Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 422231:

MARCÓTĂ s.f. Lăstar nedesprins de planta-mamă, care se înfige cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care, tăiat și răsădit, poate da o nouă plantă. ♦ Plantă obținută prin marcotaj. [< fr. marcotte].

Marcota dex online | sinonim

Marcota definitie