativ; c) (├«n construc╚Ťii negative d─â contextului valoare afirmativ─â ╚Öi invers) n-a╚Ö crede s─â (nu)... ÔÖŽ Hot─âr├ótor. ÔÖŽ Uimitor, extraordinar, impresionant. ÔŚŐ Expr. Mare minune sau minune mare = a) (cu valoare de exclama╚Ťie) exprim─â uimire, admira╚Ťie etc.; b) (reg.; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.). Mare minune s─â (nu)... = ar fi de mirare s─â (nu)..., n-a╚Ö crede s─â (nu)... ÔÖŽ Grav, serios. 2. Cu calit─â╚Ťi excep╚Ťionale; ilustru, celebru, renumit. ÔÖŽ Ie╚Öit din comun; deosebit. 3. Care ocup─â un loc de frunte ├«ntr-o ierarhie; cu vaz─â. ÔŚŐ Socru mare = tat─âl mirelui; (la pl.) p─ârin╚Ťii mirelui. Soacr─â mare sau soacra cea mare = mama mirelui. ÔŚŐ Expr. A se ╚Ťine mare = a fi m├óndru, seme╚Ť, fudul. (Substantivat) A trage (sau a c─âlca) a mare = a-╚Öi da importan╚Ť─â; a c─âuta s─â ajung─â pe cei sus-pu╚Öi. La mai mare, urare adresat─â cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avans─âri ├«ntr-un post. Mare ╚Öi tare sau tare ╚Öi mare = foarte puternic, influent. ÔÖŽ (Substantivat) Mai-mare = c─âpetenie, ╚Öef. ÔÖŽ Superior ├«n ceea ce prive╚Öte calit─â╚Ťile morale. ÔŚŐ Expr. Mare la inim─â (sau la suflet) = m─ârinimos, generos. ÔÖŽ Deosebit, ales2, distins. Mare cinste. ÔŚŐ Mare ╚Ťinut─â = ├«mbr─âc─âminte sau uniform─â destinat─â pentru anumite solemnit─â╚Ťi. ÔÖŽ (Despre ospe╚Ťe, serb─âri) Plin de str─âlucire; bogat, fastuos, pompos. ÔÇô Probabil lat. mas, maris.
Mß║«RE interj. (Pop.) 1. Cuv├ónt care exprim─â: mirare; curiozitate; nedumerire; surprindere, uimire; admira╚Ťie etc. 2. Termen de adresare: M─âi, bre. ÔÖŽ Cuv├ónt prin care se subliniaz─â o relatare, o afirma╚Ťie. [Var.: mß║»ri interj.] ÔÇô Cf. alb. more, ngr. mor├ę ÔÇ×prost, nebunÔÇŁ.
M─éRI2 interj. v. m─âre.
╚śTI├ÜC─é, ╚Ötiuci, s. f. Pe╚Öte r─âpitor de ap─â dulce, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare ├«narmat─â cu mul╚Ťi din╚Ťi ╚Öi cu botul turtit ca ciocul de ra╚Ť─â; m├órli╚Ť─â (Esox lucius). ÔŚŐ Compus: ╚Ötiuc─â-de-mare = pe╚Öte de 50-80 cm, cu corpul asem─ân─âtor cu al ╚Öarpelui, cu spinarea verzuie ╚Öi p├óntecele alb, cu gura ├«n forma unui cioc lung (Belone belone). ÔÇô Din bg., scr. ┼ítuka.
V├ôRNIC, vornici, s. m. 1. (├Än evul mediu, ├«n ╚Ť─ârile rom├óne╚Öti) Mare dreg─âtor la curtea domneasc─â, ├«ns─ârcinat cu supravegherea cur╚Ťii, cu conducerea treburilor interne ale ╚Ť─ârii, av├ónd ╚Öi atribu╚Ťii judec─âtore╚Öti. ÔŚŐ Mare vornic (sau vornic mare) = cel dint├ói boier din divan, av├ónd sarcina de c├órmuitor ╚Öi de ├«nalt judec─âtor al cur╚Ťii domne╚Öti ╚Öi al ├«ntregii ╚Ť─âri. Vornic de ╚Üara de Jos (sau de Sus) = dreg─âtor cu rang de vornic (1) a c─ârui autoritate se ├«ntindea asupra unei jum─ât─â╚Ťi din ╚Ťara Moldovei. ÔÖŽ Reprezentant al domniei ├«n ora╚Öe, cu atribu╚Ťii judec─âtore╚Öti. 2. (├Änv.) Primar al unui sat sau al unui t├órg. ÔÖŽ Func╚Ťionar ├«n administrarea comunelor rurale, ├«ns─ârcinat cu distribuirea coresponden╚Ťei, convocarea s─âtenilor la adun─âri, anun╚Ťarea ╚Ötirilor etc.; crainic, pristav, vornicel (2). 3. Vornicel (3) ÔÇô Din sl. dvor─ęnik┼ş.
V├ÜLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor s─âlbatic, de m─ârimea unui c├óine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â, cu urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu botul ├«ngust; vulpoaic─â (Vulpes vulpes). ÔŚŐ Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la ├«ndem├ón─â). ÔÖŽ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. II. 1. (Reg.) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, este obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. 3. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-de╚Öertului = fenec. [Var.: h├║lpe s. f.] ÔÇô Din lat. vulpes.
I├üRB─é, (2) ierburi, s. f. 1. (De obicei colectiv) Nume generic dat plantelor erbacee, de obicei necultivate, ale c─âror p─âr╚Ťi aeriene s├«nt verzi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase ╚Öi servesc ca hran─â animalelor erbivore. Un fir de iarb─â. Ôľş Dinu se tr├«nti ├«n iarb─â, mai la o parte, ca s─â se odihneasc─â. BUJOR, S. 52. Zac pierdut ├«n iarba-nalt─â, Privind, cu ochii be╚Ťi de poezie, A cerului albastr─â-mp─âr─â╚Ťie. IOSIF, V. 72. Pe c├«mpie Lini╚Öte era, Iarba cea verzie Nici se cl─âtina. ALECSANDRI, O. 171. ÔŚŐ Expr. Pa╚Öte, murgule, iarb─â verde = va trebui s─â a╚Ötep╚Ťi mult p├«n─â ╚Ťi se va ├«mplini ceea ce dore╚Öti sau ce ╚Ťi s-a promis de c─âtre cineva. Din p─âm├«nt, din iarb─â verde = oricare ar fi greut─â╚Ťile, cu orice pre╚Ť, negre╚Öit, neap─ârat. Din p─âm├«nt, din iarb─â verde, s─â te duci s─â-mi aduci herghelia. ISPIRESCU, L. 27. C├«t─â frunz─â, c├«t─â iarb─â sau c├«t─â frunz─â ╚Öi iarb─â sau ca frunza ╚Öi ca iarba v. frunz─â. 2. (Mai ales la pl.) Buruieni de tot felul (uneori servind ca medicament, ca antidot sau ca otrav─â). A pus prin b─âl╚Ťi ╚Öi ni╚Öte ierburi veninoase de care [du╚Ömanul] cum bea, cr─âpa. NEGRUZZI, S. I 171. Alearg─â din st├«nc─â-n st├«nc─â ╚śi cat─â, culege ierburi. CONACHI, P. 86. ÔŚŐ Iarb─â rea = buruian─â otr─âvitoare; fig. om r─âu, d─âun─âtor societ─â╚Ťii. Foaie verde iarb─â rea, Iac─â v─âz o porumbea. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 172. ÔŚŐ Expr. A c─âuta (pe cineva) ca iarba de leac sau a umbla (dup─â cineva) ca dup─â iarba de leac v. leac. 3. (Uneori determinat prin ┬źde pu╚Öc─â┬╗) Praf de pu╚Öc─â. Atunci, c├«teva luni d-a r├«ndul, nu mai auzi nici prin holde, nici prin cr├«nguri, pocnetul ierbei de pu╚Öc─â ╚Öi ╚Öuier─âtura alicelor. ODOBESCU, S. III 37. Punea iarb─â cu m├«na ╚śi gloan╚Ťe cu chiv─âra. ╚śEZ. II 77. 4. Compuse: iarb─â-de-mare (sau iarba-m─ârii) = plant─â erbacee acvatic─â, cu flori verzi, care cre╚Öte pe fundul m─ârii, form├«nd adesea ├«ntinse paji╚Öti submarine; se folose╚Öte ├«n tapi╚Ťerie (Zostera marina); iarba-broa╚Ötei = mic─â plant─â acvatic─â cu flori albe (Hydrocharis morsus- ranae); iarba-fiarelor sau (mai rar) iarba-fierului = plant─â erbacee veninoas─â, cu flori albe-g─âlbui (Cynanchum vincetoxicum); (├«n basme) iarb─â cu puterea miraculoas─â de a deschide orice u╚Ö─â, lac─ât, ├«ncuietoare etc.; p. ext. putere supranatural─â, prin care se poate ajunge la un rezultat greu de ob╚Ťinut. Cei ce au avut interesul s─â le t─âinuiasc─â aveau ╚Öi iarba-fiarelor care descuia lac─âtele. PAS, Z. III 256. Manlache are iarba-fiarelor ╚Öi nu-l atinge glon╚Ťul. POPA, V. 187. Dac─â ai avea iarba-fierului, ai putea s─â sf─ârmi broa╚Ötele. ALECSANDRI, T. I 447; iarb─â-crea╚Ť─â = ment─â, izm─â-crea╚Ť─â; iarb─â-deas─â = plant─â erbacee cu tulpini sub╚Ťiri, frunze ├«nguste ╚Öi flori verzi, care cre╚Öte prin p─âduri, ├«n locuri umbroase ╚Öi umede (Poa nemoralis). Frunz─â verde iarb─â-deas─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 10; iarb─â-gras─â = mic─â plant─â erbacee, bogat─â ├«n sev─â, cu tulpina ramificat─â ╚Öi flori galbene (Portulaca oleracea). Foaie verde, iarb─â-gras─â. ╚śEZ. I 103; iarb─â-mare = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze mari ╚Öi flori galbene (Inula helenium). Un miros de iarb─â-mare, sita-zinelor ╚Öi alte ierburi uscate ├«╚Ťi g├«dilea nasul. CONTEMPORANUL, VI 291; iarba-╚Öerpilor = broscari╚Ť─â (2). ÔÇô Pl. ╚Öi: ierbi (CO╚śBUC, P. II 281).
LUP, lupi, s. m. 1. Mamifer s─âlbatic, carnivor, care seam─ân─â cu un c├«ine, dar are capul ceva mai mare, botul ╚Öi urechile mai ascu╚Ťite ╚Öi coada mai stufoas─â (Canis lupus). Dintr-o dat─â s-au sculat cu m├«nie scroafele asupra lupului, clef─âind ╚Öi p─âlindu-l cu sf├«rlele. SADOVEANU, B. 103. Argatul... a murit s─ârmanul mu╚Öcat de un lup turbat. HOGA╚ś, DR. II 46. ╚śi deodat─â-n urm─â-le v─âzur─â c─â se ridic─â o p─âdure, neagr─â, deas─â, mare, ├«nfiorat─â... de un urlet fl─âm├«nd de lupi. EMINESCU, N. 23. Ochii bancherului se ├«nfl─âc─ârar─â; ai fi zis c─â e un lup fl─âm├«nd ce vede o prad─â. BOLINTINEANU, O. 393. ÔŚŐ (├Än proverbe ╚Öi zic─âtori) Pe ciobanul f─âr─â c├«ine Lupii-l las─â f─âr─â p├«ine (= cel care nu-╚Öi ia m─âsuri de prevedere p─âgube╚Öte). Lup ├«mbr─âcat ├«n piele de oaie (sau lup ├«n pielea oii), se spune despre un om ╚Öiret, r─âu, care se preface c─â e bun ╚Öi cu vorbe mieroase caut─â s─â-╚Öi ajung─â scopul. Lupul m─ân├«nc─â ╚Öi din oile num─ârate v. num─ârat. Lupul, cu slugi r─âm├«ne fl─âm├«nd (= cine nu se serve╚Öte singur r─âm├«ne p─âgubit). Ori ├«i urla ca lupul, ori ├«i c├«nta ca cucul (= tot una este). A intrat lupu-n co╚Öar (= p─âze╚Öte-te de ho╚Ť). Vorbe╚Öti de lup ╚Öi lupul la u╚Ö─â, se spune atunci c├«nd, pomenind numele cuiva, acesta tocmai sose╚Öte. A da oile ├«n paza lupului (= a l─âsa pe cineva la discre╚Ťia unui du╚Öman al lui). Lupul ├«╚Öi schimb─â p─ârul, dar n─âravul ba (= deprinderile rele ╚Öi ├«nvechite nu se schimb─â u╚Öor). ÔŚŐ Loc. adv. De c├«nd cu lupii albi v. alb. ÔŚŐ Expr. A tr─âi ca lupul ├«n p─âdure = a tr─âi la largul s─âu. A avea urechi de lup = a auzi bine. A ├«nchide lupul ├«n st├«n─â = a avea du╚Ömani ├«n cas─â. A ├«nghi╚Ťi (sau a m├«nca) ca (sau c├«t) lupul = a ├«nghi╚Ťi sau a m├«nca mult ╚Öi cu l─âcomie. A se duce (ca) pe gura lupului v. gur─â (I 1). A se arunca ├«n gura lupului = a se expune primejdiilor. A scoate (sau a trage) ca din gura lupului = a sc─âpa, a salva un lucru aproape pierdut. Foame de lup = foame mare. Gur─â de lup v. gur─â. ÔÖŽ Fig. Om hr─âp─âre╚Ť ╚Öi crud. ╚śi lupii s-or fr├«nge amarnic de r─âu De-or vrea s─â se-ating─â de leag─ânul t─âu. FRUNZ─é, S. 11. 2. Compuse: lupul-b─âl╚Ťii = ╚Ötiuc─â; lup-de-mare = numele unei specii de foc─â; fig. marinar experimentat. Femeia... vorbe╚Öte cu pasiune, ca orice lup-de-mare, despre chestii navale, vapoare, furtuni ╚Öi naufragii. BART, E. 225; lupul-vr─âbiilor = pas─âre cu spinare cenu╚Öie ╚Öi cu aripile ╚Öi coada negre; se hr─âne╚Öte cu p─âs─âri mici, ╚Öoareci ╚Öi insecte (Lanius excubitor); lupul-albinelor = g├«nd─âcel viu colorat a c─ârui larv─â tr─âie╚Öte ├«n stupii de albine, produc├«nd pagube (Trichodes apiarius); (Bot.) barba-lupului v. barb─â; gura-lupului v. gur─â; ochiul-lupului v. ochi; p─ârul-lupului v. p─âr; spinarea-lupului v. spinare; talpa-lupului v. talp─â. 3. Bu╚Ötean sus╚Ťinut de o capr─â deasupra jilipului, folosit ca fr├«n─â pentru reducerea vitezei lemnelor. 4. Nume dat la diverse ma╚Öini folosite ├«n filaturi pentru cur─â╚Ťirea sau prelucrarea materialelor textile.
M├üRE2, m─âri, s. f. Vast─â ├«ntindere de ap─â st─ât─âtoare, s─ârat─â ╚Öi amar─â, de obicei unit─â cu oceanul printr-o str├«mtoare sau form├«nd partea oceanului de l├«ng─â ╚Ť─ârm; nume generic dat apelor s─ârate de pe suprafa╚Ťa p─âm├«ntului. C├«nd chiuie o dat─â, se cutremur─â p─âm├«ntul, v─âile r─âsun─â, m─ârile clocotesc ╚Öi pe╚Ötii din ele se sparie. CREANG─é, P. 54. La picioare-╚Ťi cad ╚Öi-╚Ťi caut ├«n ochi negri-ad├«nci ca marea, ╚śi s─ârut a tale mine ╚Öi-i ├«ntreb de po╚Ťi ierta. EMINESCU, O. I 30. Marea limpede ╚Öi albastr─â pare ca un smarald ├«ncadrat ├«ntr-un inel de aur. ALECSANDRI, O. P. 312. Lup de mare v. lup. Cal de mare v. cal (3). Spum─â de mare v. spum─â. R─âu de mare v. r─âu. ÔŚŐ Expr. Marea cu sarea = imposibilul. A f─âg─âdui marea cu sarea. Ôľş Popa cerea ├«ns─â marea cu sarea! SLAVICI, O. II 88. A cerca marea cu degetul = a face o ├«ncercare, chiar dac─â ╚Öansele de reu╚Öit─â s├«nt foarte mici. Bine, bine! cerca╚Ťi voi marea cu degetul, dar ia! s─â vedem, cum i-╚Ťi da de fund? CREANG─é, P. 260. (├Än leg─âtur─â cu verbe de mi╚Öcare) Peste (nou─â) m─âri ╚Öi (nou─â) ╚Ť─âri = foarte departe, v. nou─â. ╚śi merg ei ╚Öi merg, cale lung─â s─â le-ajung─â, trec├«nd peste nou─â m─âri, peste nou─â ╚Ť─âri ╚Öi peste nou─â ape mari. CREANG─é, P. 207. A v├«ntura m─âri ╚Öi ╚Ť─âri = a cutreiera lumea larg─â, a hoin─âri. ÔŚŐ Fig. ├Äntindere mare, suprafa╚Ť─â ├«ntins─â, vast─â; imensitate. La asfin╚Ťit un soare ro╚Öu, ├«ncununat de nouri de j─âratic, se cufunda ├«n m─ârile verzi ale codrilor. SADOVEANU, O. I 325. S-aprinde un joc de lic─âriri ciudate pe aceast─â mare ├«ntins─â de nisipuri arz─âtoare. BART, S. M. 22. Stele pluteau ca ni╚Öte faruri pe nem─âsurata ╚Öi lini╚Ötita mare de ├«ntuneric. VLAHU╚Ü─é, O. A. 158.
M├üRE1, mari, adj. 1. (Indic├«nd dimensiunea; ├«n opozi╚Ťie cu mic) Care dep─â╚Öe╚Öte dimensiunile obi╚Önuite, care ├«ntrece m─âsura mijlocie. Ca un glas domol de clopot Sun─â codrii mari de brad. CO╚śBUC, P. I 48. Ghemele tari ╚Öi mari ca bostanii. RETEGANUL, P. I 57. Liter─â mare = liter─â folosit─â ├«n mod obi╚Önuit ca ini╚Ťial─â a substantivelor proprii ╚Öi a cuvintelor cu care ├«ncepe o fraz─â. Degetul cel mare = degetul cei mai gros, format numai din dou─â falange (╚Öi care, la m├«n─â, se poate opune celorlalte degete). Cuprinz├«ndu-╚Öi t├«mplele ├«ntre degetul cel mare ╚Öi ar─ât─âtor, se g├«ndea la ceva. GALAN, B. I 54. ÔŚŐ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (c├«t cepele) = a privi cu uimire, cu curiozitate. [Evantia] deschise ochii mari c─ât├«nd ├«n jurul ei cu spaim─â. BART, E. 205. C├«t toate zilele de mare v. zi. A l─âsa (pe cineva) mare ╚Öi devreme = a l─âsa pe cineva dezam─âgit, cu buzele umflate. Pup─âza... ├«╚Öi ia apoi drumul ├«n zbor spre Humule╚Öti ╚Öi m─â las─â mare ╚Öi devreme cu lacrimile pe obraz, uit├«ndu-m─â dup─â d├«nsa. CREANG─é, 57. A fi (sau a umbla) cu capul mare = a fi ├«ncrezut, a-╚Öi da aere. ÔŚŐ (Adverbial; ├«n leg─âtur─â cu ┬źa m─âcina┬╗, ┬źa pisa┬╗) Sarea era tot at├«t de v├«n─ât─â ca zah─ârul, pisat─â mare. C. PETRESCU, ├Ä. II 166. ÔÖŽ (Despre suprafe╚Ťe) ├«ntins, vast, larg. O ╚Ťar─â a╚Öa de mare ╚Öi bogat─â. CREANG─é, P. 184. Apa... ├«n mari cercuri se-nv├«rti. ALECSANDRI, P. I 13. ÔŚŐ Fig. Umbra mor╚Ťii se ├«ntinde tot mai mare ╚Öi mai mare. EMINESCU, O. I 148. ÔŚŐ Expr. ├Än mare = a) dup─â un plan vast, ├«n propor╚Ťii vaste. ├Äncepu s─â fac─â, ├«n tov─âr─â╚Öie, nego╚Ť ├«n mare ╚Öi cu str─âin─âtatea. CAMIL PETRESCU, O. II 65; b) ├«n linii generale, ├«n rezumat, ├«n linii mari v. linie. ÔÖŽ (├Än opozi╚Ťie cu jos, scund) ├Änalt. Un deal mare ne desparte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 253. ÔÖŽ (├Än opozi╚Ťie cu scurt) Lung. Pat─â cu cosi╚Ťa mare. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 209. ÔÖŽ ├Änc─âp─âtor, cuprinz─âtor, spa╚Ťios, voluminos. Au ├«mplut un sac mare, mare. SBIERA, P. 184. Trec furnici duc├«nd ├«n gur─â de f─âin─â marii saci Ca s─â coac─â pentru nunt─â ╚Öi pl─âcinte ╚Öi colaci. EMINESCU, O. I 87. ÔŚŐ Casa cea mare = camera cea mai frumoas─â dintr-o cas─â ╚Ť─âr─âneasc─â, destinat─â oaspe╚Ťilor. ÔÖŽ (Despre cursuri de ap─â; ├«n opozi╚Ťie cu ├«ngust, mic) Lat, ad├«nc. Era o ap─â mare, ca Dun─ârea, ori poate ╚Öi mai mare. RETEGANUL, P. II 11. 2. (Indic├«nd cantitatea, num─ârul sau intensitatea; ├«n opozi╚Ťie cu pu╚Ťin, mic, redus) Mult, ├«mbel╚Öugat, bogat, abundent, ├«n cantitate ├«nsemnat─â; numeros. Lisa ├«╚Öi s─âpase albie pr─âp─âstioas─â, iar la viituri mari, puhoiul rupea ╚Öi surpa ogoarele din coasta satului. SADOVEANU, M. C, 5. O ceat─â mai mare de fete Au prins pe fl─âc─âi, mai pu╚Ťini. CO╚śBUC, P. 11 47. Se va supune cum i se va f─âg─âdui mai mare simbrie. NEGRUZZI, S. I 138. ÔŚŐ Expr. (Despre ape curg─âtoare) A veni mare = a cre╚Öte, a se umfla. Apa venise mare. ├Än munte se topeau ├«nc─â n─âme╚Ťii. C. PETRESCU, ├Ä. II 174. Prahova, din cauza ploilor la munte, venise mare. BOLINTINEANU, O. 427. ÔÖŽ (Despre surse de lumin─â ╚Öi c─âldur─â care pot fi reglate) Puternic, intens. F─â lampa mai mare! 3. (Despre diviziuni de timp; ├«n opozi╚Ťie cu scurt) De lung─â durat─â, lung. F─âcu noaptea aceasta s─â fie de trei ori mai mare. ISPIRESCU, U. 16. C├«t era ziulica ╚Öi noaptea de mare, ╚Öedeau singuri-singurei. CREANG─é, P. 73. C─â ziua c├«tu-i de mare Nime g├«nd ca mine n-are. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 82. 4. (Purt├«nd accentul ├«n fraz─â, adesea preced├«nd substantivul) ├«n grad ├«nalt, intens, ad├«nc, profund, tare. Avusese mare iubire pentru el. SADOVEANU, M. C. 7. Marea ├«nzestrare auditiv─â a lui Caragiale a fost una din r─âd─âcinile artei lui. VIANU, S. 114. M─â, d─â drept s─â-╚Ťi spun c─â mare n─ât─âr─âu mai e╚Öti! CREANG─é, O. A. 150. ÔŚŐ Mare vitez─â v. vitez─â. ÔŚŐ Loc. adj. De-a mai mare dragul v. drag. ÔŚŐ Expr. (A-i fi cuiva) mai mare dragul (sau mila, ru╚Öinea, necazul etc.) = (a-i fi cuiva) foarte drag, foarte bine, foarte pl─âcut (mil─â, ru╚Öine, necaz etc.). ╚śi-n mijloc el, mai mare dragul. CO╚śBUC, P. I 241. ╚Üi-i mai mare dragul s─â te duci la el. CREANG─é, A. 19. Ziua-mare = moment al dimine╚Ťii c├«nd soarele a r─âs─ârit de mult, c├«nd lumina ├«ncepe s─â devin─â intens─â. C├«nd am deschis ochii, era ziua-mare. NEGRUZZI, S. I 60. Ziua ├«n amiaza-mare v. amiaz─â. ├Ändata-mare v. ├«ndat─â. ÔÖŽ (Despre sunet, glas; ├«n opozi╚Ťie cu slab, stins) Tare, puternic, ridicaf. Se auzea un glas mare, m├«nios, la care r─âspundea vocea groas─â a hangiului. SADOVEANU, O. VII 28. ╚śi-n glas mare ├«╚Ťi ur─âm.. Ani mul╚Ťi. ALECSANDRI, P. II 110. ÔŚŐ Expr. A vorbi (sau a striga) ├«n gura mare = a vorbi cu glasul ridicat, tare, strig├«nd. Striga ├«n gura mare c─â crap─â de foame. CREANG─é, P. 241. A fi cu gura mare = a fi cert─âre╚Ť. ÔÖŽ (Despre fenomene atmosferice) Violent, n─âprasnic, aspru. Ger mare. Ôľş ╚Üipa ╚Öerpele ├«n gura broa╚Ötei de secet─â mare ce era pe acolo. CREANG─é, P. 247. V├«nt mare Se r─âdic─â. CONACHI, P. 265. ÔÖŽ (Adverbial, popular) Din cale-afar─â, peste m─âsur─â, tare. A s─â fie Mare mult omor! ALECSANDRI, P. I 54. Mare posomor├«tu-i. id. T. 138.5. (Despre fiin╚Ťe; ├«n opozi╚Ťie cu t├«n─âr) Adult, matur, major, v├«rstnic; (la comparativ) mai ├«n v├«rst─â, mai b─âtr├«n. Tu s─â te supui mie, c─âci ├«╚Ťi s├«nt frate mai mare. SADOVEANU, M. C. 17. ╚śi-oi ajunge s─â-mi cresc copiii, s─â mi-i v─âd mari ╚Öi voinici. MIRONESCU, S. A. 37. Aici nu s├«ntem la le╚Ö ca s─â m─â iei ├«n r├«s. Acu-s mare!. ALECSANDRI, T. I 184. ÔŚŐ Fat─â-mare v. fat─â. Mam─â-mare v. mam─â. Coan─â-mare v. cucoan─â. Socru-mare v. socru. ÔŚŐ Tat─â-mare v. tat─â. ÔŚŐ Expr. (Despre copii) A se face mare = a cre╚Öte, a deveni adult, matur. Dragii mei copii, v-a╚Ťi f─âcut mari. ISPIRESCU, E. 33. ÔŚŐ (Substantivat) Ba mai bine ├«i dau eu una peste bot ca s─â nu se amestece ├«n vorba ─âlor mari. SADOVEANU, M. C. 6. ÔŚŐ (Expr.) Cu mic cu mare v. mic. 6. Vestit, renumit, ilustru. Via╚Ťa marelui nostru poet Mihail Eminescu a fost nefericit─â ╚Öi scurt─â. SADOVEANU, E. 75. ÔŚŐ (├Än componen╚Ťa unor nume proprii) ╚śtefan cel Mare. Alexandru cel Mare. 7. (├Än opozi╚Ťie cu inferior, de jos, subaltern) Care ocup─â un rang superior ├«ntr-o ierarhie; puternic, sus-pus. Tot crai ╚Öi tot cr─âiese mari. CO╚śBUC, P. I 57. ╚ś─âdea ├«ntr-o chiliu╚Ť─â din casele unui boier mare. EMINESCU, N. 57. ÔŚŐ Expr. Mare ╚Öi tare = puternic, influent. Iar─â mare ╚Öi tare-i ├«n comun─â primarele. C. PETRESCU, ├Ä. II 11. A se ╚Ťine mare = a fi m├«ndru, fudul, seme╚Ť. A c─âlca a maro v. c─âlca. La mai mare, urare f─âcut─â cuiva cu ocazia unei numiri sau avans─âri ├«ntr-un post. ÔŚŐ (Substantivat) ├«mprejur cei mari ai ╚Ť─ârii ╚Öi ai sfatului s-adun─â. EMINESCU, O. I 165. (Expr.) Mai- marele = ╚Öeful, superiorul. A luat pozi╚Ťie de drep╚Ťi dinaintea mai-marilor, a╚Öa cum se ia la armat─â. PASS, L. II 24. Mai-marii lui v─âz├«ndu-l c─â ╚Öi-a f─âcut datoria de osta╚Ö, l-au slobozit din oaste. CREANG─é, P. 297. ÔŚŐ (Preced├«nd denumirile de dreg─âtori din trecut, arat─â treapta cea mai ├«nalt─â a dreg─âtoriilor respective) Mare ban, mare logof─ât. Ôľş C─âl─ârime, supt comanda marelui paharnic, B─éLCESCU, O. I 13. ÔÖŽ (Despre familie, nume, neam) Nobil, ales, f─âc├«nd parte din protipendad─â. De se trag din neam mare, Asta e o-nt├«mplare. ALEXANDRESCU, M. 321. 8. (├Än opozi╚Ťie cu de r├«nd, obi╚Önuit) Important, de seam─â, hot─âr├«tor. Lupta cea mare se va da odat─â. SAHIA, N. 40. Pr├«nzul cel mare v. pr├«nz. Zi mare = zi de s─ârb─âtoare, zi important─â. S─âpt─âm├«na mare = s─âpt─âm├«na care preced─â imediat s─ârb─âtoarea pa╚Ötilor la cre╚Ötini. Strada mare = nume dat ├«n ora╚Öele de provincie str─âzii principale. Vorbe mari = cuvinte umflate, vorbe f─âr─â miez, bombastice, promisiuni goale. Aceia care vorbe mari arunc─â. EMINESCU, O. I 151. ÔŚŐ Expr. Cu mare ce v. ce. Mare lucru v. lucru (III 2). ÔÖŽ (Despre onoruri, glorie) Deosebit, ales, ├«nalt. Fur─â bine d─ârui╚Ťi ╚Öi trimi╚Öi ├«napoi cu mare cinste. B─éLCESCU, O. II 271. ÔÖŽ (Despre obiecte; ├«n opozi╚Ťie cu ieftin, ne├«nsemnat) De pre╚Ť, valoros, scump. Cu mari daruri l-au d─âruit. CREANG─é, P. 102. ÔÖŽ Uimitor, extraordinar. Harap-Alb vede alt─â dr─âc─ârie ╚Öi mai mare. CREANG─é, P. 241.
Mß║«RE interj. (Mai ales ├«n literatura popular─â; ╚Öi ├«n forma m─âri) Cuv├«nt care exprim─â mirare, surprindere, uimire, admira╚Ťie. ╚śi m├«ndre palaturi mai avea z├«na, m─âre. ISPIRESCU, E. 77. Iat─â, m─âri, c─â deodat─â O poian─â se arat─â. ALECSANDRI, P. II 90. ÔŚŐ (├Än leg─âtur─â cu un vocativ) Da ce vrei, m─âri C─ât─âlin? Ia dutÔÇÖ de-╚Ťi vezi de treab─â. EMINESCU, O. I 174. Greu la deal, m─âre copile. PANN, P. V. II 57. ÔÇô Variant─â: m─âri interj.
MẮRI1 interj. v. măre.
N├üLB─é, nalbe, s. f. Nume dat la mai multe plante: a) plant─â erbacee cu tulpina acoperit─â de peri aspri ╚Öi cu flori mari, ro╚Öii, purpurii sau albe; frunzele, florile,, uneori ╚Öi r─âd─âcinile s├«nt folosite ├«n medicin─â (Malva silvestris); b) (╚Öi ├«n forma nalb─â-de-gr─âdin─â) plant─â erbacee ├«nalt─â, cu flori ro╚Öii, galbene, violete sau pestri╚Ťe, cultivat─â ├«n gr─âdini, cu ├«ntrebuin╚Ť─âri ├«n medicin─â (Althea rosea); c) (╚Öi ├«n forma nalb─â-mare) plant─â erbacee cu r─âd─âcina c─ârnoas─â, care cre╚Öte ├«n locuri umede ╚Öi ale c─ârei frunze, flori ╚Öi mai ales r─âd─âcini se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n medicin─â ca emolient (Althea officinalis). ├Ä╚Öi f─âcu un ceai de nalb─â ╚Öi r─âmase frumu╚Öel acas─â. ANGHEL-IOSIF, C. L. 80. Ea are fa╚Ť─â alb─â, Ca t─âiat─â-n flori de nalb─â. CO╚śBUC, P. II 209. E╚Öti ca floarea cea de nalb─â. ALECSANDRI, P. P. 340.
V├ôRNIC, vornici, s. m. 1. (├Än vechea organizare administrativ─â a ╚Ť─ârilor rom├«ne╚Öti) Mare slujitor la curtea domneasc─â, ├«ns─ârcinat cu supravegherea cur╚Ťii, cu conducerea treburilor interne ale ╚Ť─ârii ╚Öi cu atribu╚Ťii judec─âtore╚Öti. L─âpu╚Öneanul mergea al─âturea cu vornicul Bogdan, am├«ndoi c─âl─âri pe armasari turce╚Öti ╚Öi ├«narma╚Ťi din cap p├«n─â ├«n picioare. NEGRUZZI, S. I 137. Vornicul Nicolae Roset a scris la 1727 o bro╚Öur─â asupra vie╚Ťii lui Nicolae-vv. Mavrocordat. B─éLCESCU, O. I 64. ÔŚŐ (Glume╚Ť) M─âi motane! De-ar fi-n lume-un stat de m├«╚Ťe, z─âu c─â-n el te-a╚Ö pune vornic, Ca s─â ╚Ötii ╚Öi tu o dat─â boieria ce-i, s─ârmane. EMINESCU, N. 43. Mare vornic (sau vornic mare) = cel dint├«i boier din divan, av├«nd sarcina de c├«rmuitor ╚Öi de ├«nalt judec─âtor al cur╚Ťii domne╚Öti ╚Öi al ├«ntregii ╚Ť─âri. Toate privirile se ├«ndreapt─â spre boierul care, cu b─ârbu╚Ťa dreapt─â, neagr─â, cu privirea t─âioas─â, ├«nfrunt─â lini╚Ötit, dar d├«rz, privirea marelui vornic. CAMIL PETRESCU, O. I 296. Hatmanul se uit─â mirat La marele vornic. CO╚śBUC, P. I 289. La anul 1675, Miron fiind de vreo c├«╚Ťiva ani vornic mare ├«n ╚Ťara de jos, fu trimis de Dumitra╚Öcu-vv. Cantacuzino ├«n dou─â r├«nduri ├«n Polonia pentru trata╚Ťii de pace. B─éLCESCU, O. I 185. (├Än Moldova) Vornic de ╚Üara de jos (sau de sus) = demnitar cu competin╚Ť─â ╚Öi atribu╚Ťii mai mici dec├«t ale vornicului, ├«ntinz├«ndu-╚Öi autoritatea asupra unei jum─ât─â╚Ťi de provincie. Vornicul de ╚Üara de jos, Iosif Murgoceanu, ridic─â dintre umeri capu-i de leu c─ârunt. SADOVEANU, O. VII 111. Fiecare c─âpit─ânie se ├«mp─âr╚Ťea ├«n 10 roate de 100 oameni, supt un suta╚Ö. Ace╚Ötia stau supt ascultarea vornicului de ╚Üara de jos ╚Öi vornicului de ╚Üara de sus. B─éLCESCU, O. I 119. ├Ämi ├«nchipuiesc c├«teodat─â c─â au ie╚Öit din morm├«nt un str─âmo╚Ö, un vornic de ╚Üara de sus. RUSSO, S. 33. (├Än timpul Regulamentului Organic) Vornic al ├«nchisorilor = supraveghetor al ├«nchisorilor. Mi-a trimis pe cap pe serdarul Le╚Ťu, vornicul ├«nchisorilor. CAMIL PETRESCU, O. II 21. 2. (├Änvechit) Primar al unui sat sau al unui t├«rg. Cine era pe lumea asta ca vornicul lor, Brandabur? CAMILAR, N. II 249. Au trimis dup─â vornicul din sat. SBIERA, P. 280. Scoate vornicul din sat pe oameni la o clac─â de dres drumul. CREANG─é, A. 7. Un s─âtean vra s─â se fac─â vornic ├«n satul s─âu. RUSSO, S. 6. ÔÖŽ Func╚Ťionar ├«n administra╚Ťia comunelor rurale, ├«ns─ârcinat cu distribuirea coresponden╚Ťei, cu chemarea s─âtenilor la adun─âri, cu anun╚Ťarea ╚Ötirilor oficiale; crainic, pristav. Ion Lungul mai strig─â ╚Öi vornicul. CONTEMPORANUL, III 777. 3. Fl─âc─âu ├«ns─ârcinat cu poftirea ╚Öi cinstirea oaspe╚Ťilor la nun╚Ťile ╚Ť─âr─âne╚Öti, potrivit datinilor; vornicel. Aice au aflat to╚Ťi oaspe╚Ťii la mas─â ╚Öi pe femeia omului ╚Öez├«nd ├«n capul mesei cu mirele, cu vornicul ╚Öi cu preutul. SBIERA, P. 201. Cinstite vornice de loc, Dumnezeu, s─â-╚Ťi dea noroc. TEODORESCU, P. P. 179.
V├ÜLPE, vulpi, s. f. 1. Mamifer carnivor, de m─ârimea unui c├«ine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â; se hr─âne╚Öte cu animale mici ╚Öi cu p─âs─âri (Vulpes vulpes). Vulpea st─â l├«ng─â vizuin─â ╚Öi nu se ├«ndur─â s─â mearg─â la v├«nat. G├ÄRLEANU, L. 18. Vulpile codane, cu blana ├«mplinit─â de iarn─â, sar sprintene ├«ncoace ╚Öi-ncolo. ANGHEL-IOSIF, C. L. 169. Era odat─â o vulpe, viclean─â ca toate vulpile. CREANG─é, O. A. 295. Merge iarna pe poian─â ╚śi-i g─âtit─â ca ╚Ö-o doamn─â (Vulpea). GOROVEI, C. 398. La m├«ncare lup ╚Öi la treab─â vulpe, se spune despre omul lene╚Ö ╚Öi m├«nc─âcios. Vulpea, c├«nd n-ajunge la struguri, zice c─â s├«nt acri. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-1 ai (la ├«ndem├«n─â). S─â nu mai tocmim vulpea din p─âdure; s─â nu ne mai cert─âm pe ceea ce nu are nimeni dintre mi. BOLLLAC, O. 227. 2. Blan─â de vulpe (1). [ Curtenii ] ├«n vremea lui Radu Mihnea-voievod... purtau... cabani╚Ť─â cu jder ╚Öi cu vulpi. B─éLCESCU, O. I 122. 3. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. Dac─â apoi rela╚Ťiile ├«ntre cele dou─â partide ar ji fost a╚Öa de ├«ncordate, se putea s─â. nu fi sim╚Ťit nimic vulpea fin─â care era Iordache Ruset? IORGA, L. I 315. Ce folos c─â e╚Öti frumoas─â... C─â-mi e╚Öti vulpe cam ╚Öireat─â Care-n╚Öal─â lumea toat─â. PANN, la CADE. 4. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. Avusese o vie, numai vulpe... la Dealul Mare. BASSARABESCU, la CADE. Unele gospodine culeg... din speciile care au bobi╚Ťele mai tari, precum s├«nt strugurii de poam─â, coarn─â, verde, mare, vulpe etc. PAMFILE, I. C. 240. 5. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 6. Compus: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos. 7. (Regional) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, e obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. Dac─â... mirele voie╚Öte ca at├«t lui c├«t ╚Öi miresei s─â nu i se ├«nt├«mple nimica, pl─âte╚Öte mai intri f─âr─â cea mai mic─â ├«mpotrivire vulpea cerut─â. MARIAN, NU. 603.- Variant─â: h├║lpe (SADOVEANU, O. A. II 105, PAMFILE, C. 440) s. f.
M├üRE1, mari, adj. 1. Care dep─â╚Öe╚Öte dimensiunile obi╚Önuite. ÔŚŐ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros care, la m├ón─â, se poate opune celorlalte degete. ÔŚŐ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (c├ót cepele) = a privi cu uimire, cu curiozitate. A l─âsa (pe cineva) mare ╚Öi devreme = a l─âsa (pe cineva) dezam─âgit. ÔŚŐ (Adverbial) F─âin─â m─âcinat─â mare. ÔÖŽ (Despre suprafe╚Ťe) ├Äntins, vast. ÔŚŐ Expr. ├Än mare = dup─â un plan vast; ├«n linii generale. ÔÖŽ ├Änalt. Un deal mare ne desparte (JARN├ŹK-B├ÄRSEANU). ÔÖŽ Lung. P─âr mare. ÔÖŽ ├Änc─âp─âtor, spa╚Ťios; voluminos. Au umplut un sac mare, mare (SBIERA). ÔÖŽ (├Än expr.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoas─â a unei case ╚Ť─âr─âne╚Öti, destinat─â oaspe╚Ťilor. ÔÖŽ Lat; ad├ónc. Ap─â mare. 2. ├Än cantitate ├«nsemnat─â, abundent, mult; numeros. ÔŚŐ Expr. (Despre ape curg─âtoare) A veni mare = a cre╚Öte, a se umfla; a inunda. ÔÖŽ (Despre surse de lumin─â ╚Öi c─âldur─â) Puternic, intens. 3. De lung─â durat─â. 4. ├Än grad ├«nalt; intens, profund, tare. Avusese mare iubire pentru el (SADOVEANU). ÔŚŐ Loc. adv. (Reg.) Cu mare ce = cu greu, anevoie. ÔŚŐ Expr. (A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, ru╚Öinea etc.) = (a-i fi cuiva) foarte mil─â (sau drag, ru╚Öine etc.). Ziua-mare = moment al dimine╚Ťii c├ónd lumina devine intens─â. ÔÖŽ (Despre sunet, voce) Puternic, ridicat. ÔŚŐ Expr. A vorbi (sau a striga) ├«n gura mare = a vorbi cu glas tare, strig├ónd. A fi cu gura mare = a fi cert─âre╚Ť, scandalagiu. ÔÖŽ (Despre fenomene atmosferice) Violent, n─âprasnic. Ger mare. ÔÖŽ (Adverbial, pop.) Din cale-afar─â, peste m─âsur─â. A s─â fie Mare mult omor! (ALECSANDRI). ÔÖŽ Grav. Gre╚Öeal─â mare. 5. Adult, matur, v├órstnic; (la comparativ) mai b─âtr├ón. ÔŚŐ Expr. (Despre copii) A se face mare = a cre╚Öte, a deveni matur, adult. 6. Vestit, renumit, ilustru. 7. Care ocup─â un rang superior, sus-pus. ÔŚŐ Expr. A se ╚Ťine mare = a fi m├óndru, seme╚Ť. A trage a mare = a-╚Öi da ifose; a c─âuta s─â ajung─â pe cei sus-pu╚Öi. La mai mare, urare f─âcut─â cuiva cu ocazia unei numiri sau avans─âri ├«ntr-un post. Mare ╚Öi tare = influent, puternic. ÔŚŐ (Substantivat) Mai-marele = c─âpetenie, ╚Öef. ÔÖŽ Mare ╚Ťinut─â = ├«mbr─âc─âminte sau uniform─â destinat─â pentru anumite solemnit─â╚Ťi. ÔÖŽ Superior ├«n ceea ce prive╚Öte calit─â╚Ťile morale. ÔŚŐ Expr. Mare la inim─â (sau la suflet) = m─ârinimos, generos. 8. Important, de seam─â; hot─âr├ótor. ÔŚŐ Zi mare = zi de s─ârb─âtoare, zi important─â. Strada mare = nume dat ├«n unele ora╚Öe de provincie str─âzii principale. Vorbe mari = cuvinte bombastice; promisiuni goale. ÔÖŽ Deosebit, ales. Mare cinste. ÔÇô Lat. mas, maris.
M├éR─é s. f. (Rar) Ceart─â continu─â, s├óc├óial─â. ÔÇô Din m├ór.
ac-de-máre (pește) s. n., pl. áce-de-máre
anemónă-de-máre (animal) s. f., g.-d. art. anemónei-de-máre; pl. anemóne-de-máre
ar├şci-de-m├íre (animal marin) s. m., pl. ar├şci-de-m├íre, art. ar├şcii-de-m├íre
├í╚Ť─â-de-m├íre (plant─â, pe╚Öte) s. f., g.-d. art. ├í╚Ťei-de-m├íre
Báia Máre s. propriu f., g.-d. Bắii Mari
bou-de-máre (pește) s. m., art. bóul-de-máre; pl. boi-de-máre, art. bóii-de-máre
!bur├ęte-de-m├íre (animal) s. m., pl. bur├ę╚Ťi-de-m├íre
cal-de-máre (pește) s. m., pl. cai-de-máre, art. cáii-de-máre
C├írul-M├íre (constela╚Ťie) s. propriu n.
C├írul-M├íre (constela╚Ťie) s. propriu n.
castrav├ęte-de-m├íre (animal) s. m., pl. castrav├ę╚Ťi-de-m├íre
c─âl├║╚Ť-de-m├íre (pe╚Öte) s. m., pl. c─âl├║╚Ťi-de-m├íre
!c─â╚Ť├ęl-de-m├íre (pe╚Öte) s. m., pl. c─â╚Ť├ęi-de-m├íre
cß║ąine-de-m├íre (rechin) s. m., pl. cß║ąini-de-m├íre
Cß║ąinele-M├íre (constela╚Ťie) s. propriu m.
*coánă-máre s. f., art. coána-máre, g.-d. art. coánei-mári
corb-de-máre (pasăre) s. m., pl. corbi-de-máre
crin-de-máre (animal) s. m., pl. crini-de-máre
cu╚Ť├şt-de-m├íre (animal) s. m.
dedi╚Ť├ęl-de-m├íre (actinie) s. m., pl. dedi╚Ť├ęi-de-m├íre, art. dedi╚Ť├ęii-de-m├íre
!doámnă-máre (plantă) s. f., g.-d. art. doámnei-mári; pl. doámne-mári
!drac-de-máre (pește) s. m., pl. draci-de-máre
g─â├şn─â-de-m├íre (bibilic─â) s. f., g.-d. art. g─â├şnii-de-m├íre; pl. g─â├şni-de-m├íre
*iárbă máre2 s. f. + adj.
i├írb─â-de-m├íre (plant─â) s. f., g.-d. art. i├ęrbii-de-m├íre
i├írb─â-m├íre (plant─â) s. f. art., g.-d. art. i├ęrbii-m├íri[1]
i├ępure-de-m├íre (gasteropod) s. m., art. i├ępurele-de-m├íre; pl. i├ępuri-de-m├íre
Jóia Máre (sărbătoare) s. propriu f., g.-d. Jóii Mari
leu-de-máre (mamifer) s. m., pl. lei-de-máre
!l├şmb─â-de-m├íre (pe╚Öte) s. f., g.-d. art. l├şmbii-de-m├íre; pl. l├şmbi-de-m├íre
!lup de máre (marinar) s. m. + prep. + s. f.
!lup-de-máre (focă) s. m., pl. lupi-de-máre
!mámă-máre s. f., art. máma-máre, g.-d. art. mámei-mári; pl. máme-mári
máre2 s. f., g.-d. art. mắrii; pl. mări
máre1 adj. m., art. márele, pl. mari, art. márii; f. máre, g.-d. art. márii, pl. mari, art. márile
m├íre-logofß║»t s. m., art. m├írele-logofß║»t; pl. mari-logof├ę╚Ťi, art. m├írii-logof├ę╚Ťi
máre-spătár s. m., art. márele-spătár; pl. mari-spătári, art. márii-spătári
máre-vórnic s. m., art. márele-vórnic; pl. mari-vórnici, art. márii-vórnici
*Márele Alb s. propriu m.
mălái-máre (om bleg, mâncăcios) s. m., g.-d. lui mălái-máre; pl. mălái-máre
mắre/mắri1 (pop.) interj.
mắri1 v. mắre
!múscă-máre (insectă) s. f., g.-d. art. múștei-mári; pl. múște-mári
!nálbă-máre (plantă) s. f., g.-d. art. nálbei-mári; pl. nálbe-mári
nevóie máre (fam.) loc. adv.
!p├ę╚Öte-de-m├íre (specie de pe╚Öti) s. m., pl. pe╚Öti-de-m├íre
*p├ę╚Öte de m├íre s. m. + prep. + s. f.
!pis├şc─â-de-m├íre (pe╚Öte) s. f., g.-d. art. pis├şcii-de-m├íre; pl. pis├şci-de-m├íre
!porc-de-máre (pește) s. m., pl. porci-de-máre
!r├óndun├şc─â-de-m├íre (pe╚Öte) s. f., g.-d. art. r├óndun├şcii-de-m├íre; pl. r├óndun├şci-de-m├íre
Sß║ąmb─âta M├íre s. propriu f., g.-d. Sß║ąmbetei Mari
!scórpie-de-máre (pește) (-pi-e-) s. f., g.-d. art. scórpiei-de-máre; pl. scórpii-de-máre
soácră-máre (soa-cră-) s. f., art. soácra-mare, g.-d. art. soácrei-mári; pl. soácre-mári
sócru-máre (so-cru-) s. m., art. sócrul-máre; pl. sócri-mári, art. sócrii-mári
spúmă-de-máre (piatră ponce) s. f., g.-d. art. spúmei-de-máre
!stea-de-m├íre (animal) s. f., g.-d. art. st├ęlei-de-m├íre; pl. st├ęle-de-m├íre
!șoárece-de-máre (pește) s. m., pl. șoáreci-de-máre
!știúcă-de-máre (pește) s. f., g.-d. art. știúcii-de-máre; pl. știuci-de-máre
tátă-máre (pop.) s. m., art. táta-máre, g.-d. art. lui táta-máre
!trandaf├şr-de-m├íre (actinie) s. m., pl. trandaf├şri-de-m├íre
!urs-de-máre (pește) s. m., pl. urși-de-máre
!├Ürsa-M├íre (constela╚Ťie) s. propriu f., g.-d. ├Ürsei-M├íri
!urz├şc─â-de-m├íre (actinie) s. f., g.-d. art. urz├şcii-de-m├íre; pl. urz├şci-de-m├íre
vácă-de-máre (morsă) s. f., g.-d. art. vácii-de-máre; pl. vaci-de-máre
V├şnerea M├íre (s─ârb─âtoare) s. propriu f., g.-d. V├şnerii Mari
!vúlpe-de-máre (pește) s. f., g.-d. art. vúlpii-de-máre; pl. vulpi-de-máre
ac-de-máre s. n., pl. áce-de-máre
anemónă-de-máre s. f.
ar├şci-de-m├íre s. m.
├í╚Ť─â-de-m├íre s. f.
bóu-de-máre s. m., pl. bói-de-máre
bur├ęte de m├íre s. m. + prep. + s. f.
cal-de-máre s. m.
Cárul-Máre (astron.) s. pr. n.
castrav├ęte-de-m├íre s. m.
c─âl├║╚Ť-de-m├íre s. m.
c─â╚Ť├ęl-de-m├íre s. m.
Câinele-Máre (astron.) s. pr. m.
corb-de-máre s. m., pl. corbi-de-máre
crin-de-máre (zool.) s. m., pl. crini-de-máre
cu╚Ť├şt-de-m├íre (zool.) s. m.
dedi╚Ť├ęl-de-m├íre s. m., pl. dedi╚Ť├ęi-de-m├íre
doámnă-máre (bot.) s. f.
drác-de-máre s. m.
g─â├şn─â-de-m├íre (bibilic─â) s. f., pl. g─â├şni-de-m├íre
iárbă-de-máre s. f.
iárbă-máre s. f.
i├ępure-de-m├íre s. m. (sil. ie-)
îndáta-máre loc. adv.
J├│ia Mare s. pr. f. sg.
l├ęu-de-m├íre s. m.
l├şmb─â-de-m├íre (zool.) s. f.
lup-de-máre (focă, marinar) s. m.
mámă-máre s. f., art. máma-máre, g.-d. art. mámei-mári
máre s. f., g.-d. art. mării; pl. mări
máre adj. m., art. márele, pl. mari, art. márii; f. sg. máre, g.-d. art. márii, pl. mari, art. márile
m├íre-logof─ât s. m., art. m├írele-logof─ât; pl. m├íri-logof├ę╚Ťi
máre-spătár s. m., art. márele-spătár; pl. mári-spătári
máre-vórnic s. m., art. márele-vórnic; pl. mári-vórnici
mălái-máre s. m. invar.
m─âre/m─âri interj.
m─âri v. m─âre
múscă-máre s. f.
nálbă máre s. f.
nevóie máre loc. adv.
p├ę╚Öte-de-m├íre (calcan) s. m.
pis├şc─â-de-m├íre s. f.
porc-de-máre s. m.
r├óndun├şc─â-de-mare s. f.
Sâmbăta Máre s. pr. f.
scórpie-de-máre s. f. (sil. -pi-e)
soácră-máre s. f. (sil. -cră-), art. soácra-máre, g.-d. art. soácrei-mari; pl. soácre-mari
sócru-máre s. m. (sil. -cru-), art. sócrul-máre; pl. socri-mari, art. sócrii-mari
spúmă-de-máre s. f., art. spúma-de-máre
stea-de-máre s. f.
șoárece-de-máre (pește) s. m.
știúcă-de-máre s. f.
tátă-máre s. m., art. táta-máre, g.-d. art. lui táta-máre
trandaf├şr-de-m├íre s. m.
urs-de-máre s. m.
Úrsa-Máre s. pr. f. art.
urz├şc─â-de-m├íre s. f.
vácă-de-máre s. f.
V├şnerea M├íre s. pr. f.
vúlpe-de-máre s. f.
ANASON-MÁRE s. v. molură.
ANEMONĂ-DE-MÁRE s. v. actinie.
ARICI-DE-MÁRE s. (ZOOL.: Echinoidea) echinidă.
BOALĂ-MÁRE s. v. febră tifoidă, tifos.
CAL-DE-MÁRE s. v. morsă.
CALCE-MÁRE s. v. rostopască.
CALORIE MÁRE s. v. kilocalorie.
CARABA╚ś-DE-M├üRE s. v. martin-mare, pescar-de-mare, pescar-mare.
CARAS-DE-MÁRE s. v. sparos.
CĂȚEL-DE-MÁRE s. v. corosbină.
CEAPUR MÁRE s. v. egretă, stârc alb.
COARNE-DE-MÁRE s. pl. v. roșcovă.
CORB-DE-MÁRE s. v. cormoran.
CULIC-DE-MÁRE s. v. scoicar.
DIPLĂ MÁRE s. v. contrabas.
DOAMNĂ-MÁRE s. v. beladonă, mătrăgună.
ERODIU MÁRE s. v. egretă, stârc alb.
FAPTUL-MÁRE s. v. ștevie.
FATA-MÁRE s. v. lebăda.
GĂINĂ-DE-MÁRE s. v. bibilică.
GUVID MÁRE s. v. strunghil.
HOȚ DE MÁRE s. v. corsar, pirat.
IARB─é-M├üRE s. v. gran├ít, p─âtlagin─â, spilcu╚Ť─â.
LĂSTUN-MÁRE s. v. drepnea.
LEU-DE-MÁRE s. (ZOOL.; Otaria byronia) otarie.
MÁRE s. 1. (GEOGR.) (înv.) genune, noian. (S-a scufundat în ~.) 2. (GEOGR.) apă. (Până în Grecia a călătorit pe ~.) 3. (JUR.) mare deschisă = mare liberă; mare internă v. mare închisă; mare închisă = mare internă; mare liberă v. mare deschisă. 4. (GEOL.) mare de pietre = câmp de pietre.
M├üRE s. v. ap─â, duium, gr─âmad─â, mul╚Ťime, ocean, potop, puhoi, puzderie, sumedenie.
M├üRE adj. 1. v. ├«ntins. 2. amplu, ├«ntins, larg. (╚śtirea ocupa un spa╚Ťiu ~ ├«n ziar.) 3. v. dezvoltat. 4. v. spa╚Ťios. 5. v. voluminos. 6. v. gros. 7. v. m─â╚Öcat. 8. v. ├«nalt. 9. v. lung. 10. v. majuscul. 11. v. ad├ónc. 12. v. crescut. 13. v. lat. 14. v. holbat. 15. v. numeros. 16. v. apreciabil. 17. v. bogat. 18. v. ridicat. 19. v. exorbitant. 20. v. matur. 21. v. puternic. 22. v. intens. 23. v. violent. 24. v. important. 25. important, ├«nsemnat. (O zi ~ din via╚Ťa lui.) 26. v. deosebit. 27. v. evident. 28. v. celebru. 29. v. ales. 30. (├«nv.) vel. (~ sp─âtar.) 31. (├«nv.) velit. (Boier ~.) 32. ad├ónc, intens, profund, puternic, viu. (O impresie, o emo╚Ťie ~.) 33. v. acut. 34. bogat, ├«ntins, vast. (Are o experien╚Ť─â ~.) 35. v. fastuos.
MÁRE adj. v. friguros, geros, rece.
MARE PROPRIETÁR s. latifundiar, moșier, (Ban. și prin Transilv.) spahie.
MARELE ÁLB s. (ZOOL.) york mare. (~ este o specie de porci.)
MARELE LÁMA s. v. dalai-lama.
MARELE-NÉGRU s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.)
MUSCĂ-MÁRE s. v. împărăteasă, mamă, matcă, regină.
NĂVALNICUL-ĂL-MÁRE s. v. sânziene-de-grădină.
NUCĂ DE MÁRE s. v. nucșoară.
PORUMBEL-DE-MÁRE s. v. martin, pescar râzător, pescăruș.
R├éNDUNIC─é-DE-M├üRE s. v. chirighi╚Ť─â, pesc─âru╚Ö, r├óbar.
ROMANI╚Ü─é-M├üRE s. v. crizantem─â, dumitri╚Ť─â, margaret─â, tuf─ânic─â.
SCOICĂ DE MÁRE s. v. stridie.
SPUMĂ-DE-MÁRE s. v. magnezit.
STURZ MÁRE s. v. cocoșar.
╚śOARECE-DE-M├üRE s. v. limb─â-de-mare.
╚śTI├ÜC─é s. (IHT.) 1. (Esox lucius) (pop.) lupul-b─âl╚Ťii, (reg.) m├órli╚Ť─â. 2. ╚Ötiuc─â-de-mare (Belone belone euxini) = z─ârgan, (reg.) ╚Ťipar-de-mare.
TÂLHAR DE MÁRE s. v. corsar, pirat.
TRANDAFIR-DE-M├üRE s. v. actinie, anemon─â-de-mare, dedi╚Ťel-de-mare.
TRIFOI-MÁRE s. v. sulfină.
ȚIPAR-DE-MÁRE s. v. știucă-de-mare, zărgan.
URSA-MÁRE s. v. carul-mare.
VACĂ-DE-MÁRE s. v. morsă.
VÚLPE s. 1. (ZOOL.; Vulpes vulpes) vulpoaică. 2. (IHT.) vulpe-de-mare (Raja clavata) = vatos.
Mare Ôëá mic, m─ârunt
m├íre (mß║»ri), s. f. ÔÇô ├Äntindere mare de ap─â s─ârat─â. ÔÇô Mr. amare, megl. mari, istr. măźre. Lat. mare (Pu╚Öcariu 1026; Candrea-Dens., 1047; REW 5349), cf. it. mare, fr. mer, prov., cat., sp., port. mar. Pentru expresia a f─âg─âdui marea cu sarea, cf. Pu╚Öcariu, ├ëtudes linguistique roum., Cluj 1937 ╚Öi, ├«mpotriv─â Spitzer, BL, V, 190 ╚Öi VI, 238.
m├íre adj. ÔÇô 1. De v├«rst─â major─â. ÔÇô 2. Cu dimensiuni ╚Öi propor╚Ťii ├«nsemnate. ÔÇô 3. ├Änsemnat, notabil, de categorie social─â ridicat─â. ÔÇô 4. (S. m.) Om de vaz─â, persoan─â remarcabil─â. ÔÇô Mr. mare, megl. mari, istr. măźre. Lat. m─üs, m─ârem ÔÇ×masculÔÇŁ (Diez; Miklosich, Rum. Unters., II, 23; Pu╚Öcariu 1027; Candrea-Dens., 1048; Tiktin; Candrea; Rosetti, I, 169). Schimbarea de sens a fost explicat─â de Tiktin, printr-o ├«ncruci╚Öare, pu╚Ťin probabil─â, cu magnus; ╚Öi de Bourciez 180 prin faptul c─â masculul e ├«n general mai mare ca femela. Mai probabil, trebuie s─â se porneasc─â de la confuzia normal─â ├«ntre mare ca v├«rst─â ╚Öi mare ca dimensiune, specific─â ├«n toate idiomurile, cf. s-a f─âcut mare (a crescut sau s-a f─âcut b─ârbat). F─âr─â ├«ndoial─â, aceast─â der. a fost respins─â de REW 5231, cf. Philippide, II, 720. Alte explica╚Ťii s├«nt ╚Öi mai pu╚Ťin conving─âtoare: dintr-un cuv├«nt anterior lat., pus ├«n leg─âtur─â cu v. irlandez m├ír (Meyer, Alb. St., IV, 83); de origine celtic─â (Sk├Âld, IF, XLIII, 188); din v. germ. mari (Scriban); sau din lat. mare ÔÇ×mareÔÇŁ (Spitzer, Mitt. Wien., I, 294; G. Bonfante, Il problema dellÔÇÖ aggettivo e il rom. mare, ├«n Boll. Istituto di Linque estere, Genova, V, 3-9). Der. m─âre╚Ť, adj. (superb, m├«ndru; maiestuos, impun─âtor, grandios), pentru a c─ârui der. cf. Densusianu, GS, II, 9 (dup─â Pu╚Öcariu 1027, dintr-un lat. *maricius, mai pu╚Ťin probabil cu suf. rom. -e╚Ť); m─âre╚Ťie, s. f. (maiestuozitate, splendoare; m├«ndrie); m─âri, vb. (a face mare; a augmenta, a cre╚Öte; a glorifica); m─ârie, s. f. (├«nv., m─ârime; Alte╚Ť─â, Maiestate); m─ârime, s. f. (amplitudine; dimensiune; importan╚Ť─â; cantitate; persoan─â important─â); m─ârire, s. f. (cre╚Ötere; dezvoltare; om de vaz─â); pream─âri, vb. (a ├«n─âl╚Ťa, a glorifica); m─âros, adj. (Trans., trufa╚Ö). Comp. maimare, s. m. (c─âpetenie, ╚Öef), cf. Candrea-Dens., 1048 (dup─â p─ârerea echivoc─â a lui Pascu, Beitr├Ąge, 17, din ngr. ╬╝╬▒¤Ő╬╝╬Ȥü╬̤é ÔÇ×arhitectÔÇŁ, cf. maimar); maim─ârie, s. f. (demnitate, preeminen╚Ť─â); m─ârinimos, adj. (generos), compus artificial dup─â lat. magnanimus; m─ârinimie, s. f. (generozitate).
mß║»re interj. ÔÇô Ei, pst, stai! ÔÇô Var. (Mold.) m─âri. Mr. more, megl. mara, istr. muri├ę. Ngr. ╬╝ß┐¤ü╬Á (Scriban), cf. alb. mor├ź, bg., sb. more, ven. mor├ę. Pu╚Ťin probabil─â der. din lat. m─üs ÔÇ×masculÔÇŁ (Philippide, II, 722); ╚Öi mai pu╚Ťin ├«nc─â din lat. am┼Źrem (╚śeineanu, Istoria filologiei, 345).
LUP ~i m. Mamifer carnivor, asem─ân─âtor c├óinelui, care are blan─â sur─â, cap mare cu bot ascu╚Ťit, g├ót gros ╚Öi coad─â stufoas─â. * ~ ├«n piele de oaie om r─âu ╚Öi nesincer. Vorbe╚Öti de ~ ╚Öi ~ul la u╚Ö─â se zice c├ónd vorbe╚Öti despre cineva ╚Öi acesta tocmai atunci apare. A da oile ├«n paza ~ului a l─âsa pe cineva sau ceva la dispozi╚Ťia r─âuvoitorilor. ~ul ├«╚Öi schimb─â p─ârul, dar n─âravul ba deprinderile rele nu se uit─â (u╚Öor). ~ b─âtr├ón om h├ótru ╚Öi cu experien╚Ť─â bogat─â. A sc─âpa ca din gura ~ului a sc─âpa cu greu dintr-o mare primejdie. A m├ónca ca un ~ a m├ónca mult ╚Öi cu l─âcomie. Foame de ~ foame mare. A se duce ca pe gur─â de ~ a disp─ârea repede ╚Öi f─âr─â urme. ╚śi ~ul s─âtul ╚Öi oaia ├«ntreag─â se spune c├ónd se face dreptate ambelor p─âr╚Ťi aflate ├«n conflict. Iarna n-au m├óncat-o ~ii iarna ├«nc─â nu s-a sf├ór╚Öit. 2): ~ul-b─âl╚Ťii ╚Ötiuc─â. ~-de-mare a) pe╚Öte marin cu din╚Ťi puternici; b) specie de foc─â; c) marinar experimentat. ~ul-vr─âbiilor pas─âre r─âpitoare cu spinarea cenu╚Öie, cu aripile ╚Öi coada neagr─â. ~ marsupial mamifer carnivor, de talia unui c├óine, cu blan─â cenu╚Öie ╚Öi cu dungi pe spate. 3) art. Constela╚Ťie din emisfera sudic─â. /<lat. lupus
M├üRE2 m─âri f. 1) Spa╚Ťiu ├«ntins de ap─â st─ât─âtoare, s─ârat─â, situat─â ├«ntre continente sau ├«n interiorul lor. ~ea Mediteran─â. ~ea Caspic─â. ÔŚŐ A f─âg─âdui (a promite, a cere) ~ea cu sarea a f─âg─âdui (a promite, a cere) imposibilul. A ├«ncerca ~ea cu degetul a ├«ntreprinde ceva f─âr─â ╚Öanse de succes. A v├óntura m─âri ╚Öi ╚Ť─âri a c─âl─âtori foarte mult. 2) fig. ├Äntindere mare; vastitate. O ~ de gr├óne. 3) Mul╚Ťime sau cantitate foarte mare. O ~ de flori. [G.-D. m─ârii] /<lat. mare, ~is
M├üRE1 ~i adj. 1) Care are dimensiuni ce ├«ntrec pe cele obi╚Önuite; de propor╚Ťii considerabile. R├óu ~. Sat ~. ÔŚŐ Liter─â ~ liter─â ini╚Ťial─â a substantivelor proprii ╚Öi a cuvintelor de la ├«nceputul unei propozi╚Ťii. A face ochi ~i a se mira; a privi uluit. ├Än linii ~i (sau ├«n ~) ├«n general. Degetul ~ primul deget de la m├ón─â ╚Öi de la picior. Casa (cea) ~ odaie ├«mpodobit─â ├«n care se primesc oaspe╚Ťii. 2) Care ├«ntrece cantitatea obi╚Önuit─â. Recolt─â ~. 3) (despre intervale de timp) Care dureaz─â mult; ├«ndelung. Nop╚Ťi ~i. ÔŚŐ Ziua ├«n amiaza ~ ├«n toiul zilei. 4) Care se manifest─â cu intensitate. Temperatur─â ~. Furtun─â ~. 5) (despre sunete) Care se aude tare; puternic. ÔŚŐ A vorbi (sau a striga) ├«n gura ~ a vorbi tare, cu glas ridicat. 6) (despre fenomene ale naturii, despre calamit─â╚Ťi) Care se produce pe nea╚Öteptate, cu repeziciune ╚Öi violen╚Ť─â. V├ónt ~. Cutremur ~. Secet─â ~. 7) (despre fiin╚Ťe) Care a ajuns la v├órsta maturit─â╚Ťii. B─âiat ~. Fat─â ~. ÔŚŐ A se face ~ a cre╚Öte; a se dezvolta. Tat─â ~ bunic. Mam─â ~ bunic─â. Socru (soacr─â) ~ tata (mama) mirelui. 8) Care posed─â calit─â╚Ťi excep╚Ťionale ╚Öi se bucur─â de o faim─â deosebit─â; celebru. ~ artist. 9) Care este de o importan╚Ť─â sau de o valoare deosebit─â. Zi ~. Fapt─â ~. 10) Care ocup─â o treapt─â mai ├«nalt─â ├«ntr-o ierarhie; superior. Func╚Ťionar ~. ÔŚŐ ~ ╚Öi tare care are putere ╚Öi influen╚Ť─â. A se ╚Ťine ~ a fi m├óndru. Mai ~ele ╚Öeful; conduc─âtorul. S─â cre╚Öti ~! urare cu care o persoan─â mai ├«n v├órst─â mul╚Ťume╚Öte unui copil pentru un serviciu. Vorbe ~i cuvinte pompoase; promisiuni de╚Öarte. Lucru ~ lucru important, valoros. ~ lucru, ~ socoteal─â lucru f─âr─â importan╚Ť─â, care nu merit─â aten╚Ťie. Cu ~ ce cu greu. S─âpt─âm├óna ~ s─âpt─âm├óna care preced─â s─ârb─âtoarea Pa╚Ötilor la cre╚Ötini; S─âpt─âm├óna Patimilor. /Probabil lat. mas, maris
Mß║«RE interj. 1) (se folose╚Öte pentru a exprima mirare, nedumerire, curiozitate). 2) (folosit ╚Öi ca termen de adresare) M─âi. [Var. m─âri] /cf. alb. more, ngr. mor├ę
╚śTI├ÜC─é ~ci f. Pe╚Öte dulcicol r─âpitor, de talie medie, cu corp prelung, cu botul asem─ân─âtor unui cioc de ra╚Ť─â ╚Öi cu gur─â larg─â. ÔŚŐ ~-de-mare pe╚Öte marin de talie medie, cu botul ├«n forma unui cioc de barz─â, av├ónd corp cilindric de culoare verzuie pe spate ╚Öi alb─â pe burta; z─ârgan. [G.-D. ╚Ötiucii] /<bulg., sb. ┼ítuka
V├ÜLPE ~i f. 1) Mamifer s─âlbatic carnivor, de talie medie, cu blan─â ro╚Öcat─â, cu botul ascu╚Ťit ╚Öi cu coad─â lung─â ╚Öi stufoas─â. ÔŚŐ ~ argintie vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ~ polar─â vulpe cu blana albicioas─â. 2) Blana acestui animal. 3) fig. Persoan─â ╚Öireat─â, viclean─â. 4) dar (bani sau vin) pe care, dup─â obiceiul popular, mirele, din alt sat, ├«l d─â fl─âc─âilor din satul miresei. 4): ~-de-mare pe╚Öte marin, lung, cu corpul turtit, acoperit cu spini. [G.-D. vulpii] /<lat. vulpes
ac-de-mare m. pe╚Öte ├«n forma unui ac lung ╚Öi sub╚Ťire (Syngnathus acus).
Adriatica (Marea) f. golf mare al Mediteranei ├«ntre Italia, Istria ╚Öi Dalma╚Ťia.
Alb─â (Marea) f. vast golf al Oceanului Glacial arctic, pe coasta Rusiei europene.
Aral (Marea de) n. lac mare în Azia apuseană (Turkestan rusesc), lung de 500 km.
Asfaltit (Lacul) n. sau Marea Moartă, lac în Palestina în care se aruncă Iordanul (și de unde se scotea asfalt).
Azov (Marea de) n. 1. golf la N. Mării Negre; 2. oraș rusesc în fundul acestui golf: 25.000 loc.
Baffin (Marea de) n. vast golf în America septentrională; descoperit în 1616 de navigatorul englez Baffin.
Baia-Mare f. ora╚Ö ├«n Maramure╚Ö, numit de Unguri Nagy-B├ínya, aproape de grani╚Ťa Transilvaniei, cu mine de aur, argint ╚Öi plumb.
Baltica (Marea) f. vast golf al Europei între Suedia, Rusia, Germania și Danemarca.
Becikerecul-Mare n. (sau Nagy-B├ęczkerek), capitala comitatului Torontal, pe r├óul Bega, aproape de v─ârsarea-i ├«n Tisa: 25.000 locuitori.
Belt (Marele și Micul) n. strâmtori în insulele daneze, cari unesc Cattegatul cu Marea Baltică.
Bering m. navigator danez ├«n serviciul Rusiei, descoperi marea ╚Öi str├ómtoarea ce-i poart─â numele (1725-1728). ÔĽĹ 1. (Str├ómtoarea de), bra╚Ť de mare ├«ntre Azia ╚Öi America de N.; 2. (Marea de), partea septentrional─â a Oceanului Pacific, ├«ntre Azia ╚Öi America.
Britania f. 1. (Marea), regat coprinz├ónd: Anglia, Wales, Sco╚Ťia ╚Öi Irlanda, ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n 117 comitate cu 47 mil. loc.; cap. Londra. Colonii cu 275 mil. loc.; 2. (Noua), numele posesiunilor engleze ├«n America de N. (Britanic).
Careii mari pl. numit de Unguri Nagy-K├íroly, ora╚Ö ├«n mijlocul Pustei, ├«n apropierea Crasnei, cap. jude╚Ťului S─âlaj: 160.000 loc.
Caspică (Marea) f. lac imens situat între Europa și Azia. Pescărie abundantă.
Dealu-Mare n. podgorie ├«n jude╚Ťul Prahova, acoperit─â de dealuri ╚Öi vii.
doamn─â f. 1. od. so╚Ťia Domnului: ce faci tu, copil─â? zise Doamna mare BOL.; 2. st─âp├ón─â: (luna) Doamna m─ârilor ╚Öi a nop╚Ťii vars─â lini╚Öte ╚Öi somn EM.; 3. titlu de onoare ce se d─â femeilor. [Lat. vulg. DOMNA = clasic DOMINA].
G├ósca (mare, mic─â) f. insule ├«n dreptul jud. Ialomi╚Ťa.
Ghenesaret n. lac în Palestina numit și Marea Tiberiadei.
Grecia-Mare f. nume dat în antichitate Italiei meridionale, colonizată de Greci.
hipocamp m. sau cal de mare, numele unui peștișor ce aduce cu calul.
Ionic a. Marea Ionic─â, partea Mediteranei ├«ntre Italia de S. ╚Öi Grecia: Insulele Ionice, grup de insule ├«n Marea Ionic─â: ordin ionic, unul din cele cinci ordine de arhitectur─â greac─â caracterizat printrÔÇÖun capitel ornat de dou─â spirale laterale.
Irlanda f. 1. una din Insulele Britanice spre apus de Anglia, de care o separ─â Marea Irlandei: 5 mil. loc. Cap. Dublin; 2. (Marea), partea Oceanului Atlantic ├«ntre Anglia, Irlanda ╚Öi Sco╚Ťia; 3. (Noua) insul─â ├«n Melanezia (Irlandez). V. Sinfeiner.
mare f. 1. ├«ntindere imens─â de ap─â s─ârat─â ce acopere cea mai mare parte a suprafe╚Ťei p─âm├óntului; 2. por╚Ťiune din aceast─â mass─â de ap─â: Marea Neagr─â; 3. fig. cantitate ├«ntins─â pe o suprafa╚Ť─â mare: mare de gr├óu, mare de s├ónge. [Lat. MARE].
mare f. pop. mul╚Ťime mare: a c├órmuit at├óta mare de ani ISP. de mari de veacuri se luptase OD.[Identic cu a mare; v. amar]. ÔĽĹ adv. cu mare greutate: cu mare ce h─âl─âduesc de deschid u╚Öa CR.
mare a. 1. care trece peste m─âsura mijlocie: om mare, cas─â mare; 2. considerabil: avere mare, pl─âcere mare; 3. remarcabil: caracter mare, fapte mari; mare ╚Öi tare, a tot puternic, foarte influent; 4. ilustru prin geniul sau eroismul s─âu: marele Shakespeare, ╚śtefan cel Mare; 5. titlul unor demnitari: mare logof─ât, mare cancelar. [Lat. MAS, MAREM, b─ârbat considerat ca de o m─ârime tipic─â]. ÔĽĹ adv. 1. m├óndru: a se ╚Ťinea m─âre; 2. Mold. foarte: mare cald e, mare bun─â o fost AL.
mare-cruce f. 1. rangul cel mai ├«nalt al unei decora╚Ťiuni; 2. cel ├«nvestit cu aceast─â demnitate.
Marea-Alb─â f. V. Alb─â.
Marea-Neagră f. numită în vechime Pontus Euxinus, mare între Rusia, România, Bulgaria și Turcia (numită astfel din cauza deselor ei furtuni).
Marea-Roșie f. sau Golful Arabic, între Arabia și Egipt, comunică cu Marea Mediterană prin canalul de Suez.
Marmara (Marea de) f. por╚Ťiunea Mediteranei ├«ntre str├ómtoarea Dardanelelor ╚Öi Bosforul.
m─âre! (m─âri!) int. Mold. de chemare sau de provocare: m─âre, ia ascult─â! [Cf. sinonimul albanez MOR├ł].
m─âri?! int. Mold. V. m─âre: c─â venia, m─âri, venia POP.
Mediterana f. Mare situată între Europa, Azia și Africa; ea comunică cu Oceanul Atlantic prin strâmtoarea de Gibraltar, cu Marea Neagră prin Dardanele și Bosfor, cu Marea Roșie și Oceanul Indian prin canalul de Suez. Mediterana prezintă mai multe golfuri, ce poartă asemenea numele de mare, Marea Tireniană, Adriatica, Marmara, Marea Neagră și Marea de Azov.
Muntenia f. 1. sau Rom├ónia-Mare (numit─â ├«n vechime ╚Üara-Rom├óneasc─â, de str─âini Valahia ╚Öi de Rom├ónii ardeleni ╚Üara), partea Rom├óniei cu mun╚Ťi mai ├«nal╚Ťi ╚Öi cu ramifica╚Ťiuni mai numeroase, coprins─â ├«ntre Olt, Milcov, Dun─âre ╚Öi Carpa╚Ťi. Muntenia coprinde 17 districte (cu cele 5, din Oltenia) ╚Öi a avut succesiv de capital─â ora╚Öele C├ómpulung, Curtea-de-Arge╚Ö, T├órgovi╚Öte ╚Öi Bucure╚Öti. Ea a fost ├«ntemeiat─â ├«n sec. XIII (1250) de Litovoiu, zis ╚Öi Litean-Vod─â (dup─â tradi╚Ťiune de Radu Negru, zis ╚Öi Negru-Vod─â), care avu de urma╚Öi printre cei mai ilu╚Ötri pe Mircea cel B─âtr├ón, Mihaiu-Viteazul, Mateiu Basarab. La 1359 Muntenia fu unit─â cu Moldova ├«ntrÔÇÖun singur Stat numit Rom├ónia. Seria cronologic─â a Domnilor Munteni (cifrele indic├ónd anul urc─ârii pe tron): Seneslav, 1247; Litovoiu, 1250; T─âhomir, 1290; Basarab, 1330; Al. Basarab, 1340;. Vladislav Basarab, 1364; Radu I, 1374; Dan I, 1384; Mircea, 1386; Mihail, 1418; Dan II, 1420; Radu III, 1425; Vlad II. 1430; Dan III, 1439; Vladislav III, 1452; Vlad ╚Üepes, 1456; Radu IV, 1462; Laiot, 1471; Vlad C─âlug─ârul, 1483; Radu V, 1496; Mihnea, 1507; Vlad VII, 1511; Neagoe, 1512; Radu C─âlug─ârul, 1521; Radu dela Afumati, 1522; Vl─âdu╚Ť─â, 1524; Moise, 1529; Vlad IX, 1530; Vintil─â, 1532; Radu Paisie, 1534; Petru din Arge╚Ö, 1535; Mircea II, 1546; P─âtra╚Öcu, 1554; Petru ╚śchiopul, 1560; Alexandru II, 1567; Mihnea II, 1577; Petru Cercel, 1583; ╚śtef. Bogdan, 1591; Alexandru III, 1592; Mihaiu Viteazul, 1593; Sineon Movil─â, 1601; Radu ╚śerban, 1602; Radu Mihnea, 1611; Al. Ilia╚Ö, 1616; Gavril Movil─â, 1618; Al. Coconul, 1623; Leon Tom╚Öa, 1629; Matei Basarab, 1633; Const, ╚śerban, 1654; Mihnea III, 1658; Gh. Ghica, 1659; Gr. Ghica, 1660; Radu Leon, 1664; Anton din Pite╚Öti, 1669; Gh. Duca, 1674; ╚śerb. Cantacuzino; 1679; C. Br├óncoveanu, 1688; ╚śtef. Cantacuzino, 1714; Nic. Mavrocordat, 1716; Mib. Racovi╚Ť─â, 1730; C. Mavrocordat, 1731; Gr. Ghica, 1733; Matei Ghica, 1752; Const. Racovi╚Ť─â, 1753; Scarlat Ghica, 1758: ╚śtef. Racovit─â, 1764; Al. Ghica, 1766; Gr. Al. Ghica, 1768; Al. Ipsilante, 1774; Nic. Caragea, 1782; Mih. ╚śu╚Ťu, 1783; Nic. Mavrogheni, 1786; Al. Moruzi. 1793; C- Hangerli, 1797; C. Ipsilante. 1802; I. Caragea, 1812; Al. ╚śutu, 1818; Gr. Ghica, 1822; Al. Ghica, 1834; Gh. Bibescu, 1842; Barbu ╚śtirbei, 1849; C─âim─âc─âmia, 1856-1859. [Muntenia, nume dat de Moldoveni fostului principat al ╚Ü├órii rom├óne╚Öti, dup─â lat. TRANSALPINA (┬ź╚Üara de peste mun╚Ťi┬╗, cum numiau Ungurii ╚Ťara rom├óneasc─â ├«n limba lor oficial─â), tradus cu ╚Üara Munteneasc─â sau Muntenia]. Muntenia a fost ocupat─â de Nem╚Ťi ├«m cursul r─âsboiului austro-rom├ón (Noemvrie 1916-Octomvrie 1918).
Nord (Capul) n. promontoriu la N. Norvegiei. ÔĽĹ (Canalul): str├ómtoare ├«ntre Irlanda si Sco╚Ťia. ÔĽĹ (Marea de), partea Oceanului Atlantic coprins─â ├«ntre Norvegia, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Fran╚Ťa si Anglia.
Novgorod n. numele a 2 ora╚Öe ru╚Öe╚Öti: Novgorod cel Mare (Velikii): 28.000 loc. ╚Öi Novgorod cel mic (Nijni): 15.000 loc. Monumente interesante. B├ólciu anual (bl─ânuri, piei, ceaiu), vizitat de vrÔÇÖo 300.000 de oameni veni╚Ťi din toate p─âr╚Ťile Rusiei.
Ocna f. 1. sau Ocnele-Mari, or─â╚Öel ├«n jud. V├ólcea cu bogate saline: 5800 locuitori. Penitenciar ╚Öi stabilimente balneare; 2. (T├órgu-Ocna), or─â╚Öel ├«n jud. Bac─âu cu cele mai mari saline din ╚Ťar─â: 9500 loc. Sta╚Ťiune climateric─â ╚Öi balnear─â. Mare penitenciar pentru cei os├óndi╚Ťi pe viea╚Ť─â; 3. (Sibiului) numit de Unguri Vizakna ╚Öi de Sa╚Öi Salzburg, localitate la N.-V. de Sibiu, cu b─âi ╚Öi mine bogate de sare: 3772 locuitori.
Oradia-Mare f. numită de Unguri Nagy-Várod și de Sași Gross-Wardein, oraș mare și frumos așezat pe Crișul-Repede: 70.000 loc. Academie juridică și Seminar catolic.
Rom├ónia Mare f. nume recent dat (dup─â r─âsboiul cel mare de liberare) Statului rom├ón, care a ├«ntrunit ramurile ├«mpr─â╚Ötiate ale neamului. Teritoriul ei, coprins ├«ntre Nistru, Tisa, Dun─ârea ╚Öi Marea Neagr─â, are ast─âzi o suprafa╚Ť─â de aproape 300.000 km. p., cam de m─ârimea Italiei sau a Angliei. Rom├ónia Mare, locuit─â de aproape 18 mil. suflete, ocup─â ├«n aceast─â privin╚Ť─â al optulea rang ├«ntre statele Europei. Dintre ace╚Öti locuitori, 14 mil. sunt Rom├óni, restul e format de Nem╚Ťi (╚śvabi, Sa╚Öi), Slavi (S├órbi, Ruteni, Poloni, Ru╚Öi), Armeni, Greci, ╚Üigani ╚Öi Evrei, ├«n afar─â de Unguri (Ceang─âi, S─âcui), Turci ╚Öi T─âtari. Sub raportul administrativ, Rom├ónia Mare se ├«mparte ├«n 7 mari regiuni teritoriale coprinz├ónd 71 jude╚Ťe ├«mp─âr╚Ťite ├«n 322 pl─â╚Öi formate fiecare dintrÔÇÖun num─âr de comune. Pentru descentralizare, fiecare regiune este administrat─â de c├óte un director ministerial local cu re╚Öedin╚Ťa la Bucure╚Öti, Cern─âu╚Ťi, Chi╚Öin─âu, Cluj, Craiova, Ia╚Öi, Timi╚Öoara. ├Än fruntea jude╚Ťelor st─â c├óte un prefect, pl─â╚Öile sunt conduse de c├óte un pretor, iar comunele au c├óte un primar.
Rom├ónia Mare f. alt nume dat Munteniei ╚Öi ├«n special p─âr╚Ťii sale din dreapta Oltului (numire modern─â ╚Öi necunoscut─â documentelor).
ro╚Öcov─â f. 1. fructul ro╚Öcovului, lung, l─ât─âre╚Ť ╚Öi dulce, numit ╚Öi coarn─â de mare; 2. boal─â de cai ce face osi╚Öoare la n─âri. [Rus. ROJKOV─Č (din ROJEK┼Č, corni╚Öor)].
Satu-Mare n. jude╚Ť ├«n Ardeal: 368.000 loc. cu cap. Satu-Mare, pe Same╚Ö: 35.000 loc. Re╚Öedin╚Ťa episcopului rom├ón unit.
Sălăușul Mare n. localitate în jud. Târnava-Mare cu 6000 loc.
╚śinca (Mare) f. t├órg ardelenesc, ├«n dreptul F─âg─âra╚Öului.
╚śtefan-cel-Mare m. sat ├«n jud. Romana╚Ťi cu 2000 loc.
T─âtaru-Mare m. pisc al Carpa╚Ťilor ├«n jud. Prahova.
Teodoric (cel Mare) m. rege al Ostrogo╚Ťilor (474), n─âscut ├«n Panonia, ├«nvinse ╚Öi ucise pe Odoacru, regele Herulilor ╚Öi se proclam─â rege al Italiei: el reconstitui administra╚Ťiunea roman─â ╚Öi promov─â civiliza╚Ťiunea ├«n Italia (493-526). ÔĽĹ TEODORIC I, regele Vizigo╚Ťilor, se uni cu Ae╚Ťiu ├«n contra lui Atila (419-451).
Teodosiu I (cel Mare) m. ├«mp─ârat roman, opri invaziunea barbarilor, ocroti cre╚Ötinismul ╚Öi la moarte ├«mp─âr╚Ťi imperiul ├«ntre cei doi fii ai s─âi, Honoriu ╚Öi Arcadiu (379-395); TEODOSIU II, ├«mp─ârat din Orient, fiul lui Arcadiu, autorul Codicelui Teodosian (408-450); TEODOSIU III, ├«mp─ârat din Orient, abdic─â ├«n favoarea lui Leon Izauricul (716-777).
Tyrhenian a. ce ╚Ťine de Etruria (Toscana): Marea Tyrhenian─â, partea Mediteranei coprins─â ├«ntre Italia, Corsica, Sardinia ╚Öi Sicilia.
Urbea-Mare f. alt nume dat orașului Oradea-Mare.
Valahia-Mare f. numele Tesaliei în sec. XIII.
Vasile (St.) m. 1. cel Mare, arhiepiscop din Cezarea Capadociei, unul din cei mai ilu╚Ötri p─ârin╚Ťi ai Bisericii ortodoxe, fundatorul vie╚Ťii monahale ╚Öi aprig lupt─âtor ├«n contra arianismului: Omelii (329-379); 2. ziua de 1 Ianuarie, Anul Nou; 3. unul din sfin╚Ťii trei Ierarhi.
Vlahia (mare, mic─â) f. V. Valahia.
1) m├íre f., pl. m─âr─ş (lat. m├íre, it. mare, fr. mer, pv. cat. sp. pg. mar). Ocean, imens─â ├«ntindere de ap─â care acopere cea ma─ş mare parte a globulu─ş p─âm├«ntesc: corabie de mare. Parte ma─ş mic─â din aceast─â ├«ntindere: marea Neagr─â. Suprafa╚Ťa imens─â, imensitate: o mare de nisip, de oamen─ş. ─Čarb─â de mare. V. ─şarb─â. A cerca marea cu degetu, a te apuca cu for╚Ťe prea mic─ş s─â fac─ş un lucru prea mare. A promite marea ╚Öi sarea, lucrur─ş imposibile, pe dracu ╚Öi pe tat─â-su. Pe mare (Mold. nord pe marea), pe calea marin─â. ÔÇô Marea acopere aproape tre─ş sfertur─ş din suprafa╚Ťa globulu─ş terestru ╚Öi ocup─â mult ma─ş mult loc ├«n emisferu austral de c├«t ├«n cel boreal. Ad├«ncimea apelor m─âri─ş e variabil─â, oscil├«nd ├«n medi┼ş ├«ntre 3000 ╚Öi 4500 de metri. Dar pin unele locur─ş exist─â depresiun─ş chear p├«n─â la 8613 metri (la Tuscarora) ╚Öi 9400 (la insulele Tonga). Apa m─âri─ş, pe l├«ng─â urmele multor minerale, con╚Ťine ├«n disolu╚Ťiune mult─â clorur─â de sodi┼ş (sare), care se extrage din saline marine. Dintre mi╚Öc─ârile obi╚Önuite ale m─âri─ş, unele-s ├«nt├«mpl─âtoare (ca valurile, care ajung p├«n─â la o ├«n─âl╚Ťime de 18 metri, dar al c─âror efect nu se ma─ş simte la 20 de metri supt suprafa╚Ťa ape─ş), altele-s regulare, ca fluxu, refluxu ╚Öi curentele.
2) m├íre adj. (vgerm. de sus or─ş gep. m├óri, m─âre╚Ť, mare). Foarte ├«ntins ├«n dimensiun─ş: om mare (ma─ş des: om ├«nalt, ─şar mare se zice ma─ş des despre etate sa┼ş valoare); cal, cas─â, p─âdure, ├«n─âl╚Ťime, ad├«ncime mare. ├Änaintat ├«n etate: copi─ş mar─ş, frate ma─ş mare, om mare. Intens, puternic: v├«nt, ploa─şe, curent mare. Fig. Ilustru, distins, genial, generos: om mare (pin fapte or─ş suflet). Care e f─âcut or─ş zis de un om mare, care impune pin valoare: fapte, cuvinte mar─ş. Titlu dat suveranilor, demnitarilor ╚Öi altora: ╚śtefan cel Mare, mare logof─ât, mare cruce. Fat─â mare, fec─şoar─â, virgin─â. Bo─şer mare, bo─şer ├«nsemnat. Mare ╚Öi tare, omnipotent, care poate face ce vrea. A te face mare, a cre╚Öte mare, a ├«naonta ├«n etate. A veni mare, a cre╚Öte, a se umfla: r├«u a venit mare. A te ╚Ťinea mare, a face pe marele, a te ar─âta m├«ndru, a-╚Ť─ş da aere. Mare de an─ş, ├«naintat ├«n etate. Mare c├«t toate zilele, c├«t zi┼şa de m├«ne (Fam.), foarte mare. Mare (sa┼ş lung) c├«t o zi de post, lung ╚Öi plicticos. S. m. pl. Ce─ş mar─ş, 1. ce─ş ├«nainta╚Ť─ş ├«n etate, 2. ce─ş puternic─ş, boga╚Ť─ş, influen╚Ť─ş. Adv. Fam. Mult, foarte: mare bun ma─ş era! Cu mare ce, cu gre┼ş, cu mare greutate.
*mare-cruce f. V. cruce.
mß║»re ╚Öi (az─ş ├«n est) mß║»ri, interj. de mirare, ca ╚Öi m─â─ş ╚Öi bre sa┼ş ca vez─ş, u─şte-te (Pop.): M─âre, oare cine a fost? Da ce-─ş asta, m─âre? ─ČaÔÇÖuz─ş, m─âre! (ngr. mor├ę, bre ╚Öi vre, voc. d. mor├│s [vgr. mor├│s], nebun adic─â ÔÇ×m─â─ş nebune, nu fi nebun, ce nebunie e asta?ÔÇŁ, de unde ╚Öi alb. mor├ę, mre, turc. bg. s├«rb. rut. [d. rom.] bre, bg. s├«rb. m├│re. V. m─â 2).
mắri, V. măre.
r├│╚Öcov─â f., pl. e (vsl. ro┼ż─şkov de p─âstare, d. rog, corn, bg. ro┼żkov, ro╚Öcov─â, ro╚Öcov; rus. ro┼żk├│vy─ş, de ro╚Öcov─â, d. roz├│k, cornule╚Ť, ro╚Öcov─â, rog, corn. V. inorog, r─âgace, rohatc─â). Fructu ro╚Öcovulu─ş (o p─âstare mare, groas─â ╚Öi dulce, bun─â de m├«ncat). ÔÇô ├Än nord coarne de mare. V. carat.
anason-mare s. v. MOLUR─é.
ANEMON─é-DE-MARE s. (ZOOL.; Actinia) actinie, dedi╚Ťel-de-mare, (reg.) trandafir-de-mare.
ARICI-DE-MARE s. (ZOOL.; Echinoidea) echinid─â.
boal─â-mare s. v. FEBR─é TIFOID─é. TIFOS.
cal-de-mare s. v. MORS─é.
calce-mare s. v. ROSTOPASC─é.
CALORIE MARE s. (FIZ.) kilocalorie.
carabaș-de-mare s. v. MARTIN-MARE. PESCAR-DE-MARE. PESCAR-MARE.
caras-de-mare s. v. SPAROS.
c─â╚Ťel-de-mare s. v. COROSBIN─é.
ceapur mare s. v. EGRETĂ. STÎRC ALB.
coarne-de-mare s. pl. v. RO╚śCOV─é.
corb-de-mare s. v. CORMORAN.
culic-de-mare s. v. SCOICAR.
dipl─â mare s. v. CONTRABAS.
doamn─â-mare s. v. BELADON─é. M─éTR─éGUN─é.
erodiu mare s. v. EGRETĂ. STÎRC ALB.
fata-mare s. v. LEB─éDA.
g─âin─â-de-mare s. v. BIBILIC─é.
GUVID MARE s. (IHT.; Gobius melanostomus) strunghil.
ho╚Ť de mare s. v. CORSAR. PIRAT.
iarbă-mare s. v. GRANAT. PĂTLAGINĂ. SPILCUȚĂ.
l─âstun-mare s. v. DREPNEA.
MARE s. (GEOGR.) 1. (înv.) genune, noian. (S-a scufundat în ~.) 2. apă. (Pînă în Grecia a călătorit pe ~.)
mare s. v. DUIUM. GRĂMADĂ. MULȚIME. OCEAN. POTOP. PUHOI. PUZDERIE. SUMEDENIE.
mare adj. v. FRIGUROS. GEROS. RECE.
MARE adj. 1. cuprinz─âtor, ├«ntins, larg, vast, (├«nv. ╚Öi reg.) mereu, (├«nv.) desf─âtat. (O suprafa╚Ť─â ~.) 2. amplu, ├«ntins, larg. (╚śtirea ocupa un spa╚Ťiu ~ ├«n ziar.) 3. dezvoltat. (F─âlci ~; nas ~.) 4. cuprinz─âtor, ├«nc─âp─âtor, larg, spa╚Ťios. (O camer─â ~.) 5. cuprinz─âtor, ├«nc─âp─âtor, voluminos. (Un recipient ~.) 6. gros. voluminos. (Un dosar, un tom ~.) 7. bombat, m─â╚Öcat, plin, (reg.) m─âz─ârat. (Un bob de gr├«u ~.) 8. ├«nalt, lung. (Un om ~.) 9. lung. (P─âr ~.) 10. ad├«nc. (O ap─â ~.) 11. crescut, umflat. (Apele ~ ale r├«ului.) 12. larg, lat. (P─âl─ârie cu boruri ~.) 13. bulbucat, c─âscat, holbat, m─ârit, umflat, zg├«it, (rar) b─âl─âb─ânos, (pop. ╚Öi fam.) belit, bleojdit, (pop.) bobo╚Öat, bolbo╚Öat, boldit, (reg.) m─âciuliat. (Cu ochii ~.) 14. numeros, (prin Bucov.) sabada╚Ö. (O ceat─â ~.) 15. apreciabil, bun, considerabil, important, ├«nsemnat. (O cantitate ~.) 16. abundent, bogat, bun, ├«mbel╚Öugat, ├«ndestulat, m─ânos, (├«nv. ╚Öi reg.) bel╚Öugos, spornic, (├«nv.) s─â╚Ťios. (O recolt─â ~.) 17. considerabil, ridicat, (├«nv.) simandicos, (fig.) respectabil. (O sum─â ~.) 18. exagerat, excesiv, exorbitant, ridicat, scump, (livr.) inabordabil, (fig.) ├«nc─ârcat, piperat, s─ârat, umflat, ustur─âtor. (Pre╚Ťuri ~.) 19. matur. (E de-acum om ~.) 20. aprig, intens, puternic, stra╚Önic, tare, violent, zdrav─ân. (Un v├«nt ~.) 21. intens, puternic, str─âlucitor, tare, viu. (O lumin─â ~.) 22. aprig, ├«nver╚Öunat, violent, (fig.) aprins. (Ceart─â ~.) 23. deosebit, important, ├«nsemnat, notabil, pre╚Ťios, remarcabil, serios, substan╚Ťial, temeinic, valoros, (fig.) consistent. (A adus o ~ contribu╚Ťie la dezvoltarea...) 24. important, ├«nsemnat. (O zi ~ din via╚Ťa lui.) 25. deosebit. (I se face o ~ cinste.) 26. apreciabil, categoric, considerabil, evident, important, ├«nsemnat, sensibil, sim╚Ťitor, v─âdit. (O ameliorare ~ a st─ârii bolnavului; o diferen╚Ť─â ~.) 27. celebru, faimos, ilustru, renumit, reputat, vestit, (├«nv. ╚Öi pop.) m─ârit, numit, (reg.) revestit, (Transilv.) hire╚Ö, (├«nv.) norocit, (grecism ├«nv.) perifan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) str─âlucit, (rar fig.) str─âlucitor. (Un ~ savant.) 28. ales. aristocrat, aristocratic, bun, distins, ilustru, inalt, nobil, (├«nv. ╚Öi pop.) m─ârit, sl─âvit, (├«nv.) blagorod, blagorodnic, (grecism ├«nv.) evghenicos, evghenis, (fam. ╚Öi peior.) simandicos. (Apar╚Ťinea unei familii ~.) 29. (├«nv.) vel. (~ sp─âtar.) 30. (├«nv.) velit. (Boier ~.) 31. ad├«nc, intens, profund, puternic, viu. (O impresie, o emo╚Ťie ~.) 32. acut, ad├«nc, ascu╚Ťit, intens, p─âtrunz─âtor, profund, puternic, violent, viu. (Simte o durere ~.) 33. bogat, ├«ntins, vast. (Are o experien╚Ť─â ~.) 34. bogat, fastuos, grandios, luxos, pompos, somptuos, splendid, str─âlucit, str─âlucitor, (livr.) magnific, (fig.) sclipitor. (Un alai ~; o nunt─â ~.)
MARE PROPRIETAR s. latifundiar, moșier, (Ban. și prin Transilv.) spahie.
MARELE-ALB s. (ZOOL.) york mare. (~ este o specie de porci.)
MARELE-LAMA s. (BIS.) dalai-lama. (~ este șeful suprem al budismului tibetan.)
MARELE-NEGRU s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.)
muscă-mare s. v. ÎMPĂRĂTEASĂ. MAMĂ. MATCĂ. REGINĂ.
năvalnicul-ăl-mare s. v. SÎNZIENE-DE-GRĂDINĂ.
porumbel-de-mare s. v. MARTIN. PESCAR R├ÄZ─éTOR. PESC─éRU╚ś.
r├«ndunic─â-de-mare s. v. CHIRIGHI╚Ü─é. PESC─éRU╚ś. R├ÄBAR.
scoic─â de mare s. v. STRIDIE.
SCORPIE-DE-MARE s. (ZOOL.; Scorpaena porcus) porc-de-mare, (rar) scorpen─â.
spum─â-de-mare s. v. MAGNEZIT.
sturz mare s. v. COCO╚śAR.
șoarece-de-mare s. v. LIMBĂ-DE-MARE.
╚śTIUC─é s. (IHT.) 1. (Esox lucius) (pop.) lupul-b─âl╚Ťii, (reg.) m├«rli╚Ť─â. 2. ╚Ötiuc─â-de-mare (Belone belone euxini) = z─ârgan, (reg.) ╚Ťipar-de-mare.
tîlhar de mare s. v. CORSAR. PIRAT.
trandafir-de-mare s. v. ACTINIE. ANEMONĂ-DE-MARE. DEDIȚEL-DE-MARE.
trifoi-mare s. v. SULFIN─é.
╚Ťipar-de-mare s. v. ╚śTIUC─é-DE-MARE. Z─éRGAN.
ursa-mare s. v. CARUL-MARE.
vac─â-de-mare s. v. MORS─é.
FRUCTE DE MARE s.n. pl. ├Än gastronomie, ansamblu de animale marine mici ÔÇô scoici, stridii, crevete, langustine, crabi ÔÇô servite pe ghea╚Ť─â, sub form─â de cocteil sau folosite ca ingrediente ├«n preparate specifice.
LIMB─é-DE-MARE, limbi-de-mare, s.f. Pe╚Öte plat din fam. soleidae, cu corp alungit, bot rotunjit ├«n form─â de cioc, ochii aseza╚Ťi pe partea dreapt─â, de aprox. 60 cm lungime, prezent pe toate ╚Ť─ârmurile Europei occidentale, ├«n m─ârile nordice ╚Öi ├«n Marea Mediteran─â, foarte apreciat ca pe╚Öte de consum (Solea solea); varietatea din Marea Neagr─â (Solea nasuta) este mult mai mic─â.
VULPE DE MARE s.f. (Iht.) ├Än general, pe╚Öte cartilaginos din ordinul rechinilor batoizi (pla╚Ťi), fam. rajidae (batoizi propriu-zi╚Öi), cu corp romboidal ╚Öi ├«not─âtoare dezvoltate ca ni╚Öte aripi imense, prezent ├«n lungul tuturor ╚Ť─ârmurilor europene. Exist─â nenum─ârate specii, precum cea din Marea Nordului (Raja batis) de 1 m lungime ╚Öi 30 kg greutate, unele fiind uria╚Öe, precum vatosul (Raja clavata) ce poate ajunge la 3-4 m lungime ╚Öi 2-3 m l─â╚Ťime ╚Öi o greutate de 200 kg. De la anumite specii de rajidae se consum─â ├«not─âtoarele pectorale (comercializate ca aripi de vulpe), considerate delicatese, fiind asem─ân─âtoare la gust cu carnea de crab.
m├íre, m─âri, s.f. ÔÇô ├Än expr. ochi de mare = iezer, lac glaciar, t─âu. ÔÇ×├Än leg─âtur─â cu lacurile, ce se numesc aici ochiuri de mare, se povestesc o mul╚Ťime de legende, ca ╚Öi aceea ├«n care e vorba de dispari╚Ťia unei turme ├«ntregi de oi ├«mpreun─â cu ciobanul lor, al c─ârui suflet nu-╚Öi afl─â odihn─âÔÇŁ (Demeter, Marin, 1935: 42). Unele lacuri glaciare din Maramure╚Ö au o ad├óncime de 10 p├ón─â la 30 metri. ÔÇô Lat. mare, -is (╚ś─âineanu, Scriban; Pu╚Öcariu, CDDE, cf. DER; DEX).
m─âr├ę, (m─âri), interj. ÔÇô v. more.
m├íre, m─âri, s.f. ÔÇô ├Än expr. ochi de mare = iezer, lac glaciar, t─âu. ÔÇ×├Än leg─âtur─â cu lacurile, ce se numesc aici ochiuri de mare, se povestesc o mul╚Ťime de legende, ca ╚Öi aceea ├«n care e vorba de dispari╚Ťia unei turme ├«ntregi de oi ├«mpreun─â cu ciobanul lor, al c─ârui suflet nu-╚Öi afl─â odihn─âÔÇŁ (Demeter, Marin 1935: 42). De men╚Ťionat c─â unele lacuri glaciare din Maramure╚Ö au o ad├óncime apreciabil─â de 10 p├ón─â la 30 metri. ÔÇô Cf. germ. Meerange ÔÇ×ochi de mare; lac glaciarÔÇŁ (╚Üurcanu); Lat. mare.
AD AUGUSTA PER ANGUSTA (lat.) pe poteci str├ómte (╚Öi abrupte se ajunge) la fapte mari ÔÇô Hugo, ÔÇ×HernaniÔÇŁ, act. IV. Parola jura╚Ťilor. V. ╚Öi Per aspera ad astra.
ALFRED CEL MARE, rege anglo-saxon (871-899). A luptat cu danezii, recucerind Londra (885 sau 886); s-a preocupat de organizarea internă a regatului, de întocmirea unui cod de legi și de dezvoltarea culturii. A tradus din limba latină pe Orosius, Beda Venerabilul, Cassiodor și Boetius.
ANTE MARE, UNDAE (lat.) valurile ├«naintea m─ârii ÔÇô Cauza premerge efectul.
ANTON CEL MARE din Buda (?-1437), unul din principalii conduc─âtori ai r─âscoalei iobagilor din 1437-1438 din Transilvania.
ARPA╚śU MARE, vf. ├«n M-╚Ťii F─âg─âra╚Ö, alc─âtuit din ╚Öisturi cristaline. Alt.: 2.468 m. De sub vf. izv. r├«ul Arpa╚Ö. Greu accesibil pe poteci turistice.
AZOV, Marea ~, sector al M─ârii Negre, legat de aceasta prin str. Kerci; 39 mii km2. Ad. medie: 7 m; ad. max. 15 m; salinitate medie: 10-13ÔÇ░. ├Än ea se vars─â Donul ╚Öi Kubanul. Pr. porturi: Taganrog, Mariupol, Eisk. ├Änghe╚Ťat─â iarna. Pescuit. Numeroase sta╚Ťiuni de odihn─â.
BAIA MARE 1. Depr. tectono-eroziv─â situat─â la poalele M-╚Ťilor Gut├«i, pe valea S─âsarului (bazinul Some╚Öului), cu larg─â ie╚Öire spre C. Some╚Öului (├«n NV). Supr.: 675 km2. Relief de lunc─â, de terase ╚Öi piemonturi cu alt. absolute ├«ntre 140 ╚Öi 320 m. Clim─â bl├«nd─â, de ad─âpost, cu temp. medie anual─â de 9,4┬░C ╚Öi precipit. variabile (690-1.040 mm). P─âduri de castan comestibil. Culturi de cereale; pomicultur─â (meri); viticultur─â; legumicultur─â. Cre╚Öterea animalelor. Expl. de min. complexe pe rama nordic─â a depr. Izv. minerale. Zon─â turistic─â. 2. Municipiu ├«n NV Rom├óniei, la poalele M-╚Ťilor Gut├«i, ├«n depr. cu acela╚Öi nume, la 220 m alt., re╚Öed. jud. Maramure╚Ö; 154.094 loc. (1991). Aeroport. Cel mai important centru al ind. metalurgiei neferoase rom├óne╚Öti (aur, argint, plumb, zinc, cupru). Constr. de ma╚Öini unelte, accesorii ╚Öi scule, de utilaj minier, de material rulant feroviar ╚Öi rutier; mat. de constr. (c─âr─âmid─â, faian╚Ť─â), prelucr. lemnului (mobil─â, dog─ârie ╚Öi butoaie), conf., produse alim. (mor─ârit, panifica╚Ťie, prelucr. fructelor, preparate din lapte ╚Öi carne). Filatur─â ╚Öi ╚Ťes─âtorie de bumbac. Universitate ╚Öi colegiu tehnic, teatru de stat, filarmonic─â, muzeu istoric. Monumente: turnul-clopotni╚Ť─â (sec. 15), ridicat pe l├«ng─â Biserica Sf. ╚śtefan, ast─âzi d─âr├«mat─â; case (sec. 17), Biserica Sf. Treime ╚Öi m─ân─âstire minorit─â (sec. 18). Atestat documentar ├«n 1327; din 1467 ora╚Ö liber regal; important centru minier, me╚Öte╚Öug─âresc ╚Öi cultural; aici au func╚Ťionat un colegiu reformat ╚Öi un gimnaziu catolic (sec. 17). Declarat municipiu ├«n 1968. ÔÇô Colonia de pictur─â de la ~, grupare artistic─â ├«ntemeiat─â ├«n 1896. Promova pictura ├«n aer liber, ├«n opozi╚Ťie cu academismul. Din 1902 ├«╚Öi continu─â activitatea prin ├«nfiin╚Ťarea ╚ścolii libere de Pictur─â; ├«ntre 1927 ╚Öi 1936 func╚Ťioneaz─â ╚ścoala de Pictur─â. Reprezentan╚Ťi: Simion Corbul Hol├│sy, Alexandru Ziffer, Eugen Pascu, Cz├│bel B├ęla, Andrei Mikol├í, Petre Abrudan.
BALTIC─é, Marea ~, mare continental─â a Oc. Atlantic, ├«n N Europei; comunic─â cu Marea Nordului prin str. Skagerrak ╚Öi Kattegat; 419 mii km2. Ad. medie: 86 m; ad. max.: 470 m. Formeaz─â trei mari golfuri: Finic, Botnic ╚Öi Riga. Salinitate redus─â (8-11ÔÇ░). Numeroase ins. ╚Öi arh.: Aland, Bornholm, Gotland, R├╝gen, Saaremaa. ├Än ea se vars─â Neva, Dvina de Vest, Vistula, Oder ╚Ö.a. Naviga╚Ťie intens─â. Porturi pr.: St. Petersburg, Tallin, Riga, Gda┼äsk, Szczecin, Copenhaga, Stockholm, Malm├ ╚Ö.a. Pescuit. Unit─â cu Marea Alb─â prin intermediul L. Onega ╚Öi r├«ului Neva, printr-un canal navigabil (1933) cu 19 ecluze ╚Öi 227 km lungime.
BELTUL MARE (STORE BAELT [belt]), str. ├«n M. Baltic─â, ├«ntre ins. daneze Fionia ╚Öi Seeland. Lung. max.: c. 120 km; l─â╚Ťime minim─â: 11 km. Ad. minim─â: 12 m. Ad. max.: 58 m.
BENGAL, Golful sau Marea ~, golf al Oc. Indian, ├«ntre Pen. Hindustan (la V) ╚Öi Arh. Andaman ╚Öi Nicobar (la E); c. 2,2 mil. km2. Ad. med.: 2.586 m; ad. max.: 4.519 m. Aici se vars─â, printr-o delt─â comun─â, fl. Gange ╚Öi Brahmaputra. Naviga╚Ťie. Pescuit. Temp. medie a apei: 25-29┬░C. Salinitate: 30ÔÇ░. Porturi pr.: Calcutta, Madras.
B├ÄSCA MARE, r├«u, afl. stg. al Buz─âului, ├«n bazinul superior al acestuia; 69 km. Izv. din M-╚Ťii Vrancei.
BOIANU MARE, com. în jud. Bihor; 1.697 loc. (1991). Biserică de lemn (sec. 18).
BOIU MARE, com. în jud. Maramureș; 1.410 loc. (1991). Expl. de bentonită.
BORO╚śNEU MARE, com. ├«n jud. Covasna; 2.775 loc. (1991). Vestigii ale unui castru auxiliar roman, construit ├«n anii 110-120, care f─âcea leg─âtura ├«ntre pasurile Oituz ╚Öi Bran. ├Än satul Boro╚Öneu Mic se afl─â conacul Tompa (sec. 18) ╚Öi o biseric─â (sec. 18).
BURILA MARE, com. ├«n jud. Mehedin╚Ťi; 2.810 loc. (1991).
CANALUL DUN─éRE-MAREA NEAGR─é, cale navigabil─â ├«n SE Rom├óniei care une╚Öte fl. Dun─ârea cu Marea Neagr─â, scurt├«nd drumul navelor spre Constan╚Ťa cu c. 400 km ╚Öi asigur├«nd irigarea a peste 200.000 de ha teren. Proiecte de realizare a unui asemenea canal dateaz─â de la mijlocul sec. 19. Lucr─ârile au ├«nceput ├«n 1949, acestea constituind un mijloc de exterminare a de╚Ťinu╚Ťilor politici care au fost folosi╚Ťi ca principal─â for╚Ť─â de munc─â. Sistate ├«n 1955, lucr─ârile au fost reluate ├«n 1975, dup─â un alt proiect. Canalul, dat ├«n folosin╚Ť─â la 26 mai 1984, str─âbate Pod. Dobrogei de Sud de la V la E, fiind axat ├«n mare parte pe fosta vale Carasu. Porturi: Cernavod─â, Medgidia, Basarabi, Agigea. Lungime total─â: 64,2 km; l─â╚Ťime la baz─â: 70 m, la suprafa╚Ť─â 110-140 m; ad├«ncimea: 7 m; pescaj maxim admis: 5,5 m. La capete, canalul este prev─âzut cu ecluze (Cernavod─â ╚Öi Agigea), fiecare av├«nd dou─â incinte care asigur─â naviga╚Ťia ├«n ambele sensuri; este traversat de ╚Öapte poduri (trei rutiere, trei feroviare ╚Öi unul mixt). Volumul de trafic pe care ├«l poate prelua anual este de c. 75 mil. t m─ârfuri, asigur├«ndu-se trecerea navelor fluviale ╚Öi a celor maritime de dimensiuni mici. Constituie o important─â cale navigabil─â european─â, permi╚Ť├«nd o leg─âtur─â mai direct─â ├«ntre Marea Neagr─â ╚Öi Marea Nordului, prin Canalul Rin-Main-Dun─âre, precum ╚Öi cu Marea Baltic─â prin Canalul Oder-Elba. O deriva╚Ťie, Poarta Alb─â-N─âvodari-Midia, ├«n lungime de 26,6 km (ad.: 5,5 m) a fost construit ├«n 1984-1987.
CARAIBILOR, Marea ~, mare a Oc. Atlantic, m─ârginit─â la V ╚Öi S de America Central─â ╚Öi N Americii de Sud, iar la N ╚Öi E de lan╚Ťul ins. Antile, unit─â cu G. Mexic prin str. Yutac├ín; 2,78 mil. km2. Ad. max.: 7.238 m; ad. medie: 2.491 m. Salinitate medie: 36 ÔÇ░. Pr. ins.: Cuba, Haiti, Jamaica, Puerto Rico. Pr. porturi: Maracaibo (Venezuela), Cartagena (Columbia), Col├│n (Panam├í), Santiago de Cuba (Cuba). Se mai nume╚Öte ╚Öi Marea Antilelor.
CAROL CEL MARE (CHARLEMAGNE) [╚Öarl╔Öm├í├▒], rege al francilor (768-814) ╚Öi ├«mp─ârat al Occidentului (800-814). Cel mai de seam─â reprezentant al dinastiei Carolingilor. A purtat r─âzboaie cu saxonii, bavarezii, longobarzii, arabii, avarii, slavii ╚Ö.a., l─ârgind considerabil hotarele statutului s─âu, pentru ap─ârarea c─âruia a ├«nfiin╚Ťat m─ârci de grani╚Ť─â (Altmark, Ostmark, marca spaniol─â ╚Ö.a.); a reformat administra╚Ťia, justi╚Ťia, armata ╚Öi a sprijinit cultura ╚Öi biserica. Domnia lui C. a marcat o etap─â important─â ├«n cristalizarea rela╚Ťiilor feudale ├«n Europa apusean─â.
CARUL MARE, numele popular al unei grup─âri de stele din constela╚Ťia Ursa Mare, alc─âtuit─â din ╚Öapte stele, dintre care patru reprezint─â cutia carului, iar celelalte trei oi╚Ötea; pe prelungirea laturii din spatele carului, la o dep─ârtare de cinci ori c├«t aceast─â latur─â, se g─âse╚Öte Steaua Polar─â. V. Mizar, Alcor.
CASPIC─é, Marea ~, cel mai ├«ntins lac s─ârat de pe glob, situat la limita dintre Europa ╚Öi Asia, ├«ntre Azerbaidjan, Rusia, Turkmenia ╚Öi Iran; 376 mii km2. Ad. max.: 1.025 m. Ad. medie: 184 m. Din 1929 p├«n─â ├«n 1960, nivelul s─âu a sc─âzut cu 2 m; el este cu 27,9 m sub nivelul Oceanului Planetar. Salinitatea variaz─â de la 1-2ÔÇ░ ├«n N, la 300ÔÇ░ ├«n G. Kara-Bogaz Gol. ├Än M.C. se vars─â fl. Volga, Ural, Terek, Emba, Kuta ╚Ö.a. Pescuit de sturioni. Z─âc─âminte de petrol. Naviga╚Ťie. Porturi pr.: Baku, Astrahan, Bandar e Anzali.
C─éPU╚śU MARE, com. ├«n jud. Cluj, pe C─âpu╚Ö; 4.503 loc. (1991). Expl. de min. de fier (C─âpu╚Öu Mic).
CEANU MARE, com. în jud. Cluj; 4.888 loc. (1991).
CHEVERE╚śU MARE, com. ├«n jud. Timi╚Ö; 2.053 loc. (1991). Sta╚Ťie de c. f.
CIRUS II CEL MARE, rege persan (559-530 î. Hr.), din dinastia Ahemenizilor. Fondatorul Imp. Persan; a cucerit Media (550 î. Hr.), Lidia (547 î. Hr.) și Babilonul (539 î. Hr.).
C├ÄINELE MARE (Canis major), constela╚Ťie din emisfera austral─â, compus─â din c. 70 de stele vizibile. Con╚Ťine cea mai str─âlucitoare stea de pe bolta cereasc─â: Sirius.
COCIUBA MARE, com. în jud. Bihor; 3.609 loc. (1991).
COMLO╚śU MARE, com. ├«n jud. Timi╚Ö; 4.783 loc. (1991). Sta╚Ťie de c. f.
CONSTANTIN CEL MARE (Flavius Valerius Constantinus), ├«mp─ârat roman (306-337). ├Änfr├«ng├«nd pe Maxen╚Ťiu (312) ╚Öi pe Liciniu (324) a devenit suveran al ├«ntregului Imp. Roman. A des─âv├«r╚Öit reformele politice, militare ╚Öi sociale ini╚Ťiate de Diocle╚Ťian, perfec╚Ťion├«nd sistemul dominatului; a facilitat consolidarea cre╚Ötinismului ca religie de stat (edictul de toleran╚Ť─â de la Milano, ╚Öi convocarea primului conciliu ecumenic de la Niceea, 325). A ├«nt─ârit Limesul dun─ârean ╚Öi a mutat cap. imp. la Constantinopol (330), ora╚Ö fundat de el.
CORALILOR, Marea ~ (CORAL SEA), mare ├«n bazinul Oc. Pacific, ├«ntre coasta NE a Australiei, ins. Noua Guinee, Arh. Louisiade, Solomon, Noile Hebride ╚Öi ins. Noua Caledonie; 4,1 mii km2. Ad. medie: 2.394 m; ad. max.: 9.174 m. Temp. apei: 19-28┬░C. Salinitate medie: 34,5-35,5ÔÇ░. Numeroase recife ╚Öi ins. coraligene. Naviga╚Ťie dificil─â. Porturi pr.: Port Moresby (Papua-Noua Guinee), Noum├ęa (Noua Caledonie). Teatrul unor mari b─ât─âlii ├«ntre for╚Ťele aeronavale nord-americane ╚Öi japoneze (mai 1942).
CORBII MARI, com. ├«n jud. D├«mbovi╚Ťa, pe Neajlov; 8.333 loc. (1991). Expl. de petrol. Biseric─â (sec. 18).
CREVEDIA MARE, com. în jud. Giurgiu; 4.948 loc. (1991).
CURCUB─éTA MARE, v├«rf ├«n M-╚Ťii Bihor, cel mai ├«nalt din M-╚Ťii Apuseni ╚Öi din to╚Ťi Carpa╚Ťii Occidentali, alc─âtuit din ╚Öisturi cristaline. Alt.: 1.849 m.
CUSTURA MARE, lac glaciar ├«n M-╚Ťii Retezat, la 2.226 m alt.; 2,8 ha; ad. max.: 9 m.
DEALUL MARE 1. Deal cu forme masive, alc─âtuit din gresii ╚Öi calcare oolitice, situat la V de C. Moldovei, pe stg. Siretului, la S de izvorul r├óului Bahlui. Alt. max.: 593 m. ├Äntinse p─âduri de foioase. 2. Deal ├«n Subcarpa╚Ťii de Curbur─â, la S de r├óul Cricovu S─ârat, ├«n prelungirea dealului Istri╚Ťa. Alt. max.: 442 m. Podgorii.
DEO OPTIMO MAXIMO (D.O.M.) (lat.) zeului celui mai bun ╚Öi celui mai mare ÔÇô Formul─â de dedica╚Ťie lui Iupiter de pe inscrip╚Ťiile votive romane.
DIONISIE CEL MARE (c. 195-c. 265), episcop de Alexandria. Conduc─âtor al ╚ścolii catehetice din Alexandria, dup─â plecarea lui Origen. Autor al unor ÔÇ×ScrisoriÔÇŁ, p─âstrate fragmentar, ├«n care ├«ncearc─â s─â l─âmureasc─â probleme ale cre╚Ötinismului.
FATA MARE DIN HOR─é, numele popular al stelei Gemma din constela╚Ťia Coroana boreal─â.
GALICEA MARE, com. în jud. Dolj; 5.255 loc. (1995).
G├éRLA MARE 1. Com. ├«n jud. Mehedin╚Ťi; 6.648 loc. (1995). Cre╚Öterea porcinelor. Biserica Pogor├órea Sf├óntului Duh (1838) ├«n satul G├órla Mare. 2. Cultur─â din Epoca bronzului (sec. 15-13 ├«. Hr.) numit─â astfel dup─â numele com. ├«n care a fost descoperit─â a╚Öezarea eponim─â. R─âsp├óndit─â ├«n S Olteniei, Banat ╚Öi NE Iugoslaviei; face parte din marea arie cultural─â a ÔÇ×C├ómpurilor de urneÔÇŁ de pe cursul mijlociu ╚Öi inferior al Dun─ârii.
GROSSE SEELEN DULDEN STILL (germ.) sufletele mari ├«ndur─â (suferin╚Ťele) ├«n t─âcere ÔÇô Schiller, ÔÇ×Don CarlosÔÇŁ, act. I, scena 4.
HINGANUL MARE (HINGGAN LING), culme muntoas─â ├«n NE Chinei ╚Öi E Mongoliei, cu direc╚Ťia SV-NE, alc─âtuit─â din granite ╚Öi andezite. Formeaz─â limita ├«ntre Asia Central─â ╚Öi de Est. Lungime: 1.200 km; l─â╚Ťime: 400 km. Alt. medie: 800-1.200 m; alt. max.: 2.158 m (vf. Huanggangshan). Rezerva╚Ťii naturale.
IEZERU MARE, lac glaciar ├«n M-╚Ťii Cindrel, sub. vf. Cindrel, la 1.920 m alt.; 3,4 ha. Ad. max.: 13,30 m. Rezerva╚Ťie natural─â.
ILVA MARE, com. ├«n jud. Bistri╚Ťa-N─âs─âud pe Ilva; 2.404 loc. (1998). Sta╚Ťie de c. f. Produse lactate. Cherestea.
JAMU MARE, com. ├«n jud. Timi╚Ö; 3.373 loc. (1998). Centru viticol. Cre╚Öterea bovinelor. Sta╚Ťie de c. f. Satul Jamu Mare este men╚Ťionat documentar ├«n 1343.
JAPONIA 1. ╚Üara Japoniei, ÔÇ×╚Üara Soarelui R─âsareÔÇŁ (Nihon sau Nippon Koku), stat ├«n E Asiei (Extremul Orient), ocup├ónd Arh. Japonez, format din 3.922 ins. aflate ├«n V Oc. Pacific, ├«ntre 21┬░ ╚Öi 44┬░ lat. N. Cuprinde 4 mari ins.: Hokkaid┼Ź, Honsh┼ź, Ky┼źsh┼ź, Shikoku, precum ╚Öi arh. Ry┼źsh┼ź (ins. pr. Okinawa), Ogasawara (fost Bonin), Kazan Rett┼Ź (sau Volcano) ╚Öi Minami-Tori. Lungimea ╚Ť─ârmurilor: 33,4 mii km (╚Ť─ârmuri naturale 24,3 mii km, arficiale 8,8 mii km, guri de r├óu 0,3 mii km); supr.: 377,7 mii km2; 125,6 mil. loc. (1995). Limba oficial─â: japoneza (nipona). Religia: ╚Öintoist─â ╚Öi budist─â c. 80%, cre╚Ötin─â (protestan╚Ťi, catolici) c. 20%. Cap.: T┼Źki┼Ź. Ora╚Öe pr.: Yokohama, ┼îsaka, Nagoya, Sapporo, Ky┼Źto, K┼Źbe, Fukuoka, Kawasaki, Hiroshima, Kitaky┼źsh┼ź, Sendai. Este ├«mp─âr╚Ťit ├«n 47 de prefecturi (tod┼Źfuken). Relief predominant muntos (83,8% ├«mpreun─â cu dealurile), ├«n care 25 de v├órfuri trec de 3.000 m alt. (Fuji Yama, 3.776 m. alt max. a J.). Lan╚Ťurile mun╚Ťilor de ├«ncre╚Ťire, forma╚Ťi ├«n Ter╚Ťiar, li se adaug─â 7 lan╚Ťuri de mun╚Ťi vulcanici cu 150 vulcani, ├«n parte activi (Asama Yama, Bandai-san, Aso-san, Sakurajima, Azuma-san ╚Ö.a.). Seisme frecvente (Gifu, 516 anual), majoritatea de slab─â intensitate, care, al─âturi de vulcani, contureaz─â imaginea unei zone labile tectonic, component─â a ÔÇ×Cercului de FocÔÇŁ al Pacificului. C├ómpiile ocup─â 15% din terit., mai extinse fiind Kanto (├«n zona central-estic─â a ins. Honsh┼ź), Sendai (├«n NE ins. Honsh┼ź), Nobi, Setsu (┼îsaka), Ishikari ╚Öi Tokachi (├«n ins. Hokkaid┼Ź). Clima este tropical─â ├«n Ry┼źky┼ź, subtropical─â ├«n Ky┼źsh┼ź ╚Öi temperat─â ├«n restul terit. (mai aspr─â ├«n ins. Hokkaid┼Ź), cu nuan╚Ťe imprimate de orientarea reliefului, prezen╚Ťa oceanului ╚Öi ac╚Ťiunea musonilor. ├Än V, precipita╚Ťiile sunt mai bogate toamna ╚Öi iarna, pe c├ónd ├«n E ele cad mai ales vara. Taifunurile ╚Öi, uneori, valurile uria╚Öe (tsunami) provocate de seismele puternice se abat asupra insulelor, av├ónd efecte dezastruoase ├«n reg. litorale. R├óurile, scurte, au un ridicat poten╚Ťial energetic (├«n mare parte valorificat), iar lacurile (Biwa, Kasumiga, Saroma) completeaz─â peisajul japonez. Vegeta╚Ťie extrem de variat─â (magnolii, bananieri, arbori de camfor, cedrul japonez, pinul ro╚Öu, chiparo╚Öi ╚Ö.a.). P─âdurile ocup─â 67,3% din terit. Faun─â variat─â (140 de specii de mamifere, 350 specii de p─âs─âri, 30 specii de reptile ╚Ö.a.), este ocrotit─â ├«n 27 de parcuri na╚Ťionale (c. 2 mil. ha), parcuri ale prefecturilor ╚Öi sute de rezerva╚Ťii, constituind atrac╚Ťii turistice majore (parcul na╚Ťional Fuji-Hakone-Izu este vizitat anual de peste 20 mil. turi╚Öti). ╚Üar─â cu o economie dezvoltat─â, a doua putere economic─â mondial─â dup─â S.U.A., J. are resurse minerale variate, care ├«ns─â nu asigur─â dec├ót ├«n mic─â m─âsur─â necesarul de materii prime ale unei ind. complexe, cu ├«nalt nivel tehnologic (J. import─â 99,8% din cantitatea de petrol, 90,7% din gazele naturale ╚Öi 82% din c─ârbunele de care are nevoie). Ocup─â locul 2 pe glob dup─â S.U.A. ca produs na╚Ťional brut ╚Öi locul 3 pe glob (dup─â S.U.A. ╚Öi Germania) ca PIB/locuitor. Ind. antreneaz─â 34% din pop. activ─â ╚Öi contribuie cu 40% la PNB. J. se afl─â pe unul dintre primele trei locuri pe glob ├«n metalurgia feroas─â ╚Öi neferoas─â, electronic─â, constr. navale (c. 1/3 din totalul prod. mondiale de nave comerciale), de autovehicule, ind. lemnului, mat. de constr., petrochimie, h├órtie, textile ╚Ö.a. Marile concentr─âri ind. sunt Kanto (zona capitalei), Kinki (┼îsaka-K┼Źbe-Wakayama ╚Ö.a.), Chuky┼Ź (Yokkaichi-Nagoya-Toyohashi) ╚Öi Kitaky┼źsh┼ź, dar ind. este bine reprezentat─â ├«n toate centrele urbane. Expl. de huil─â (6,9 mil. t, 1994), lignit, petrol, gaze naturale, imn. de fier, mangan, crom, tungsten, molibden, cupru, plumb, zinc, staniu, aur, argint, uraniu, bismut, sulf, germaniu, azbest, sare (toate ├«n cantit─â╚Ťi moderate). Mare produc─âtoare de energie electric─â (906,7 miliarde kWh, 1993, locul 4 pe glob ╚Öi locul 3 pe glob ca putere instalat─â ├«n centrale electronucleare), font─â ╚Öi feroaliaje (73,8 mil. t, 1994, locul 3 pe glob), o╚Ťel (98,3 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), cocs (42 mil. t, locul 2 pe glob), nichel, titan, aluminiu (336,5 mii t, 1994, locul 3 pe glob), cupru brut ╚Öi rafinat (1,1 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), plumb, zinc (665,5 mii t, 1994, locul 1 pe glob), staniu, magneziu, sulf, utilaje ╚Öi instala╚Ťii ind., linii tehnologice, ma╚Öini-unelte, tractoare (161,8 mil. buc─â╚Ťi, 1991, locul 3 pe glob), autovehicule (8,68 mil. buc─â╚Ťi autoturisme, 1993, locul 1 pe glob ╚Öi 2,73 mil. buc. vehicule utilitare, 1993, locul 2 pe glob), avioane ╚Öi elicoptere, motociclete (2,7 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), aparataj electrotehnic, elemente tranzistorizate, televizoare (9,4 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), calculatoare, instrumente de precizie ╚Öi aparate optice, ma╚Öini de calcul, ceasuri, aparate foto (12,4 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), frigidere, produse petroliere (300 mil. t/an capacitatea rafin─âriilor: benzin─â 43,9 mil. t, 1994, locul 2 pe glob, uleiuri grele, locul 1 pe glob), acid sulfuric (6,6 mil t, 1994, locul 4 pe glob), sod─â caustic─â (3,8 mil t, 1994, locul 3 pe glob), sod─â calcinat─â, ├«ngr─â╚Ö─âminte azotoase, materiale plastice ╚Öi r─â╚Öini sintetice (locul 3 pe glob), medicamente, cauciuc sintetic (1,4 mil t, 1994, locul 2 pe glob), anvelope (locul 2 pe glob), celuloz─â, h├órtie ╚Öi cartoane (10,6 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), h├órtie de ziar (2,97 mil t, 1994, locul 3 pe glob), cherestea, furnir, placaje, ciment (91,6 mil. t, 1994, locul 3 pe glob), fire ╚Öi ╚Ťes─âturi de l├ón─â, ╚Ťes─âturi de m─âtase, fire ╚Öi fibre artificiale (locul 3 pe glob) ╚Öi sintetice (locul 2 pe glob), produse de sticl─â ╚Öi por╚Ťelan, ╚Ťigarete (locul 3 pe glob), lapte, unt, br├ónzeturi, carne, conserve ╚Öi f─âin─â de pe╚Öte, margarin─â, zah─âr, vin, bere ╚Ö.a. Me╚Öte╚Öuguri; art─â tradi╚Ťional─â. Terenul arabil reprezint─â 15% din supr. ╚Ť─ârii. Agricultura, protejat─â (pre╚Ťurile produselor agricole fiind de 2-3 ori mai mari dec├ót media mondial─â), asigur─â 70% din necesarul de alimente al ╚Ť─ârii (mai ales cu cereale ÔÇô orezul ocup─â 45% din supr. cultivat─â, legume ╚Öi fructe). Se cultiv─â orez (13,1 mil t, 1994), cartofi, batate, taro ╚Öi igname, soia, trestie ╚Öi sfecl─â de zah─âr, ceai (92 mii t, 1997, locul 7 pe glob), tutun, legume (varz─â, locul 3 pe glob, castrave╚Ťi, locul 3 pe glob, vinete, locul 2 pe glob), struguri, fructe (mere 1,1 mil. t, 1994), citrice (mandarine 1,5 mil t, 1994, locul 1 pe glob), pepeni, ananas, c─âp╚Öuni, castane (locul 2 pe glob), arahide. Floricultur─â dezvoltat─â. Sericicultur─â de veche tradi╚Ťie. Cre╚Öterea animalelor este mai pu╚Ťin extins─â (├«n 1994 erau 4,99 mil. capete bovine, 10,62 mil. capete porcine, 25 mii capete ovine). Pescuitul este foarte dezvoltat (11 mil. t/an, locul 1 pe glob), produse acvatice (maricultur─â), balene v├ónate (locul 2 pe glob). Re╚Ťeaua de comunica╚Ťii este complex─â ╚Öi ├«n continu─â modernizare. Transportul feroviar este deservit de trenuri rapide ÔÇ×ShinkansenÔÇŁ, ce leag─â ├«ntregul arhipelag. C─âile ferate traverseaz─â numeroase poduri ╚Öi tunele, ├«ntre care se remarc─â Seikan (53,85 km, cel mai mare din lume), ce leag─â ins. Honsh┼ź de Hokkaid┼Ź. Porturile se num─âr─â printre cele mai mari de pe glob (K┼Źbe, Chiba, Nagoya, Yokohama, fiecare av├ónd peste 120 mil. t trafic anual). C. f.: 27.152 (din care 1/3 electrificate). C─âi rutiere: 1,13 mil. km (din care 772 mii km asfaltate). Flota comercial─â: 24,28 mil. t. r. b. (locul 4 pe glob). Moneda: 1 yen = 100 sen. Turism dezvoltat (3,5 mil. loc.), cu numeroase obiective: marea metropol─â T┼Źky┼Ź (cea mai mare aglomera╚Ťie de pe glob), vulcanii Fuji Yama ╚Öi Asama Yama, sta╚Ťiunile de sporturi de iarn─â Kamizawa ╚Öi Sugadaira, Nikko, unul dintre cele mai frumoase ora╚Öe ale J., cu cascada Kegon, ┼îsaka ÔÇô supranumit─â ÔÇ×Vene╚Ťia J.ÔÇŁ, cu templele Temmangu (sec. 10) ╚Öi Shitennoji (sec. 6), iar, ├«n apropiere de ora╚Öul Takarazuka, vechile capitale Nara, cu templul Todaiji (cu marea statuie a lui Buddha din anul 752) ╚Öi Ky┼Źt┼Ź, cu c. 2.000 de monumente de arhitectur─â (palatele Gosho ╚Öi Saiho, Pavilionul de aur/Kinkakuji, Pavilionul de argint/Ginkakuji, templul Nishi Honganji, castelul Nij┼Ź ╚Ö.a.). J. are 2.053 puncte cu instala╚Ťii de tratament balnear ╚Öi hoteluri, mai cunoscut fiind Beppu (ins. Ky┼źsh┼ź), cu peste 3.000 de izvoare. J. este a treia mare putere comercial─â a lumii (dup─â S.U.A. ╚Öi Germania, ├«n 1994), at├ót ca volum al exporturilor, c├ót ╚Öi al importurilor, ├«nregistr├ónd excedente anuale impresionante at├ót cu statele Americii de Nord ╚Öi Asiei, dar ╚Öi cu ╚Ť─ârile U.E. (20% din exporturile sale). Export: ma╚Öini, utilaje, autoturisme, nave, computere, produse electronice, echipamente industriale diverse (65%), produse siderurgice ╚Öi metalice (15%), textile, produse chimice, mat. de constr., produse alimentare. Import: combustibili ╚Öi materii prime (50%), min. de fier ╚Öi fier vechi, bumbac, cocs, gr├óu, lemn, orez, zah─âr ╚Ö.a. ÔÇô Istoric. Pe terit J., locuit ├«nc─â din Paleoliticul inferior (ins. Honsh┼ź), cultura J┼Źmon (c. 5000-250 ├«. Hr.), continuat─â apoi de cultura Yayoi (250 ├«. Hr.-250 d. Hr.), ├«n timpul c─âreia s-a dezvoltat agricultura ╚Öi a fost introdus─â cultura orezului. Potrivit tradi╚Ťiei, Jimmu Tenno, descendent al zei╚Ťei soarelui, Amaterasu Omikami, este considerat fondatorul (660 ├«. Hr.) imperiului japonez. ├Än sec. 4-6, ca urmare a intensific─ârii rela╚Ťiilor cu China ╚Öi a ocup─ârii Coreii de Sud, ├«n J. au p─âtruns confucianismul ╚Öi budismul, intr├ónd ├«n conflict cu ╚Öintoismul, cultul popula╚Ťiei b─â╚Ötina╚Öe, budismul reu╚Öind, ├«n cele din urm─â, s─â se impun─â ca religie de stat (594). ├Än epoca Nara (710-794), J. a devenit o monarhie absolut─â, marcat─â ├«ns─â de o ├«ndelungat─â perioad─â de lupte interne pentru putere ├«ntre marile clanuri. ├Än aceste condi╚Ťii a avut loc mutarea re╚Öedin╚Ťei ├«mp─âratului de la Nara (594) la Heiankyo (actualul Ky┼Źto), ├«nt─ârirea autonomiei marilor feudali ╚Öi sl─âbirea treptat─â a autorit─â╚Ťii centrale. ├Äntre 858 ╚Öi 1192 puterea politic─â a fost uzurpat─â de clanul Fujiwara. ├Än 1192, Yoritomo din clanul Minamoto, concentreaz─â ├«ntreaga putere de stat ├«n m├óinile sale, pun├ónd bazele shogunatului (1192-1867), ├«mp─âratul av├ónd doar rolul de suveran nominal. Dup─â invaziile e╚Öuate ale mongolilor din 1274 ╚Öi 1281, criza politic─â intern─â s-a accentuat, fiind urmat─â de o lung─â perioad─â de bipolarism politic ╚Öi r─âzboaie civile ├«ntre nordul, cu capitala la Ky┼Źto, ╚Öi sudul, cu capitala la Y┼Źshino, ating├ónd acum maximul descentraliz─ârii politice ╚Öi f─âr├ómi╚Ť─ârii feudale. Primii europeni ajun╚Öi ├«n arh. japonez sunt comercian╚Ťii portughezi (1543), care aduc cu ei armele de foc, ╚Öi misionarii iezui╚Ťi (1549-1551 ÔÇô Francisco Xavier), care introduc cre╚Ötinismul ├«n J. Devenit shogun ├«n 1603, Ieyasu Tokugawa mut─â capitala la Edo (actualul T┼Źky┼Ź), restabile╚Öte unitatea imperiului ╚Öi impune, din 1639, o politic─â izola╚Ťionist─â. ├Än 1853, o escadr─â a S.U.A. sub comanda lui M.C. Perry a intrat ├«n raza portului Edo ├«n timp ce o escadr─â rus─â, comandat─â de amiralul E.V. Putiatin, a sta╚Ťionat ├«n fa╚Ťa portului Nagasaki, impun├ónd renun╚Ťarea la m─âsurile izola╚Ťioniste. ├Än urma tratatelor ├«ncheiate de J. cu Marile Puteri (1854 ╚Öi 1855), porturile nipone au fost deschise pentru comer╚Ťul cu str─âin─âtatea. ├Än urma revolu╚Ťiei din 1867-1868, are loc ├«nl─âturarea shogunatului, restabilirea puterii imperiale ╚Öi ├«ncepe epoca Meiji, caracterizat─â prin realizarea unor importante reforme: abolirea structurilor feudale (1871) ╚Öi introducerea unor institu╚Ťii moderne, dup─â model occidental, ├«n special german, care au asigurat dezvoltarea capitalist─â a ╚Ť─ârii, transform├ónd J. la ├«nceputul sec. 20 ├«n una din marile puteri militare ╚Öi economice ale lumii. ├Än 1889, potrivit Constitu╚Ťiei, J. este declarat─â monarhie constitu╚Ťional─â ereditar─â. Tendin╚Ťele expansioniste ale cercurilor politice conduc─âtoare pe continentul asiatic s-au materializat prin r─âzboiul ├«mpotriva Chinei (1894-1895), soldat cu anexarea Formosei (azi Taiwan), a ins. Penghu ╚Öi a r─âzboiului ruso-japonez (1904-1905), prin care J. ├«╚Öi instituie st─âp├ónirea asupra Manciuriei de Sud, a p─âr╚Ťii de S a ins. Sahalin ╚Öi instaurarea protectoratului asupra Coreei, pe care a anexat-o ├«n 1910. ├Än timpul primului r─âzboi mondial, J. se al─âtur─â Antantei, ob╚Ťin├ónd, prin Tratatul de la Versailles, concesiunile germane din China ╚Öi mandatul asupra fostelor colonii germane din Extremul Orient. ├Än perioada 1918-1922, J. a efectuat o interven╚Ťie armat─â ├«n Extremul Orient Sovietic. Anii de r─âzboi au impulsionat puternic dezvoltarea industriei, ├«n special a industriei de r─âzboi ╚Öi a comer╚Ťului. ├Än 1926, Hirohito a devenit ├«mp─ârat. ├Än perioada 1931-1932, J. a cucerit ├«ntreaga Manciurie. Devenind, ├«n dec. 4, un stat autoritar, cu tendin╚Ťe militarist-na╚Ťionaliste, J. s-a apropiat treptat, dup─â ce a p─âr─âsit Societatea Na╚Ťiunilor (1933), de Germania ╚Öi Italia cu care a ├«ncheiat Pactul Anticomintern (25 sept. 1936), la care, ├«n 1937, a aderat ╚Öi Italia, pun├óndu-se astfel bazele Axei Berlin-Roma-T┼Źky┼Ź ╚Öi Pactul Tripartit (27 sept. 1940). ├Än 1938, au avut loc ac╚Ťiuni armate ale trupelor japoneze ├«n zona lacului Hasan (din U.R.S.S.), iar ├«n 1939, ├«n reg. Halh├«n-G├Âl (din Mongolia). ├Än apr. 1941, J. semneaz─â la Moscova un pact de neagresiune cu U.R.S.S., ceea ce i-a permis ca, la 7 dec. 1941, ├«n urma unui atac surpriz─â, ├«ndreptat ├«mpotriva bazei americane de la Pearl Harbour, s─â se al─âture puterilor Axei ├«n cel de-al doilea r─âzboi mondial. Datorit─â unei mobiliz─âri exemplare, a unei rapidit─â╚Ťi de ac╚Ťiune ╚Öi a unei eficien╚Ťe remarcabile, J. a ob╚Ťinut o serie de victorii ├«n dauna trupelor anglo-americane, cucerind ├«ntinse teritorii din Extremul Orient, sud-estul Asiei ╚Öi Oc. Pacific, instaur├ónd un regim de ocupa╚Ťie foarte dur. B─ât─âliile de la Midway (ian. 1942) ╚Öi Guadalcanal (febr. 1943), au reprezentat o cotitur─â ├«n desf─â╚Öurarea r─âzboiului, trupele anglo-americane prelu├ónd ini╚Ťiativa. Dup─â capitularea Germaniei (mai 1945), ├«n condi╚Ťiile ├«n care teatrul de r─âzboi s-a apropiat de terit. J., aceasta folosit ultimele resurse militare ╚Öi umane, inclusiv atacurile kamikaze. Pentru a pune cap─ât r─âzboiului, S.U.A. a recurs la folosirea primelor 2 bombe atomice asupra ora╚Öelor Hiroshima (6 aug.) ╚Öi Nagasaki (9 aug.), silind guvernul J. s─â semneze (2 sept. 1945) capitularea necondi╚Ťionat─â. La 8 aug. 1945, U.R.S.S. au declarat r─âzboi J., trupele sovietice ocup├ónd arh. Kurile ╚Öi ins. Sahalin. La 8 sept. 1951, S.U.A. ╚Öi Marea Britanie au ├«ncheiat un tratat de pace separat cu Japonia, f─âr─â participarea U.R.S.S., precum ╚Öi un acord militar care legaliza, pe timp nedeterminat, sta╚Ťionarea trupelor americane pe terit. J. ├Än oct. 1956, s-a semnat declara╚Ťia comun─â sovieto-japonez─â, prin care ├«nceta starea de r─âzboi ├«ntre cele dou─â state ╚Öi erau restabilite rela╚Ťiile diplomatice. Pe baza tratatului ├«ncheiat cu S.U.A. (15 mai 1972), ├«n contextul r─âzboiului rece, ins. Okinawa a fost retrocedat─â J., dar americanii ╚Öi-au p─âstrat aici bazele militare. ├Än deceniul 6, economia japonez─â a cunoscut un puternic reviriment (ÔÇ×miracolul japonezÔÇŁ), caracterizat printr-o cre╚Ötere continu─â a PNB, ajung├ónd ├«n 1987, s─â ocupe locul al doilea ├«n lume (dup─â S.U.A.). Pe plan politic s-au afirmat noi partide, ├«n special Partidul Liberal Democrat, care a dominat timp ├«ndelungat via╚Ťa politic─â a ╚Ť─ârii (1955-1993). ├Än ultimele decenii, situa╚Ťia politic─â din ╚Ťar─â s-a caracterizat prin instabilitate, corup╚Ťie ╚Öi scandaluri financiar-bancare (├«n 1998 a traversat cea mai critic─â perioad─â postbelic─â). ├Än 1989, ├«n urma mor╚Ťii lui Hirohito, tronul a revenit fiului s─âu, Akihito. Monarhie constitu╚Ťional─â, conform Constitu╚Ťiei din 3 mai 1947. Activitatea legislativ─â este exercitat─â de un parlament bicameral ÔÇô Dieta ÔÇô format din Camera Consilierilor ╚Öi Camera Reprezentan╚Ťilor, iar cea executiv─â, de un guvern desemnat de Diet─â ╚Öi numit de ├«mp─ârat. 2. Marea Japoniei (Nihon-Kai), mare ├«n bazinul de V al Oc. Pacific, situat─â ├«ntre ╚Ť─ârmul de E al Asiei, ins. Sahalin (├«n N), Hokkaid┼Ź ╚Öi Honsh┼ź (├«n E) ╚Öi arh. Tsushima (├«n S); 1.062 km2. Ad. medie: 1.725 m; ad. max.: 3.742 m. Temp. apei 0-12┬░C (iarna) ╚Öi 17-26┬░C (vara). Salinitate: 27,5-34,8ÔÇ░. ├Än S comunic─â, prin str. Coreii, cu Marea Chinei de Est ╚Öi Marea Galben─â, ├«n N, prin str. T─âtar─â ╚Öi La P├ęrouse, cu M. Ohotsk, iar ├«n E prin str. Tsugaru cu Oc. Pacific. Pescuit ╚Öi naviga╚Ťie intens─â. Pr. porturi: Vladivostok, Nahodka (Rusia), Akita, Niigata. Kanazawa (Japonia), Wonsan, Hungnam, ChÔÇÖongjin (R.P.D. Coreean─â), Pusan, Ulsan (Rep. Coreea). 3. Groapa Japoniei, mare fos─â ├«n NV Oc. Pacific, ├«n E Arh. Japonez; lungime: 680 km; l─â╚Ťime medie: 59 km; ad. max.: 8.412 m. 4. Curentul Japoniei v. Kuro-╚śivo.
KARA, Marea ~, mare ├«n S Oc. ├Änghe╚Ťat, ├«ntre ╚Ť─ârmul Asiei ╚Öi ins. Novaia Zemlea, Franz Joseph ╚Öi Severnaia Zemlea, 883 mii km2. Ad. medie: 118 m; ad. max. 620 m. Comunic─â cu M. Barents prin str. Kara, iar cu M. Laptev prin str. Vilki╚Ťki. ╚Ü─ârmuri joase cu golfuri ╚Öi estuare. Acoperit─â cu ghe╚Ťuri. ├Än ea se vars─â Obi ╚Öi Enisei. Port pr.: Dikson.
L─éPU╚śNICU MARE, com. ├«n jud. Cara╚Ö-Severin, situat─â ├«n depr. Alm─âj, la poalele de S ale m-╚Ťilor Semenic, pe r├óul L─âpu╚Önic; 2.180 loc. (2000). Expl. de azbest (├«n satul Moceri╚Ö). Pomicultur─â (meri, pruni). ├Än satul L.M., men╚Ťionat documentar ├«n 1540, se afl─â biserica Pogor├órea Duhului Sf├ónt (1770, pictat─â ├«n 1878, restaurat─â ├«n 1890 ╚Öi 1934).
LIGURIC─é, Marea ~ (MARE LIGURE), mare ├«n bazinul mediteranean, cuprins─â ├«ntre ╚Ť─ârmurile Italiei (la N ╚Öi E), Fran╚Ťei (Riviera la NV), ins. Corsica ╚Öi Elba (la S); c. 30 mii km2. Ad. max.: 2.645 m. Salinitate: 38ÔÇ░.
MAGNI MINORES SAEPE FURES PUNIUNT (lat.) ho╚Ťii cei mari pedepsesc adesea pe ho╚Ťii cei mici ÔÇô Balbus, ÔÇ×SententiaeÔÇŁ, 107.
MALU MARE, com. ├«n jud. Dolj, situat─â ├«n C├ómpia Romana╚Ťi, pe stg. Jiului; 4.753 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul M.M.). Cre╚Öterea porcinelor. Viticultur─â. ├Än satul Preajba se afl─â casa lui Stan Jianu (sec. 18) ╚Öi biserica av├ónd dublu hram ÔÇô Sf. ╚śtefan ╚Öi Sf. Gheorghe (1778-1779, ref─âcut─â ├«n 1833), cu picturi murale interioare de factur─â br├óncoveneasc─â.
MANUSCRISELE DE LA MAREA MOART─é (QUMRAN), texte str─âvechi scrise ├«n ebraic─â, arameic─â, nabateic─â, greac─â, latin─â, siriano-palestinian─â ╚Öi arab─â, dat├ónd din sec. 2 ├«. Hr.-2 d. Hr. Cuprind date pre╚Ťioase privind esenianismul ╚Öi geneza cre╚Ötinismului primitiv. Descoperite ├«n 1947 ├«n pe╚Öterile din regiunea de NV a M─ârii Moarte, ├«n apropiere de Qumran (unde ├«n sec. 3 ├«. Hr.-2 d. Hr. ╚Öi-a avut centrul o comunitate religioas─â, probabil, a esenienilor).
MAR├ë, Rolf de (1888-1964), filantrop suedez. A creat compania Baletelor suedeze (1920). ├Ämpreun─â cu Pierre Tugal, a fondat Arhivele Interna╚Ťionale ale Dansului (1931-1947), care au organizat primul concurs interna╚Ťional al coregrafilor (1932).
MARE PREOT, rang preo╚Ťesc israelit, ereditar, cristalizat definitiv dup─â ├«ntoarcerea din exil, c├ónd, datorit─â tendin╚Ťei de a li se atribui sacerdo╚Ťilor puteri politice, M.P. ar fi avut ╚Öi func╚Ťia de ╚Öef al statului. Dup─â c─âderea c─âpeteniilor preo╚Ťe╚Öti iudaice (hasmonei), M.P nu a mai implicat dec├ót func╚Ťia de ╚Öef al sinedriului, care reprezenta totu╚Öi cea mai ├«nalt─â autoritate ├«n stat. Rangul de M.P., periclitat dup─â ocuparea roman─â, dispare definitiv o dat─â cu distrugerea ├«n 70 d. Hr. a celui de-al doilea Templu.
MAREA ALB─é (BELOE MORE), mare ├«n bazinul Oc. ├Änghe╚Ťat, ├«ntre peninsulele Kola ╚Öi Kanin. Comunic─â larg cu M. Barents, cu M. Baltic─â (prin intermediul L. Onega, a r├óului Neva ╚Öi a unui canal navigabil cu 19 ecluze, lung de 227 km, dat ├«n folosin╚Ť─â ├«n 1933), precum ╚Öi cu m─ârile din S (M. Azov, Marea Neagr─â, M. Caspic─â) prin intermediul c─âii de naviga╚Ťie Volga-Balica; 90 mii km2. Ad. max.: 350 m; ad. medie: 67 m. Temp. medie: -1,7┬░C (iarna) ╚Öi 11┬░C (vara). Salinitatea 24-24,5ÔÇ░. Numeroase insule. Pescuit intens. ├Änghea╚Ť─â ├«n perioada sept.-mai. Porturi pr.: Arhanghelsk, Onega, Belomorsk, Kandala╚Öka.
MAREA BARIER─é DE CORALI (GREAT BARRIER REEF [greit b├Žri╔Ö ri:f]), lan╚Ť de recife ╚Öi insule coraligene (cea mai mare aglomerare de corali din lume), care se ├«ntinde pe c. 2.300 km ├«n lungul coastei de NE a Australiei, pe marginea platformei continentale. L─â╚Ťime: 2-150 km. Obstacol pentru naviga╚Ťie. Declarat parc maritim (1983).
MAREA C├éMPIE CHINEZ─é, c├ómpie vast─â ├«n partea de E a Chinei, una dintre cele mai mari din Asia, extins─â pe c. 1.000 km lungime, de la ╚Ť─ârmurile M─ârii Galbene ╚Öi M─ârii Chinei de Est c─âtre interior; c. 325 mii km2; alt. c. 100 m. Alc─âtuit─â din depozite aluviale. Clim─â subtropical-musonic─â, cu veri umede ╚Öi ierni relativ uscate ╚Öi friguroase. Drenat─â ├«n principal de fl. Hung He ╚Öi Chang Jiang (Yangtze) cu afluen╚Ťii lor. Reprezint─â una dintre cele mai dens populate zone ale ╚Ť─ârii.
MAREA CHINEI DE EST (DONGHAI), mare ├«n V Oc. Pacific, cuprins─â ├«ntre ╚Ť─ârmurile orientale ale Chinei ╚Öi arh. Ryukyu ╚Öi Ky┼źsh┼ź (Japonia). Comunic─â direct cu Marea Galben─â ╚Öi prin str.Coreii cu Marea Japoniei, iar cu Marea Chinei de Sud prin str. Taiwan; 1,2 mil. km2. Ad. medie: 279 m; ad. max.: 2.717 m. Temp. medie a apei: 7-16┬░C ├«n febr. ╚Öi 28┬░-30┬░C ├«n aug. Salinitatea: 32,5-24,2ÔÇ░. Porturi pr.: Da Nang, Kuala Terenggalu, Kuantan, Kota Kinabalu.
MAREA CHINEI DE SUD, mare ├«n V Oc. Pacific, ├«ntre ╚Ť─ârmurile de SE al Asiei, pen. Malacca, ins. Borneo, arh. Filipie ╚Öi ins. Taiwan. Comunic─â cu Marea Chinei de Est prin str. Taiwan, cu M. Sulu ╚Öi M. Java prin numeroase str├ómtori; 3,48 mil. km2. Ad. medie 1.140 m; max.: 5.420 m. Temp. medie a apei: 20┬░C ├«n febr. ╚Öi 27┬░C ├«n aug. Salinitatea: 32,5-34,2┬░C. Porturi principale: Da Nang, Kuala Terenggalu, Kuantan, Kota Kinabalu.
MAREA GALBEN─é (HAUNGHAI), mare ├«n O. Pacific cuprins─â ├«ntre pen. Coreea ╚Öi ╚Ť─ârmul continentului asiatic de la N de gura Fl. Chang Jiang (Yangtze). ├Än S comunic─â larg cu Marea Chinei de Est; 417 mii km2. Ad. max.: 106 m; medie: 40 m. Temp. medie apei: 5┬░C ├«n febr. ╚Öi 27┬░C ├«n aug. Salinitate: 29ÔÇ░. Pescuit. Porturi pr: Lianyungang, Qingdao, Dalian, Haeju InchÔÇÖ┼Ćn.
MAREA INTERIOAR─é v. Setonaikai.
MAREA M├éNECII (fr. LA MANCHE [la m├ú╩â], engl. ENGLISH CHANNEL [i┼őli╩â t╩â├Žnl]), mare a Oc. Atlantic, cuprins─â ├«ntre ╚Ť─ârmul de N al Fran╚Ťei ╚Öi litoralul sudic al Marii Britanii. Legat─â de Marea Nordului prin str. Pas de Calais; 78 mii km2. Ad. max.: 172 m; ad. medie: 86 m. Temp. medie a apei: 8┬░C (├«n febr.) ╚Öi 16┬░C (├«n aug.). Salinitatea: 35ÔÇ░. Pescuit. Porturi pr.: Portsmouth, Brighton, Boulogne-sur-Mer, Dieppe, Le Havre. Pe sub M.M. a fost construit (1988-1994) un tunel rutier ╚Öi feroviar (inaugurat la 6 mai 1994), lung de 50 km (din care 38 km sub ap─â), alc─âtuit din dou─â galerii feroviare paralele, cu diametrul de 7,60 m fiecare, plasate la 30 m distan╚Ť─â una de cealalt─â ╚Öi o galerie rutier─â, cu un diametru de 4,80 m, situat─â ├«ntre ele. Terminalul de pe ╚Ť─ârmul francez se afl─â la Coquelles (l├óng─â Calais), iar cel de pe ╚Ť─ârmul englez la Sheriton (l├óng─â Folkestone).
MAREA MOART─é (YAM HAMELAH, AL-BAHR AL MAYYIT), lac s─ârat ├«n Orientul Apropiat, ├«ntre Israel ╚Öi Iordania, pe fundul depr. tectonice Ghor, la 408 m sub nivelul m─ârii; 1.020 km2; lungime: 82 km; l─â╚Ťime max.: 18 km. Ad. max.: 356 m. Salinitate: 260ÔÇ░ (de 7,5 ori mai mare dec├ót aceea a Oceanului Planetar). ├Än el se vars─â fl. Iordan. Expl. de s─âruri de potasiu. Se mai nume╚Öte Lacul Asfaltit. ├Än pe╚Öterile din regiunile de NV a m─ârii au fost descoperite Manuscrisele de la M.M. (Qumran).
MAREA NEAGR─é, mare intercontinental─â situat─â ├«n Europa de SE ╚Öi Asia Mic─â, sc─âld├ónd ╚Ť─ârmurile Rom├óniei (234 km), Ucrainei, Rusiei, Georgiei, Turciei ╚Öi Bulgariei; 413.488 km2; lungimea: 1.148 km; l─â╚Ťimea max.: 606 km. Ad. medie: 1.282 m; ad. max.: 2.245 m. Comunic─â prin str. Bosfor cu M. Marmara ╚Öi mai departe cu Marea Egee prin str. Dardanele, iar prin str. Kerci cu M. Azov. Are o form─â oval─â, cu ╚Ť─ârmuri pu╚Ťin crestate, cu numeroase limane ├«n NV. ├Äntins─â platform─â continental─â (c. 36% din supr. reliefului submarin). ├Än M.N. se vars─â Dun─ârea, Nistrul, Niprul, Bugul, Kizil-Irmak ╚Ö.a. Salinitate sc─âzut─â: 15-22ÔÇ░. Temp. medie: 12-14┬░C ├«n febr. ╚Öi 20-22┬░C ├«n aug. Sub influen╚Ťa v├ónturilor se formeaz─â un curent circular care, datorir─â pen. Crimeea, se ├«mparte ├«n dou─â ramuri ├«nchise: estic─â ╚Öi vestic─â. Prin str. Bosfor circul─â un curent de suprafa╚Ť─â dinspre M.N. Flora s─ârac─â, de origine mediteranean─â, este reprezentat─â prin alge ╚Öi iarb─â de mare. Faun─â bogat─â (c. 1.500 specii) litoral─â (molu╚Öte, crustacee amfipozi, acul de mare, c─âlu╚Ťul de mare), bentonic─â (calcan, limb─â de mare), pelagic─â (hamsii, heringi, scrumbii, stavrizi, sturioni, delfini). Sub 200 m, din cauza lipsei oxigenului, tr─âiesc doar bacterii sulfuroase. Litoralul M.N. constituie o important─â zon─â balneoclimateric─â, de-a lungul c─âreia s-au dezvoltat sta╚Ťiunile Mamaia, Constan╚Ťa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costine╚Öti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche (Rom├ónia), Varna, Nisipurile de Aur, Albena (Bulgaria), Soci (Federa╚Ťia Rus─â), Ialta (Ucraina), Suhumi, Batumi (Georgia). ╚Ü─ârile riverane, precum ╚Öi alte state din aria de influen╚Ť─â a M.N., au aderat la programul de Cooperare Economic─â a M─ârii Negre (lansat ├«n 1992), care urm─âre╚Öte stimularea cre╚Öterii economice, amplificarea rela╚Ťiilor comerciale ╚Öi asigurarea dezvolt─ârii durabile a zonei, ├«n condi╚Ťiile unor m─âsuri eficiente de protejarea mediului marin. Porturi pr.: Constan╚Ťa, Odessa, Sevastopol, Novorossiisk, Batumi, Trabzon, Samsun, Burgas, Varna. Denumirea antic─â: Pontus Euxinus.
MAREA NORDULUI, mare ├«n NV Europei, ├«n bazinul Oc. Atlantic, cuprins─â ├«ntre Arh. Britanic, Scandinavia, pen. Iutlanda ╚Öi ╚Ť─ârmul ╚Ü─ârilor de Jos. ├Än N comunic─â cu Marea Norvegiei, ├«n E, prin str├ómtorile daneze Skagerrak ╚Öi Kattegat, cu Marea Baltic─â, iar ├«n SV, prin str. Pas de Calais, cu Marea M├ónecii; 575 mii km2; lungimea: 970 km; l─â╚Ťimea max.: 560 km. Ad. medie: 94 m; ad. max.: 809 m. Temp. medie a apei: 5,5┬░C ├«n febr. ╚Öi 15┬░C ├«n aug. Salinitatea: 32ÔÇ░. ├Än S se dezvolt─â Dogger Bank. ├Än ea se vars─â Elba, Rinul, Tamisa. Pescuit ╚Öi naviga╚Ťie intense. Porturi pr.: Aberdeen, Middlesbrough, Haga, Esjberg, Stavanger, Bergen.
MAREA RO╚śIE (AL-BAHR AL-AHMAR), mare intercontinental─â a Oc. Indian, situat─â ├«ntre Africa ╚Öi pen. Arabia, care comunic─â prin canalul Suez (├«n N) cu M. Mediteran─â ╚Öi ├«n S, prin str. Bab el-Mandeb, cu G. Eden al M─ârii Arabiei; 450 mii km2; lungime: 1.930 km; l─â╚Ťimea max.: 380 km. Ad. medie: 491 m; ad. max.: 3.039 m. Salinitatea: 40ÔÇ░ (cea mai mare dintre m─ârile deschise). Temp. medie a apei: 32┬░C (cea mai ridicat─â de pe glob). Aici s-a ├«nregistrat (1956) cea mai ridicat─â temp. a apei de pe glob (56┬░C). Numeroase colonii de corali. Datorit─â canalului Suez, este o important─â cale de naviga╚Ťie, care asigur─â leg─âturile ├«ntre Oc. Atlantic ╚Öi Oc. Indian. Este singura mare ├«n care nu se vars─â nici un r├óu permanent. Pescuit. Porturi pr.: As-Suways (Suez), Jiddah, Port Sudan, Al-Hudaydah.
MAREA SCHISM─é 1. Numele sub care este cunoscut─â separarea definitiv─â dintre bisericile romano-catolic─â ╚Öi cea ortodox─â, provocat─â de bula de excomunicare de la 16 iul. 1054, depus─â ├«n numele papei Leon IX, ├«mpotriva patriarhului Cherularie, care, la r├óndul s─âu, a excomunicat delega╚Ťia papal─â prezent─â la Constantinopol. Aceast─â separare a afectat de-a lungul secolelor rela╚Ťiile dintre cele dou─â mari biserici cre╚Ötine. 2. Perioada luptelor dintre papii de la Roma ╚Öi cei de la Avignon (1378-1417).
MAREA THETYS v. Tethys.
MARELE BAZIN (GREAT BASIN [greit beisn]), podi╚Ö ├«n V S.U.A., ├«ntre pod. Columbiei (la N), M-╚Ťii Cascadelor ╚Öi Sierra Nevada (la V), M-╚Ťii St├ónco╚Öi (la E) ╚Öi pod. Colorado (la S); 489,5 mii km2. Alt. medie: 1.300 m (la N) ╚Öi 350 m (la S). Regiune de╚Öertic─â cu precipita╚Ťii sun 250 mm anual, str─âb─âtut─â de culmi muntoase cu depr. ╚Öi lacuri s─ârate (Marele Lac S─ârat). Z─âc─âminte de metale neferoase ╚Öi potasiu. Cele mai ridicate temperaturi din emisfera occidental─â (56,7┬░C ├«n Valea Mor╚Ťii). Explorat ├«n 1843-1845 de J.C. Fr├ęmont. Parc Na╚Ťional (307 km2), inaugurat ├«n 1986 (├«n statul Nevada), cu lacuri, pe╚Öteri, paji╚Öti etc.
MARELE CANAL (DA YUNHE), canal navigabil ├«n E Chinei, care porne╚Öte de la Beijing, intersecteaz─â fl. Huang He ╚Öi Chang Jiang (Yangtze) ╚Öi ajunge la Marea Chinei de Est, la Hangzhou, trec├ónd prin Tianjin, Hangzhou, Dezhou, Jining, Suzhou ╚Ö.a. Lungimea: 1.782 km. Construit ├«ntre 6 ├«. Hr. ╚Öi 13 d. Hr. Este cel mai vechi canal de naviga╚Ťie ╚Öi iriga╚Ťii din toate timpurile.
MARELE CANION (GRAND CANYON [gr├Žn k├Žnj╔Ön]), canion ├«n S.U.A., format ├«n Pleistocen, pe cursul mijlociu al fl. Colorado, t─âiat ├«n rocile sedimentare ╚Öi cristaline ale pod. Colorado. Lungime: 451 km (cel mai lung din lume); l─â╚Ťime: 6-29 km; ad. max.: 1.800 m. Obiectiv turistic (c. 3 mil. de vizitatori pe an). Declarat monument al naturii (1908); Parc Na╚Ťional (1919) extins pe 492,9 mii ha.
MARELE DE╚śERT DE NISIP (GREAT SANDY DESERT [greit s├Žndi d├ęz╔Öt]), de╚Öert situat ├«n NV Australiei, la N de Tropicul Capricornului; c. 360 mii km2. Dune, lacuri s─ârate (Dora, Auld ╚Ö.a.).
MARELE DE╚śERT VICTORIA (GREAT VICTORIA DESERT [greit vikt├│ri╔Ö d├ęz╔Öt]), de╚Öert ├«n SV Australiei, extins pe 725 km de la E la V; c. 300 mii km2. Dune.
MARELE DRUM MARITIM DE NORD, cale maritim─â navigabil─â care leag─â oceanele Atlantic ╚Öi Pacific, trec├ónd prin m─ârile m─ârgina╚Öe ale Oc. ├Änghe╚Ťat. Primul care a realizat acest drum a fost N.A.E. Nordenskj├Âld (1878-1879) cu vasul ÔÇ×VegaÔÇŁ. Dup─â 1935, trecerea pe acest drum se face ├«n mod regulat, datorit─â sp─ârg─âtoarelor de ghea╚Ť─â, unind partea european─â a Federa╚Ťiei Ruse cu porturile Extremului Orient. Se mai nume╚Öte ╚Öi Pasajul de Nord-Est.
MARELE GOLF AUSTRALIAN (GREAT AUSTRALIAN BIGHT [greit ostr├ęili├ęn bait]), golf al Oc. Indian, situat ├«n S Australiei, ├«ntre carpurile Pasley (├«n V) ╚Öi Carnot (├«n E); 848 mii km2; ad. max.: 5.080 m.
MARELE GRABEN EST-AFRICAN, important─â zon─â de ruptur─â a scoar╚Ťei terestre ├«n Africa. Amplitudinea faliilor ajunge la 2.000 m. Se desf─â╚Öoar─â de la Marea Ro╚Öie p├ón─â la cursul inf. al fl. Zambezi. Zona este alc─âtuit─â din din dou─â ╚Öiruri de grabene, pe direc╚Ťia aproximativ─â N-S, ╚Öi este ├«nso╚Ťit─â de vulcanii Meru, Kilimandjaro ╚Öi Kenya. Aici se g─âsesc lacurile Malwi, Tannganyika, Kivu, Edward, Albert, Turkana ╚Ö.a.
MARELE LAC AL SCLAVULUI (GREAT SLAVE LAKE [greit sleiv leik]), lac tectonoglaciar ├«n partea central-vestic─â a Canadei, ├«n prov. Northwest Territories, la 156 m alt.; 28,4 mii km2; lungime: 480 km; l─â╚Ťimea max.: 80 km; ad. max.: 614 m. Numeroase ins. ├Än el se vars─â R├óul Sclavului ╚Öi ╚Öi din el izv. fl. Mackenzie. ├Änghea╚Ť─â ├«n perioada oct.-iun. Descoperit ├«n 1771 de exploratorul Samuel Hearne.
MARELE LAC AL URSULUI (GREAT BEAR LAKE [greit be╔Ö leik]), lac tectonoglaciar, ├«n NV Canadei, ├«n prov. Northwest Territories, la 119 m alt.; 31,8 mii km2; lungime: 309 km; l─â╚Ťimea max.: 190 km; ad. max.: 413 m. ╚Ü─ârmuri st├óncoase ╚Öi fragmentate. ├Änghea╚Ť─â ├«n perioada oct.-iul. Port. pr.: Fort Franklin. Comunic─â cu fl. Mackenzie prin r├óul Great Bear Rover (113 km lungime). Descoperit ├«n 1800 ╚Öi explorat ├«n 1825 de Sir John Franklin.
MARELE LAC S─éRAT (GREAT SALT LAKE [greit solt leik]), lac ├«n V S.U.A., situat ├«ntr-o zon─â de╚Öertic─â a Pod. Marelui Bazin, la 1.282 m alt. Supr. variaz─â ├«ntre 2,7 ╚Öi 5,2 mii km2; ad. max.: 11 m (vara scade la 1 m). Lungimea max.: 55 km. Salinitatea: 200-270ÔÇ░. Depuneri de sare pe maluri, datorit─â evapor─ârii excesive.
MARII MOGULI, dinastie de c├órmuitori ai a╚Öa-zisului Imp. Mogul (526-1858) din India. ├Äntemeiat─â de Babur. Reprezentan╚Ťi de seam─â: Akbar, Jah─üngß┐Ĺr, Shah-Dhajan, Aurangzeb ╚Ö.a. ├Än 1858 colonizatorii englezi au suprimat oficial dinastia, trec├ónd ╚Öi India sub c├órmuirea direct─â a Coroanei engleze.
MARILE LACURI (GREAT LAKES [greit leiks]), grup de cinci lacuri ├«n E Americii e Nord, la grani╚Ťa S.U.A. ╚Öi Canada, reprezent├ónd cea mai mare acumulare de ap─â dulce de pe glob; 243,5 mii km2. Cuprinde lacurile tectono-erozive modelate de glacia╚Ťia cuaternar─â: Superior, Huron, Michigan, Erie ╚Öi Ontario. Prin fl. Sf├óntul Lauren╚Ťiu sunt legate de Oc. Atlantic, iar printr-o re╚Ťea de canale cu bazinele fl. Mississippi ╚Öi Hudson. Pescuit, Important sistem hidroenergetic. Cel mai mare sistem de naviga╚Ťie continental─â de pe glob (13 mii km). Pr. porturi: Milwaukee, Chicago, Detroit, Bufallo, Hamilton, Toronto.
MEDITERAN─é (MAREA MEDITERAN─é), mare intercontinental─â situat─â ├«ntre Europa (la N), Africa (la S) ╚Öi Asia (la E), care comunic─â cu Oc. Atlantic prin str. Gibraltar, cu M. Marmara prin str. Dardanele (├«n continuare cu Marea Neagr─â prin str. Bosfor) ╚Öi cu Marea Ro╚Öie (├«n continuare cu Oc. Indian) prin Canalul Suez; 2,5 mil. kmn2; lungimea: 3.700 km; ad. medie: 1.498 m; ad. max.: 5.121 m (├«n fosa Matapan, la S de Pelopones). ╚Ü─ârmul nordic este sinuos, cu mari peninsule (Iberic─â, Italic─â, Balcanic─â), m─âri m─ârgina╚Öe (Liguric─â, Adriatic─â, Ionic─â, Egee) ╚Öi golfuri (Valencia, Lion, Genova, Vene╚Ťia ╚Ö.a.). Pen. Italic─â ╚Öi ins. Siclia ├«mpart M. ├«n dou─â bazine pr.: M. Apusean─â (m─ârile Liguric─â, Sardiniei, Tirenian─â) ╚Öi M. R─âs─âritean─â (m─ârile Adriatic─â, Ionic─â, Egee). ├Än ea se vars─â Nilul, Ebrul, Ronul, Padul, Tibrul, Mari╚Ťa. Salinitate: 36-39ÔÇ░. Influen╚Ťeaz─â zonele ├«nvecinate prin clima sa cu ierni bl├ónde ╚Öi umede. Zon─â de intens─â naviga╚Ťie ╚Öi de pescuit. Porturi pr.: Barcelona, Marsilia, Genova, Napoli, Palermo, Alger, Tripoli, Alexandria, Port Said, Haifa, Beirut. Insule pr.: Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia, Creta, Cipru, Malta ╚Ö.a. Renumite sta╚Ťiuni balneoclimaterice pe Coasta de Azur.
MERHEIUL MARE, lac ├«n partea de N a Deltei Dun─ârii, ├«ntre bra╚Ťele Chilia ╚Öi Sulina, la V de grindul Letea; 10,58 km2. Legat prin canale de lacurile Mati╚Ťa, Babina ╚Öi Trei Iezere. Piscicultur─â. Loc de cuib─ârit al pelicanilor.
MIRE╚śU MARE, com. ├«n jud. Maramure╚Ö, situat─â ├«n depr. Baia Mare, la confl. r├óului Tulghe╚Ö cu Some╚Öul; 5.080 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. Cre╚Öterea bovinelor. Biserica de lemn Cuvioasa Parascheva (1800), ├«n satul Stejara.
MUNTELE MARE, masiv muntos ├«n E M-╚Ťilor Apuseni, situat ├«ntre Some╚Öu Rece (la N), aliniamentul v─âilor Fene╚Ö-Iara (la E), Arie╚Ö (la S) ╚Öi v─âile superioare ale r├óurilor Bistra (afl. stg. al Arie╚Öului) ╚Öi Some╚Öu Rece (la V). Alc─âtuit din ╚Öisturi cristaline. Alt. max.: 1.826 m (vf. Muntele Mare). Expl. forestiere. Obiective turistice. ├Ämpreun─â cu M-╚Ťii Gil─âu, formeaz─â o unitate distinct─â, cunoscut─â sub numele de Gil─âu-Muntele Mare.
MUN╚ÜII MARII CUMPENE DE APE (GREAT DIVIDING RANGE [greit d╔Öv├íidi┼ő reind╩ĺ]), caten─â muntoas─â ├«n E ╚Öi SE Australiei (Queensland, New South Wales ╚Öi Victoria), ├«n lungul coastei orientale, cu l─â╚Ťimi cuprinse ├«ntre 161 ╚Öi 228 m (vf. Ko┼íciusko). Expl. forestiere. Turism.
NARESUAN CEL MARE (pe numele adev─ârat Phra Naret), rege al Siamului (1590-1605). ├Än 1584, ca guvernator al unei provincii, a condus r─âscoala popular─â ├«mpotriva domina╚Ťiei birmane, ob╚Ťin├ónd mai multe victorii (1584, 1586, 1587). A dob├óndit independen╚Ťa statului thailandez (1592), extinz├óndu-╚Öi st─âp├ónirea asupra Cambodgiei ╚Öi a unor teritorii din Birmania. Erou na╚Ťional.
NEMO PATRIAM, QUIA MAGNA EST, AMAT SED QUIA SUA (lat.) nimeni nu-╚Öi iube╚Öte patria fiindc─â este mare, ci pentru c─â este a sa ÔÇô Seneca, ÔÇ×EpistulaeÔÇŁ, 66, 26.
OCNELE MARI, ora╚Ö ├«n jud. V├ólcea, situat pe dr. v─âii Oltului, ├«n zona Subcarpa╚Ťilor V├ólcii; 3.422 loc. (2003). Expl. de sare (prin disolu╚Ťie), prelucrat─â ├«n combinatul chimic din satul Govora. Ora╚Öul este inclus ├«n categoria sta╚Ťiunilor balneoclimaterice, av├ónd ├«n perimetrul s─âu un lac (c. 1.000 m2) cu ap─â s─ârat─â (216,3 g/l) cu caracter helioterm, cu n─âmol sapropelic pe fund, cu eficacitate ├«n tratarea afec╚Ťiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice, cardiovasculare etc. Apele cloruro-sodice ╚Öi iodurate de aici au ├«nceput s─â fie utilizate pentru tratament ├«ncep├ónd cu anul 1833, c├ónd s-au f─âcut primele amenaj─âri, iar primul stabiliment balnear a fost construit ├«n anii 1894-1896. Localitatea apare men╚Ťionat─â documentar ca sat ├«n 1402, iar ulterior ca t├órg, devenind ora╚Ö ├«n sec. 16. ├Än O.M. se afl─â biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 16, renovat─â ├«n 1746), iar ├«n localit─â╚Ťile componente Sl─âtioarele, Gura Suha╚Öului, Lunca, ╚Üeica ╚Öi Buda, bisericile Sf. Nicolae (1568-1574), Sf. Gheorghe (1676-1677), Sf. Ioan Gur─â de Aur (1701-1706), Sf. Gheorghe ╚Öi Sf. Dumitru (1726, cu fresce din 1782) ╚Öi Sf. Treime ╚Öi Sf. Nicolae (1731). Ca urmare a exploat─ârii prin disolu╚Ťie a s─ârii, ├«n toamna anului 2001 s-au produs pr─âbu╚Öiri de mare amploare, care au distrus aproape ├«n ├«ntregime satul ╚Üeica.
OCOLA╚śU MARE, v├órf ├«n masivul Ceahl─âu, constituind alt. max. a acestuia (1.907 m). Prezint─â pere╚Ťi abrup╚Ťi, sub forma unor coloane.
OSTROVU MARE, insul─â rom├óneasc─â situat─â ├«n albia Dun─ârii, ├«n dreptul com, Burila Mare, jud. Mehedin╚Ťi; 22 km2. Lungime: 14 km; l─â╚Ťime max.: 3 km. ├Än aceast─â zon─â se afl─â hidrocentrala Por╚Ťile de Fier II.
PARTIDUL ROM├éNIA MARE (P.R.M.), partid de centru-st├ónga, creat la 20 iun. 1991, din ini╚Ťiativa unui grup de redactori ai revistei s─âpt─âm├ónale ÔÇ×Rom├ónia MareÔÇŁ, a c─ârei baz─â teoretic─â ╚Öi ideologic─â o constituie ÔÇ×Doctrina na╚Ťional─âÔÇŁ, ca ÔÇ×expresie sintetic─â a existen╚Ťei multimilenare a rom├ónilorÔÇŁ..., ├«nm─ânunchind ÔÇ×credin╚Ťa pentru glia str─âbun─â ╚Öi tradi╚Ťiile str─âmo╚Öe╚ÖtiÔÇŁ. La primul Congres (5-6 mart. 1993), ├«n spiritul doctrinei na╚Ťionale, se fundamenteaz─â obiectivul partidului care const─â ├«n ÔÇ×asigurarea prosperit─â╚Ťii ├«ntregii na╚Ťiuni ╚Öi afirmarea societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti ├«n sistemul de valori european ╚Öi mondial ├«n condi╚Ťii de deplin─â suveranitate, independen╚Ť─â ╚Öi integritate teritorial─â a ╚Ť─âriiÔÇŁ. La primul congres al P.R.M. (5-6 mart. 1993) se adopt─â Statutul ╚Öi Programul. Cu prilejul celui de-al doilea congres al P.R.M. (8-9 nov. 1997), conducerea partidului se pronun╚Ť─â ├«n materie de politic─â intern─â pentru o just─â distribuire a bog─â╚Ťiilor ╚Ť─ârii, o protec╚Ťie social─â efectiv─â, c├ót ╚Öi pentru respectarea principiului prosperit─â╚Ťii ╚Öi legilor economiei de pia╚Ť─â, av├ónd ├«n vedere ÔÇ×protec╚Ťia produc╚Ťiei na╚ŤionaleÔÇŁ; ├«n domeniul politicii externe sus╚Ťine necesitatea existen╚Ťei statelor na╚Ťionale ar─ât├óndu-se, totodat─â, favorabil integr─ârii Rom├óniei ├«n structurile europene ╚Öi euro-atlantice, cu condi╚Ťia ÔÇ×respect─ârii de c─âtre organismele interna╚Ťionale a demnit─â╚Ťii ╚Öi tradi╚Ťiilor poporului nostruÔÇŁ. A participat la alegerile locale (febr. 1992), situ├óndu-se pe locul 13, iar la alegerile legislative (27 sept. 1992) a ob╚Ťinut 16 mandate de deputa╚Ťi ╚Öi ╚Öase de senatori. La 20 ian. 1995, P.R.M. semneaz─â, al─âturi de P.U.N.R. ╚Öi P.S.M., cu F.S.N. un protocol privind colaborarea ├«n parlament, ├«n probleme de politic─â intern─â ╚Öi extern─â, structura executivului ╚Öi promovarea speciali╚Ötilor ├«n structurile guvernamentale (un post de ministru-secretar de stat ╚Öi un post de prefect); la 19 oct. 1995, P.R.M. acuzat de P.D.S.R. de manifest─âri extremiste, ├«╚Öi retrage sprijinul pentru guvernul V─âc─âroiu ╚Öi pentru pre╚Öedintele Ion Iliescu. ├Än vederea alegerilor din nov. 1996, P.R.M. formeaz─â (15 mart. 1995) o alian╚Ť─â electoral─â Partida Na╚Ťional─â (P.N.) cu Partidul Rom├ón pentru Noua Societate ╚Öi Uniunea Liberal─â ÔÇ×Br─âtianuÔÇŁ, la care ader─â (24 mart. 1995) Partidul Popular Republican, Partidul T├ón─âra Democra╚Ťie ╚Öi Uniunea Republican─â. Partida Na╚Ťional─â s-a dovedit ineficient─â, autodizolv├óndu-se ├«nainte de alegeri. La alegerile locale (iun. 1996), P.R.M. a ob╚Ťinut 1,93% din mandate pentru primari, 3,13% din mandate pentru consiliile locale, iar pentru consiliile jude╚Ťene 4,13% din mandate; la alegerile legislative a ob╚Ťinut 19 mandate de deputa╚Ťi ╚Öi opt de senatori. Liderul partidului, Corneliu Vadim Tudor, candid├ónd la preziden╚Ťiale, s-a plasat pe locul cinci (4,72% din voturi) dintre cei 16 pretenden╚Ťi. La 11 febr. 1998, P.R.M. a semnat un protocol de colaborare cu P.U.N.R. (denun╚Ťat ├«n 11 nov. 1998, c├ónd Gh. Funar a demisionat din P.U.N.R. ╚Öi s-a ├«nscris ├«n P.R.M.), iar la 27 nov. 1999, a realizat comasarea prin absorb╚Ťie a Partidului For╚Ťelor Democrate ÔÇÖ89 (denun╚Ťat─â de P.R.M., la 2 mai 2001, ╚Öi cu excluderea, la 16 mai 2001, a doi deputa╚Ťi, proveni╚Ťi din P.F.D. ÔÇÖ89). La 16 nov. 1998, Gheorghe Funar devine secretar general al P.R.M., ca urmare a fuziunii prin absorb╚Ťie a Partidului Alian╚Ťa pentru Unitatea Rom├ónilor de c─âtre P.R.M., creat de Gh. Funar, care fusese exclus (4 nov. 1997) din P.U.N.R. Particip├ónd la alegerile locale (iun. 2000), P.R.M. ob╚Ťine pentru posturile de primari 2,23% din mandate, la consiliile locale 5,30% din mandate ╚Öi 8,32% din mandate pentru consiliile jude╚Ťene. Secretarul general al partidului, Gh. Funar a ob╚Ťinut un nou mandat de primar general la Cluj-Napoca. La alegerile legislative, a ob╚Ťinut ├«n Parlament 84 mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 37 de senatori, situ├óndu-se astfel pe locul doi; totodat─â, liderul partidului s-a calificat ├«n turul secund al alegerilor preziden╚Ťiale (din 12 candida╚Ťi), cu 28,34% din totalul de voturi, dar a pierdut (33,17%) ├«n fa╚Ťa contracandidatului s─âu, Ion Iliescu, care a ├«ntrunit 66,82% din total. ├Än Adunarea Deputa╚Ťilor, P.R.M. a protestat ├«mpotriva adopt─ârii Legii administra╚Ťiei publice locale (18 ian. 2001), retr─âg├óndu-se de la vot, ├«ntruc├ót legea, prin una dintre prevederile ei, oficializa introducerea limbii materne a unei minorit─â╚Ťi na╚Ťionale acolo unde aceasta dep─â╚Öe╚Öte 20% din popula╚Ťia unei localit─â╚Ťi. Pe aceast─â tem─â a introdus (12 febr. 2001) o mo╚Ťiune simpl─â ├«n Senat, care a fost respins─â. Congresul al III-lea al P.R.M. (24 nov. 2001) adopt─â mai multe programe de natur─â economic─â, c├ót ╚Öi cel privitor la eradicarea corup╚Ťiei ╚Öi crimei organizate. ├Än urma alegerilor din nov. 2000, P.R.M. a devenit cel mai puternic partid din opozi╚Ťie. Pre╚Öedinte: Corneliu Vadim Tudor (1991-); pre╚Öedinte de onoare: Eugen Barbu (20 iul. 1991-7 sept. 1993). Editeaz─â publica╚Ťiile s─âpt─âm├ónale: ÔÇ×Rom├ónia MareÔÇŁ (din 9 iun. 1990) ╚Öi ÔÇ×PoliticaÔÇŁ (din 15 febr. 1992).
PAUPERTAS ET SENECTUS GRAVISSIMA IN REBUS HUMANIS MALA SUNT (lat.) s─âr─âcia ╚Öi b─âtr├óne╚Ťea sunt cele mai mari necazuri ├«n via╚Ťa omului ÔÇô Apuleius, ÔÇ×MetamorphosesÔÇŁ, 2, 80.
PAVEL CEL MARE din Voivodeni (sec. 15), unul dintre conducătorii răscoalei de la Bobâlna (1437-1438).
PEREGU MARE, com. ├«n jud. Arad, situat─â ├«n C├ómpia Aradului, la grani╚Ťa cu Ungaria; 1.798 loc. (2003). Satul P.M. apare men╚Ťionat documentar ├«n 1241.
PIATRA MARE, masiv muntos cu marginile abrupte (sinclinal suspendat), alc─âtuit din conglomerate ╚Öi calcare, situat ├«n grupa m-╚Ťilor B├órsei, separat de Post─âvarul prin valea Timi╚Öului. Fenomene carstice. Alt. max.: 1.843 m (vf. Piatra Mare). Obiective turistice (piste de schi, cascada Tamina, cascada ÔÇ×╚śapte sc─âriÔÇŁ).
PODRAGU sau PODRAGU MARE, lac glaciar ├«n m-╚Ťii F─âg─âra╚Ö, pe versantul nordic, la 2.171 m alt.; 2,85 ha. Ad. max.: 15,5 m.
POIANA MARE, com. ├«n jud. Dolj, situat─â ├«n C. Desn─â╚Ťuiului; 12.294 loc. (2003). Sta╚Ťie final─â de c. f. Nod rutier. Prelucr. lemnului. Produse textile ╚Öi alim. (ca╚Öcaval). Centru viticol. Biserica Sfin╚Ťii Voievozi (1849, reparatp ├«n 1902, 1917, 1936), ├«n satul P.M. ╚Öi biserica de lemn Sfin╚Ťii Voievozi (1845), ├«n satul Tunarii Vechi. Rezerva╚Ťie forestier─â (p─âdurea Ciurumela) de salc├óm.
POPOARELE M─éRII, denumire generic─â dat─â unor popula╚Ťii, indo-europene, cu care Egiptul a intrat ├«n conflcit (sec. 14-13 ├«. Hr.). ├Änfr├ónte decisiv de Ramses III (1198-1166 ├«. Hr.) au fost silite s─â se a╚Öeze ├«n tabere militare, fiind folosite ca mercenari de armata egiptean─â.
POROINA MARE, com. ├«n jud. MehedIin╚Ťi, situat─â ├«n S piemontului B─âl─âci╚Ťei, pe cursul superior al r─âului Drincea; 1.388 loc. (2003). Pe terit. satului P. a fost descoperit (la sf├ór╚Öitul sec. 19) un rhyton din argint aurit dat├ónd din sec. 3 ├«. Hr.
PORUMBENII MARI, sat ├«n com. Mugeni, jud. Harghita, ├«n apropierea c─âruia au fost descoperite vestigiile unei a╚Öez─âri hallstattiene ╚Öi ale unei cet─â╚Ťi dacice (sec. 1 ├«. Hr.-1 d. Hr.).
POST─éVARU, masiv muntos ├«n SV Carpa╚Ťilor Orientali, ├«n grupa m-╚Ťilor B├órsei, ├«ntre v─âile Ghimb─â╚Öel ╚Öi Timi╚Ö. Alc─âtuit din calcare jurasice, din conglomerate ╚Öi marne. ├Äncadreaz─â spre S depr. B├órsei. Alt. max.: 1.802 (vf. Post─âvaru). Frecvente fenomene carstice ╚Öi abrupturi dezvoltate pe calcare. Rezerva╚Ťie natural─â (1.025 ha). Important─â baz─â turistic─â ╚Öi a sporturilor de iarn─â (cabane, teleferic, p├órtii de schi).Releu de televiziune. Cunoscut ╚Öi sub denumirea de Cristianu Mare.
PROKOP CEL MARE (c. 1380-1434), conduc─âtor husit din Cehia. I-a succedat lui Jan ┼Żi┼żka la conducerea tabori╚Ťilor (1426). A ob╚Ťinut victorii asupra o╚Ötilor ├«mp─âratului german (1426) ╚Öi asupra for╚Ťelor feudalo-catolice (1427, 1431). ├Änvins ╚Öi ucis la Lipany.
PUCHENII MARI, com. ├«n jud. Prahova, situat─â ├«n zona de contact a Ploie╚Ötiului cu C. Gherghi╚Ťei, pe r├óul Prahova; 8.883 loc. (2003). Centru de ceramic─â popular─â ╚Öi de ├«mpletituri din r─âchit─â ╚Öi papur─â. ├Än satul P.M. se afl─â o biseric─â din 1742 (renovat─â ├«n 1893) ╚Öi alta construit─â ├«n anii 1855-1861 (pictat─â de Nicolae Grigorescu) ╚Öi restaurat─â ├«n 1935, iar ├«n satul Puchenii-Mo╚Öneni, biserica Sf. Nicolae (1818); biserica de lemn Sfin╚Ťii Voievozi (1742), ├«n satul Od─âile.
RADU CEL MARE, domn al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti (1495-1508). Fiul lui Vlad C─âlug─ârul, care ╚Öi l-a asociat la domnie ├«n 1492. Bucur├óndu-se de concursul familiei boierilor Craiove╚Öti, cu care se ├«nrudea ╚Öi pentru care a creat institu╚Ťia marii b─ânii, a luat unele m─ârusi privind centralizarea statului. Supus fa╚Ť─â de Poart─â. S-a aflat ├«n bune rela╚Ťii de vecin─âtate cu regele Ungariei ╚Öi cu regele Poloniei. A acordat o mare aten╚Ťie vie╚Ťii culturale (a ├«nfiin╚Ťat o tipografie ╚Öi l-a adus ├«n ╚Ťar─â pe ieromonahul Macarie, care a tip─ârit cele trei c─âr╚Ťi de cult ÔÇô ÔÇ×LiturghierulÔÇŁ, 1508, ÔÇ×OctoihulÔÇŁ, 1510 ╚Öi ÔÇ×EvangheliarulÔÇŁ, 1512, primele tip─ârituri ap─ârute pe teritoriul rom├ónesc) ╚Öi religioase, pentru reorganizarea c─âreia l-a adus ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â pe Nifon. Prin grija sa a fost construit─â ├«n mare parte biserica Sf. Nicolae a M─ân─âstirii Dealu (1499-1501), terminat─â de fratele s─âu, Vlad cel T├ón─âr ├«n perioada 1510-1512, precum ╚Öi biserica de la Lopu╚Önia (Lopu╚Önja, Serbia, 1501). Dup─â moartea sa, scaunul domnesc a fost dob├óndit, cu ajutor turcesc, de Mihnea cel R─âu, fiul nelegitim al lui Vlad ╚Üepe╚Ö.
RAMKHAMHAENG CEL MARE, rege (1279-1299), în Sukhothai, un regat thai situat în partea central-nordică a Thailandei de azi. În timpul domniei sale, plină de realizări culturale (înflorirea artei, inventarea alfabetului thai), regatul Sukhothai atinge apogeul puterii politice și expansiunea terit. maximă, fiind unul dintre cele mai puternice state din SE Asiei.
RAPOLTU MARE, com. ├«n jud. Hunedoara, situat─â ├«n culoarul Or─â╚Ötiei, pe dr. v─âii Mure╚Öului, la poalele SE ale m-╚Ťilor Metaliferi; 1.888 loc. (2005). Expl. de calcar ╚Öi andezit. ├Än satul R.M., men╚Ťionat documentar ├«n 1346, se afl─â o biseric─â din sec. 14 (azi biseric─â reformat─â) ╚Öi un conac din sec. 18, iar ├«n satul Bob├ólna, atestat documentar ├«n 1362, un castel din sec. 18. Rezerva╚Ťia natural─â tufurile calcaroase din Valea Bob├ólna.
R─éCHITA╚śU MARE, masiv deluros ├«n NV Subcarpa╚Ťilor Vrancei, situat ├«ntre v─âile ╚śu╚Öi╚Ťei (la N) ╚Öi Putnei (la S), alc─âtuit din gresii, marne nisipoase, ╚Öisturi argiloase, nisipuri etc. Apare ├«n relief sub form─â de hogback, cu pov├órni╚Öuri, pr─âp─âstioase. Alt. max.: 927 m. Acoperit cu p─âduri de fag ╚Öi de gorun.
R├éU MARE, r├óu, afl. stg. al Streiului ├«n depr. Ha╚Ťeg; 62 km. R.M. se formeaz─â prin unirea (├«n cadrul bazinetului Gura Apelor) R├óului ╚śe╚Ö (care izv. din masivul Godeanu) cu r├óul L─âpu╚Önicu Mare (izv. din m-╚Ťii Retezat, de sub vf. Peleaga). Pe cursul superior, ├«n bazinetul Gura apelor, s-a construit (1980-1986) cel mai mare baraj de pe r├óurilor interioare ale ╚Ť─ârii (barajul ÔÇ×Gura ApelorÔÇŁ), cu o ├«n─âl╚Ťime de 174 m, o l─â╚Ťime max. (la baz─â) de 570 m ╚Öi o lungime (la coronament) de 480 m. Lacul de acumulare din spatele acestui baraj are o capacitate de 225 mil. m3 de ap─â, constituind sursa de alimentare ╚Öi punere ├«n mi╚Öcare a turbinelor hidrocentralei Retezat (335 MW), dat─â ├«n func╚Ťiune ├«n 1986. ├Än aval de aceast─â hidrocentral─â, pe R.M. au mai fost construite ╚Öi date ├«n exploatare ├«nc─â zece hidrocentrale: Ostrovu Mic (15,9 MW, 1986), Clopotiva (14 MW, 1987), Ostrov (15,9 MW, 1988), C├órne╚Öti I (15,9 MW, 1988), C├órne╚Öti II (11,5 MW, 1988), P─âcli╚Öa (15,9 MW, 1988), Tote╚Öti I (15,9 MW, 1988), Tote╚Öti II (15,9 MW, 1989), Ha╚Ťeg (15,9 MW, 1990) ╚Öi S├ónt─âm─âria-Orlea (11,5 MW, 1991).
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ╚śI IRLANDEI DE NORD v. Marea Britanie.
REINMAR CEL MARE (Reinmar von Hagenau) (c. 1160-c. 1210), poet german pe care contemporanii l-au numit ÔÇ×c─âpetenia privihetorilorÔÇŁ. A tr─âit la Curtea lui Leopold VI al Austriei, unde a fost profesorul lui Walter von der Vogelweide.
REMETEA MARE, com. ├«n jud. Timi╚Ö, situat─â ├«n C. Timi╚Öului, pe canalul Bega; 3.105 loc. (2005). Halt─â de c. f. (├«n satul R.M.). Vestigii din prima Epoc─â a fierului (Hallstatt). ├Än satul R.M., men╚Ťionat documentar ├«n 1333, se afl─â un conac din 1820. ├Än satul Bazo╚Öul Nou se un parc dendrologic (59 ha), amenajat ├«n spa╚Ťiul unei p─âduri de stejar ├«n anii 1909-1914 de c─âtre F. von Engelhardt (directorul gr─âdinilor publice din D├╝sseldorf), inclus pe lista ariilor protejate, care cuprinde peste 500 de specii de arbori ╚Öi arbu╚Öti din diferite zone ale lumii, printre care specii americane de stejar, ienup─ârul de Virginia (Juniperus virginiana), gutuiul japonez (Chaenomeles japonica), ar╚Ťarul nord american (Acer saccharinum), arborele-lalea (Lyriodendron tulipifera) ╚Ö.a.
ROMÂNIA MARE, denumire folosită pentru statul român între 1918 și 1940.
SANTA MARE, com. ├«n jud. Boto╚Öani, situat─â ├«n NE C. Jijiei Inferioare, pe dr. r├óului Prut, la grani╚Ťa cu Rep. Moldova; 3.133 loc. (2005). ├Än satul R├ónghile╚Öti se afl─â biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorie din 1842 a familiei Sturdza, iar ├«n satul Durne╚Öti, biserica Sfin╚Ťii Voievozi (1863).
S├éNNICOLAU MARE, ora╚Ö ├«n jud. Timi╚Ö, situat ├«n C. Mure╚Öului inferior, pe r├óul Aranca, la 25 km de grani╚Ťa cu Ungaria (via Cenad) ╚Öi la 19 km de frontiera cu Serbia (via Dude╚Ötii Vechi); 13.291 loc. (2005). Sta╚Ťie de c. f. Nod rutier. Expl. de argil─â. Fabrici de componente auto (din 1997), de mobil─â, de ciorapi, produse ceramice, produse alim. (lapte praf, preparate din carne ╚Öi lapte, panifica╚Ťie). Filatur─â ╚Öi ╚Ťes─âtorie de in ╚Öi c├ónep─â. Mor─ârit. Sere legumicole. Muzeu cu sec╚Ťii de istorie, arheologie ╚Öi etnografie. ├Än perimetrul ora╚Öului au fost descoperite vestigii materiale din Neolitic ╚Öi din Epoca bronzului. ├Än timpul st─âp├ónirii romane, aici a sta╚Ťionat un deta╚Öament al Legiunii a XIII-a Gemina. S─âp─âturile arheologice au scos la iveal─â urmele unei a╚Öez─âri civile romane (sec. 2-3), precum ╚Öi un tezaur alc─âtuit din 23 de vase din aur (╚Öapte c─âni, dou─â pahare tronconice, dou─â vase rituale, dou─â cupe cu picior, un rhyton, o fructier─â oval─â ╚Ö.a.) dat├ónd din perioada migra╚Ťiei popoarelor (sec. 9-11), atribuit ├«n mod diferit de speciali╚Öti, at├ót bulgarilor, c├ót ╚Öi pecenegilor sau unor me╚Öteri din ╚Ťinuturile M─ârii Azov. Tezaurul se afl─â la Kunsthistorisches Museum din Viena. A╚Öezarea apare men╚Ťionat─â, prima oar─â, ├«n ÔÇ×Diploma Ioani╚ŤilorÔÇŁ, ├«n 1247, apoi este consemnat─â ├«n 1256 ╚Öi 1334 cu numele Sanctus Michael (denumirea actual─â dateaz─â din sec. 18, o dat─â cu instaurarea st─âp├ónirii habsburgice ├«n Banat). ├Än 1241, localitatea este devastat─â de invazia t─âtarilor; ├«n aug. 1552, cetatea de aici este ocupat─â de turci, a╚Öezarea fiind inclus─â ├«n pa╚Öal├ócul Timi╚Öoarei. ├Än 1716, trupele austriece, comandat─â de Eugeniu de Savoia, alung─â pe turci, iar ├«ntreg Banatul intr─â sub autoritatea habsburgic─â. ├Än 1752, ├«n aceast─â zon─â sunt colonizate numeroase familii germane. Declarat ora╚Ö ├«n 1950. Monumente: biserica s├órbeasc─â Adormirea Maicii Domnului (1783-1787), ├«n stil baroc, declarat─â monument istoric ╚Öi de arhitectur─â, biserica ortodox─â (1898-1899) cu aspect de catedral─â (34 m lungime ╚Öi 14 m l─â╚Ťime), castelul ÔÇ×NakoÔÇŁ (1864), ├«n stil neoclasic, declarat monument de arhitectur─â, casa memorial─â ÔÇ×Bart├│k B├ęlaÔÇŁ, cu un bust al compozitorului, bustul lui Mihai Eminescu (dezvelit la 11 oct. 1925).
S├éNPETRU MARE, com. ├«n jud. Timi╚Ö, situat─â ├«n C. Mure╚Öului; pe stg. V─âii Mure╚Öului ╚Öi pe r├óul Aranca; 3.286 loc. (2005). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul S. m.). Satul S. m. apare men╚Ťionat documentar ├«n 1333. ├Än satul Igri╚Ö, atestat documentar ├«n 1191, exist─â o aba╚Ťie cistercian─â, atestat─â la c. 1179, ├«ntemeiat─â de c─âlug─âri originari din Pontigny (Burgundia); pe l├óng─â c─âr╚Ťile necesare cultului, aici existau lucr─âri de teologie dogmatic─â ╚Öi de filozofie scolastic─â, nucleul primei biblioteci de pe terit. Rom├óniei.
SCURTU MARE, com. ├«n jud. Teleorman, situat─â ├«n C. G─âvanu-Burdea, pe cursul superior al r├óului Clani╚Ťa; 2.030 loc. (2005). Nod rutier. Bisericile de lemn cu acela╚Öi hram ÔÇô Cuvioasa Parascheva, ├«n satele Albeni (1805) ╚Öi Dr─âce╚Öti (1859).
SETONAIKAI sau SETO NO UCHI (MAREA INTERIOAR─é sau MEDITERANA JAPONEZ─é), mare cu ╚Ť─ârm neregulat, extins─â pe direc╚Ťie SV-NE, pe 435 km lungime ╚Öi 6-58 km l─â╚Ťime, ├«ntre ins. Honsh┼ź la N ╚Öi NE, ins. Shikoku la S ╚Öi ins. Ky┼źsh┼ź la V; 9,5 mii km2; ad.: 20-40 m. Comunic─â cu Oceanul Pacific prin str. Akashi ╚Öi Naruto, la NE, ╚Öi str. Bungo la SV, iar cu str. Coreei ╚Öi M. Japoniei prin str. Shimonoseki la V. Are peste 300 de ins. (mai mari: Awaji, Sh┼Źdo, Nishi-Nomi, Yashiro) ╚Öi mai multe golfuri (┼îsaka, K┼Źbe, Wakayama, Tokushima, Takamatsu, Hiroshima, Matsuyama, ┼îita ╚Ö.a.); datorit─â caracterului de mare ├«nchis─â, este puternic poluat─â.
SI PARVA LICET COMPONERE MAGNIS (lat.) dac─â e ├«ng─âduit s─â compari cele mai mici cu cele mai mari ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×GeorgicaÔÇŁ, IV, 176. Poetul compar─â munca perseverent─â a albinelor cu cea a ciclopilor, f─âuritori de fulgere.
SINTEA MARE, com. ├«n jud. Arad, situat─â ├«n S C. Cri╚Öurilor, pe dr. v─âii Cri╚Öului Alb ╚Öi pe r├óul Teuz; 3.698 loc. (2005). Nod rutier. Satul S. m. apare men╚Ťionat documentar ├«n 1337, iar satul Adea ├«n 1202. Zon─â de interes cinegetic (├«n arealul satului Adea).
SOME╚śU MARE, r├óu ├«n N Rom├óniei, cu cea mai mare extindere a cursului ╚Öi bazinului s─âu pe terit. jud. Bistri╚Ťa-N─âs─âud; 118 km. Se formeaz─â prin unirea, la S de pasul Rodna, a p├ór├óului Maria, care izv. din V m-╚Ťilor Suhard, de sub vf. Omu, de la 1.558 m alt., cu p├ór├óul Valea Smeului, al c─ârui izvor se afl─â ├«n E m-╚Ťilor Rodnei, sub vf. Co╚Öorba. ├Än aval de confluen╚Ťa celor dou─â p├óraie, valea S. m. cap─ât─â o direc╚Ťie de predominant─â NE-SV, separ─â mai ├«nt├ói prelungirile m-╚Ťilor Rodnei (├«n NNV) de cele ale m-╚Ťilor B├órg─âu (├«n SSE), form├ónd ├«n aceast─â zon─â o serie de repezi╚Öuri, traverseaz─â apoi reg. dealurilor N─âs─âudului, trec├ónd prin ora╚Öul N─âs─âud, iar ├«n aval de Beclean desparte dealurile Ciceului (├«n N) de dealurile Jimborului (├«n S), printr-o vale mult l─ârgit─â, dup─â care conflueaz─â cu apele Some╚Öului Mic, pe terit. com. Mica (jud. Cluj), la c. 4 km amonte de municipiul Dej, form├ónd cursul unic al r├óului Some╚Ö. Afl. pr.: Arie╚Ö, Cormaia, Rebra, S─âl─âu╚Ťa, Ili╚Öua (pe dr.), Ilve, ╚śieu (pe stg.).
SUAVE, MARI MAGNO... (lat.) ce pl─âcut e c├ónd marea umflat─â... Lucre╚Ťiu, ÔÇ×De rerum naturaÔÇŁ, II, 1. E pl─âcut s─â prive╚Öti furtunile de pe ╚Ť─ârm.. Potrivit doctrinei epicureice e bine s─â contempli situa╚Ťii primejdioase st├ónd deoparte.
SUMMUS IUS, SUMMA INIURIA (lat.) cel mai mare drept, cea mai mare nedreptate ÔÇô Cicero, ÔÇ×De officiisÔÇŁ, I, 10, 33. Adagiu din dreptul roman. Aplicarea strict─â a legii poate duce la acte de injusti╚Ťie.
URSA MARE (Ursa Major), constela╚Ťie din emisfera boreal─â. Cele mai str─âlucitoare stele, printre care se afl─â Dubhe ╚Öi Mizar, sunt de m─ârimea a doua. V. ╚Öi Carul Mare.
VOLUPTATIBUS MAXIMIS FASTIDIUM EST FINITIMUM (lat.) cele mai mari pl─âceri pot sf├ór╚Öi ├«n dezgust ÔÇô Cicero, ÔÇ×De oratoreÔÇŁ, 3, 25.
MARE adj. confundat ├«n unele derivate > cu subst. m─âr. I. 1. Atributiv, ├«n opozi╚Ťie cu omonimul supranumit Mic: Mih─âicel Mare ╚Öi ÔÇô Mic ╚Ťig. (AO XXII 144); Dinu Furtun─â Mare ╚Öi Dinu F. Mic (Sc). 2. Subst. Mare, Ion (Cat gr I); Marele fam. (Dm); ÔÇô Alb munt. sec. XV;- T. (╚śtef); ÔÇô Cristea (Sur XVIII). 3. Cel-Mare, ╚śtef., elev (Hris I 506); Mare, V., ard. 4. Marea b. (Dm); ÔÇô munt. (16 B III. 5. Maru, dobr. (RI XI 205). 6. Marescu (L Pl 103); M─âr─âscul mold. (Sd XXI); M─âr─â╚Öti s. 7. Marra (sic) ╚Ťig. (16 B II 16); M─âra, D-tru r─âze╚Ö (Sd VII 239); ├«n genitiv: Voinea al M─ârului 1637 (AO XVII 73). 8. + -an: M─âran (Pre II). 9. + -─âiu: M─âr─âiu, Ion (RI XXIII 92). 10. +-a╚Ö: M─âra╚Ö (Mar); -u, ╚śt., mold., 1664 (Sd VII 294). Este clar c─â numele din ┬ž ┬ž 7-10 se pot explica ╚Öi din subst. m─âr. 11. + -eci: M─âreci, P─âtra╚Öco (17 A III 121). 12. + -e╚Ť: M─âre╚Ťul, Ilie (Sd XV 310); -Stanciu (RI XII 110). 13. + -il─â: M─âril─â Viciu 16). 14. ÔŚŐ Marot─â + -in: Marotin b. (16 B II 183) ╚Öi s., ca Dobrotin < Dobrot─â. 15. + -u╚Ö: Maru╚Öu (Ard). 16. + -uf: Maru╚Ť/─â, C. (T-Jiu) ╚Öi -a, Ilie (├Ä Div) sau < subst. m─âr. II. Cu suf. -e╚Ö, -i. 1. + -e╚Ö: Mare╚Ö fam.(Dm; Mo╚Ť; Tec I); ÔÇô Aug. (Ocina); ÔÇô ard., 1534 (Pa╚Ö); ÔÇô pren. (P2 fila 12; DZF 203); ÔÇô fam., frecv., actual. 2. + suf. -eni, -escu: M─âre╚Ö/eni s. (Dm); -escu; cu as. progr.: M─âr─â╚Ö/escu, -e╚Öti s.; cu as. regr.: Mere╚Ö─âscu, (Scan); Meri╚Ö─âscu (Hur 47). 3. + -oiu: M─âri╚Öoiu (╚śoimari); M─âre╚Öoiu (Ocina). 4. Forma Mare╚Ö alterneaz─â cu Mari╚Ö, ca ╚Öi cum s-ar produce prin suf. -i╚Ö: Mari╚Ö (Tec II; Ard II191; Mar; Mo╚Ť; Met 114; 17 A II 239). 5. Derivate: Mari╚Öe╚Öti (Dm; ╚śtef); M─âri╚Öescul (Tis 398); M─âri╚Öe╚Öti s. (Isp II1); M─âri╚Öan (Mo╚Ť).
INULA L., IARBĂ MARE, fam. Compositae. Gen originar din Europa, Africa, Asia, pînă la 125 specii, perene. Flori (cele centrale tubuloase, iar cele marginale ligulate, antere cordate la bază) sesile, dispuse pe un receptacul comun, reunite în calatidii, înconjurate de un involucru cu foliole numeroase, imbricate. Frunzele tulpinale alterne. Tulpini foliate deseori terminate cu mai multe calatidii, dispuse în corimb. Papul 1-seriat cu peri egali. Fruct, achenă (Pl. 41, fig. 243).
URGINEA Steinh., CEAP─é DE MARE, fam. Liliaceae. Gen originar din regiunile tropicale ale Africii, India, cca 48 speciei, plante cu bulbi. Flori albicioase sau galbene-pal (periant cu 6 petale. egale, eliptice, acuminate, patente, libere, 6 stamine filiforme, un stil scurt), ├«n ciorchine lung, terminal. Bractee mici. Frunze radicale libere, foarte ├«nguste sau lat-liniare. Fruct, capsul─â cu numeroase semin╚Ťe.
Antonie cel Mare (250-356 d. Hr.), sf├ónt cuvios, s─ârb─âtorit la 17 ianuarie. La v├órsta de 20 de ani ╚Öi-a ├«mp─âr╚Ťit s─âracilor averea ╚Öi s-a retras ├«n de╚Öertul Egiptului, duc├óndu-╚Öi via╚Ťa ├«n preajma monahilor. De la v├órsta de 35 de ani a tr─âit ca schimnic, atr─âg├ónd ├«n preajma lui o mare mul╚Ťime de ucenici.
Atanasie cel Mare (298-373 d. Hr.), sf├ónt, episcop ├«n Alexandria, unde s-a ╚Öi n─âscut ╚Öi unde ╚Öi-a ├«nsu╚Öit o temeinic─â educa╚Ťie clasic─â ╚Öi cre╚Ötin─â. Hirotonisit diacon ├«n anul 318, ajunge secretarul patriarhului Alexandru, pe care-l ├«nso╚Ťe╚Öte la Sinodul de la Nicea (325 d. Hr.), la care a avut un rol determinant ├«n combatarea arianismului ╚Öi condamnarea lui Arie. ├Än anul 328 a fost ales episcop ╚Öi a p─âstorit 45 de ani, dintre care 20 de ani a tr─âit ├«n cinci exiluri, datorit─â intriglor arienilor de la curtea ├«mp─âr─âteasc─â. A scris 36 de opere cu caracter dogmatic, istoric, exegetic ╚Öi altele. Este unul dintre primii episcopi nemartiri trecu╚Ťi ├«n r├óndul sfin╚Ťilor. Bis. ├«l s─ârb─âtore╚Öte la 18 ianuarie.
Irod cel Mare, rege al Iudeii (37 ├«. Hr.-4 d. Hr.), ultimul rege tributar al romanilor, numit ╚Öi Idumeul. A ├«nl─âturat cu sprijin roman pe Antigon Macabeul, devenid astfel rege al ├«ntregii Palestine. Rezide╚Öte templul din Ierusalim (reconstruit de Zorobabel) ╚Öi construie╚Öte ora╚Öul Cezareea la ╚Ť─ârmul M─ârii Mediterane. Este uciga╚Öul pruncilor dup─â na╚Öterea lui Hristos, ceea ce a determinat fuga ├«n Egipt a Sfintei Familii.
Marea Galileei (Lacul Ghenizaret sau Marea Tiberiadei), lac ├«n ╚Ťinutul Galileii din c├ómpia Ghenizaret, lung de 21 de km ╚Öi lat de 12 km, prin care trece r├óul Iordan spre Marea Moart─â. Aici a avut loc pescuirea minunat─â a lui Iisus, ╚Öi-a recrutat apostolii ╚Öi a mers pe apele sale ca pe uscat, f─âc├ónd ╚Öi alte minuni.
Marea Moartă (Lacul Asfaltat), lac în Orientul Apropiat, între Israel și Iordania, în care se varsă râul Iordan. Este lacul cu cea mai joasă altitudine de pe pământ (392 m sub nivelul mării) și cu o salinitate de 7,5 ori mai mare decât cea a oceanului planetar. Potrivit Vechiului Testament, aici s-au aflat orașele Sodoma, Gomora și altele, distruse de Dumnezeu pentru nelegiuirile locuitorilor lor.
Marea Roșie, mare a Oceanului Indian, între Africa și Arabia, care comunică prin canalul Suez, în nord, cu Marea Mediterană, iar în sud cu Marea Arabiei prin strâmtoarea Bab el Mandeb. A fost traversată în mod miraculos de evrei, sub conducerea lui Moise, când au scăpat de robia egipteană.
Marele-Lama v. Dalai-Lama.
Pahomie cel Mare (c. 292-349), sf├ónt cuvios, considerat, ├«mpreun─â cu Antonie cel Mare, unul dintre ├«ntemeietorii vie╚Ťii monahale. Dup─â ├«nfr├óngerea ├«mp─âratului Maxim, ├«n armat─â c─âruia fusese ├«nrolat, s-a retras la Tebaida, unde s-a cre╚Ötinat. Apoi s-a retras ├«n pustiul Tabene, unde a ├«ntemeiat o m-re, apoi ├«nc─â ╚Öase, stabilindu-se la Pavan ╚Öi organiz├ónd via╚Ťa de ob╚Öte a monahilor. A murit de holer─â la 57 de ani. Bis ├«l s─ârb─âtore╚Öte la 15 mai.
╚śtefan cel Mare ╚Öi Sf├ónt, domn al Moldovei (1457-1504), ap─âr─âtorul cre╚Ötin─ât─â╚Ťii. A fost numit de poporul rom├ón ÔÇ×mareÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×sf├óntÔÇŁ: mare pentru iscusin╚Ťa cu care a condus ╚Ťara cu dreptate, r─âspl─âtind pe cei buni ╚Öi pedepsind pe cei lacomi ╚Öi tr─âd─âtori; sf├ónt pentru lupta dus─â ├«n ap─ârarea ├«ntregii cre╚Ötin─ât─â╚Ťi ├«n fa╚Ťa p─âg├ónilor care n─âv─âleau spre apusul Europei, precum ╚Öi pentru marele num─âr de m-ri ╚Öi biserici zidite de el ├«n Moldova, Muntenia, Transilvania ╚Öi muntele Athos, ├«n num─âr de 40. Profund p─âtruns de credin╚Ťa ├«n Dumnezeu, ╚Öi-a petrecut via╚Ťa ca un adev─ârat cre╚Ötin, av├ónd ca p─ârinte ╚Öi pov─â╚Ťuitor duhovnicesc pe sf├óntul Daniil Sihastrul, pe care l-a vizitat de multe ori. Este ├«nmorm├óntat la m-rea Putna, ctitoria sa. Sf. Sinod al Bis. Ortodoxe Rom├óne l-a canonizat la 20 iunie 1992, fiind s─ârb─âtorit la 2 iulie.
a b─âga mare expr. 1. a accelera. 2. (cart.) a m─âri miza.
a compune melodii mari expr. (intl.) a denun╚Ťa pe toat─â lumea.
a face (cuiva) capul mare expr. (intl.) a izbuti s─â conving─â (pe cineva) de necesitatea unei ac╚Ťiuni.
a face pizda mare (la ceva) expr. (adol., obs.) a pierde timpul (cu ceva).
a face treab─â mare expr. (eufem.) a defeca, a face caca.
a fi ├«n Postul Mare expr. 1. (intl.) a executa o condamnare mare sau cea mai mare dintre condamn─ârile primite p├ón─â atunci. 2. (de╚Ť.) a nu primi ra╚Ťia de m├óncare.
a fi mare otrav─â expr. (intl.) a fi rutinat, a avea o experien╚Ť─â bogat─â; a nu putea fi ├«n╚Öelat.
a fi ocn─â mare expr. (intl.) v. a fi otrav─â mare.
a fi pe cai mari expr. 1. a avea o pozi╚Ťie social─â bun─â; a avea o func╚Ťie important─â. 2. a fi sigur pe sine.
a intra în postul cel mare expr. (intl.) a executa o pedeapsă mare sau cea mai mare dintre pedepsele de până atunci.
a ├«ncerca marea cu degetul expr. a tatona o situa╚Ťie, a ├«ncerca ceva f─âr─â prea mari speran╚Ťe de reu╚Öit─â.
a juca cartea cea mare expr. a profita de o ╚Öans─â care poate modifica radical via╚Ťa cuiva.
a promite (cuiva) luna de pe cer / marea cu sarea expr. a promite (cuiva) ceva irealizabil sau intangibil, a promite (cuiva) tot ce își dorește.
a se da mare expr. a se l─âuda, a se groz─âvi.
a se da mare scul─â de bascul─â expr. v. a se da mare.
a se l─âsa mare expr. (er.) a ejacula.
a se pune la marele fix / la patru ace / la ╚Ťol festiv expr. a se ├«mbr─âca elegant.
a trăi împărătește / în puf / pe picior mare expr. a trăi în lux.
a veni mare expr. a impresiona.
bagă mare / tare! expr. 1. grăbește-te! 2. (cart.) mărește miza!, dublează potul!
balt─â mare expr. (intl.) loc de unde se pot fura multe lucruri de valoare mare.
ciocuÔÇÖ mic ╚Öi pasul mare expr. (adol.) taci ╚Öi pleac─â!
├«n╚Ťolit la marele fix / la patru ace expr. (pop.) ├«mbr─âcat elegant.
la mare expr. (de╚Ť.) la infirmerie.
loc mare expr. (de╚Ť.) absen╚Ťa gardienilor; supraveghere slab─â (care permite ini╚Ťierea unor ac╚Ťiuni interzise).
mare br├ónz─â / rahat expr. (iron.) fleac, lucru lipsit de importan╚Ť─â.
mare figur─â expr. persoan─â imprevizibil─â, care surprinde prin ac╚Ťiunile sau felul s─âu de-a fi.
mare scul─â (de/pe bascul─â) expr. (peior. ÔÇô d. oameni) grozav, teribil, formidabil.
marea cu sarea expr. ceva exagerat, imposibil de realizat.
mălai-mare expr. bărbat lipsit de dinamism și personalitate; bleg.
mul╚Ťi ca nisipul m─ârii / c├ót─â frunz─â ╚Öi iarb─â expr. foarte mul╚Ťi, ├«n num─âr foarte mare.
nevoie mare expr. strașnic, grozav.
peste nou─â m─âri ╚Öi nou─â ╚Ť─âri expr. la mare dep─ârtare, foarte departe.
Presa mare s. pr. (intl.) Inspectoratul de Poli╚Ťie al Capitalei.
pus la marele fix / la patru ace expr. îmbrăcat elegant.
spuma m─ârii! expr. (intl.) nu spui nimic!
sta╚Ťiune la mare expr. (de╚Ť.) infirmerie.
tata-mare s. m. sg. (mar.) comandant de vas.
treabă mare expr. (eufem.) actul de a defeca și rezultatul acestuia.
una mare expr. 1. halb─â de bere (├«n contrast cu ╚Ťapul). 2. o sut─â de mililitri de b─âutur─â spirtoas─â (├«n contrast cu cinzeaca). 3. cea╚Öc─â mare de cafea. 4. (de╚Ť.) p├ór─â sau informa╚Ťie important─â furnizat─â gardienilor.
vraja m─ârii expr. (adol.) v. vraj─â.

Mare dex online | sinonim

Mare definitie

Intrare: m─âre
m─âri 2 interj.
m─âre
Intrare: mâră
mâră substantiv feminin (numai) singular
Intrare: Mare
Mare
Intrare: mare (ap─â)
mare ap─â substantiv feminin substantiv propriu feminin
Intrare: mare (amplu)
mare amplu adjectiv
Intrare: ac-de-mare
ac-de-mare substantiv neutru
Intrare: anemon─â-de-mare
anemon─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: arici-de-mare
arici-de-mare substantiv masculin
Intrare: a╚Ť─â-de-mare
a╚Ť─â-de-mare substantiv feminin (numai) singular
Intrare: bou-de-mare
bou-de-mare substantiv masculin
Intrare: burete-de-mare
burete-de-mare substantiv masculin
Intrare: cal-de-mare
cal-de-mare substantiv masculin
Intrare: castravete-de-mare
castravete-de-mare substantiv masculin
Intrare: c─âlu╚Ť-de-mare
c─âlu╚Ť-de-mare substantiv masculin
Intrare: c─â╚Ťel-de-mare
c─â╚Ťel-de-mare substantiv masculin
Intrare: câine-de-mare
câine-de-mare substantiv masculin
Intrare: corb-de-mare
corb-de-mare substantiv masculin
Intrare: crin-de-mare
crin-de-mare substantiv masculin
Intrare: cu╚Ťit-de-mare
cu╚Ťit-de-mare substantiv masculin (numai) singular
Intrare: dedi╚Ťel-de-mare
dedi╚Ťel-de-mare substantiv masculin
Intrare: drac-de-mare
drac-de-mare substantiv masculin
Intrare: g─âin─â-de-mare
g─âin─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: iarb─â-de-mare
iarb─â-de-mare substantiv feminin (numai) singular
Intrare: iepure-de-mare
iepure-de-mare substantiv masculin
Intrare: leu-de-mare
leu-de-mare substantiv masculin
Intrare: limb─â-de-mare
limb─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: lup-de-mare
lup-de-mare substantiv masculin
Intrare: pește-de-mare
pește-de-mare substantiv masculin
Intrare: pisic─â-de-mare
pisic─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: porc-de-mare
porc-de-mare substantiv masculin
Intrare: urs-de-mare
urs-de-mare substantiv masculin
Intrare: urzic─â-de-mare
urzic─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: vac─â-de-mare
vac─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: vulpe-de-mare
vulpe-de-mare substantiv feminin
Intrare: trandafir-de-mare
trandafir-de-mare substantiv masculin
Intrare: știucă-de-mare
știucă-de-mare substantiv feminin
Intrare: șoarece-de-mare
șoarece-de-mare substantiv masculin
Intrare: scorpie-de-mare
scorpie-de-mare substantiv feminin
Intrare: stea-de-mare
stea-de-mare substantiv feminin
Intrare: spum─â-de-mare
spum─â-de-mare substantiv feminin
Intrare: rândunică-de-mare
rândunică-de-mare substantiv feminin
Intrare: ╚Ťipar-de-mare
╚Ťipar-de-mare substantiv masculin
Intrare: Baia Mare
Baia Mare substantiv propriu feminin
Intrare: Carul-Mare
Carul-Mare substantiv propriu neutru
Intrare: Câinele-Mare
Câinele-Mare (numai) singular articulat substantiv propriu masculin
Intrare: coan─â-mare
coan─â-mare (numai) singular substantiv feminin admite vocativul
Intrare: doamn─â-mare
doamn─â-mare substantiv feminin
Intrare: iarb─â-mare
iarb─â-mare (numai) singular substantiv feminin
Intrare: Joia Mare
Joia Mare substantiv propriu feminin articulat (numai) singular
Intrare: mam─â-mare
mam─â-mare substantiv feminin admite vocativul
Intrare: Marele Alb
Marele Alb (numai) singular substantiv propriu masculin articulat
Intrare: mare-logof─ât
mare-logof─ât substantiv masculin admite vocativul
Intrare: mare-sp─âtar
mare-sp─âtar substantiv masculin admite vocativul
Intrare: mare-vornic
mare-vornic substantiv masculin admite vocativul
Intrare: musc─â-mare
musc─â-mare substantiv feminin
Intrare: nalb─â-mare
nalb─â-mare substantiv feminin
Intrare: Ursa-Mare
Ursa-Mare substantiv propriu feminin articulat
Intrare: Vinerea Mare
Vinerea Mare substantiv propriu feminin articulat
Intrare: tat─â-mare
tat─â-mare admite vocativul (numai) singular substantiv masculin
Intrare: soacr─â-mare
soacr─â-mare admite vocativul substantiv feminin
Intrare: socru-mare
socru-mare admite vocativul substantiv masculin
Intrare: Baia-Mare
Baia-Mare nume propriu (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: Sâmbăta Mare
Sâmbăta Mare (numai) singular articulat substantiv propriu feminin