MARC s. n. Pastă obținută prin prelucrarea fructelor și a legumelor și folosită ca materie primă în industria alimentară. – Din
fr. marc. MÂRC interj. (Rar; în
expr.) A nu zice nici mârc = a nu zice nimic, a tăcea din gură. – Contaminare între
mâr și
mâlc. MARC s. n. Pastă obținută prin prelucrarea fructelor și a legumelor și folosită ca materie primă în industria alimentară. – Din
fr. marc. MÂRC interj. (
Pop.; în
expr.) A nu zice nici mârc = a nu zice nimic, a tăcea din gură. – Contaminare între
mâr și
mâlc. MÎRC interj. (în
expr.)
A nu zice nici mîrc = a nu zice nimic, a nu sufla o vorbă. Voinicul, cum îi dete feciorul drumul, nu zise nici mîrc. MARIAN, T. 331. ◊ (Substantivat) N-ai să-mi spui nici un mîrc! SBIERA, P. 20.
Ba cîrc, ba mîrc v. cîrc.
MARC s.n.
1. Produs alimentar obținut prin extragerea sucului din fructe.
2. Reziduu rezultat în procesul de extragere a zahărului din sfeclă. [< fr. marc].
MARC1 s. n. 1. produs alimentar prin extragerea sucului din fructe. 2. reziduu rezultat în procesul de extragere a zahărului din sfeclă. (< fr. marc)
MARC2 s. n. (rugbi) prinderea balonului din zbor, când acesta a fost șutat de un adversar. (< engl. mark)
MARC n. Produs în formă de pastă, obținut prin prelucrarea fructelor și a legumelor și folosit ca materie primă în industria alimentară. /<fr. marc MÂRC interj.: A nu zice nici ~ a nu scoate o vorbă; a tăcea chitic. /Contaminare între mâr și mâlc mârc2, -ă, adj. (reg.) roșcat, roșu-închis. Marcu-Antoniu m. V.
Antoniu. Marcu-Aureliu (
Filozoful) m. împărat roman, viteaz și înțelept, a lăsat o carte de morală pură intitulată Cugetări (161-180).
San-Marc m. V.
Marcu: San-Marc sinistru miezul nopții bate EM.
mîrc și
smîrc, interj. (var. din cîrc, mîlc, mîc). Munt. A nu zice nicĭ mîrc, a nu zice nicĭ cîrc (nicĭ mîlc, nicĭ mîc). V.
mĭorc. MARC, Franz (1880-1916), pictor și grafician german. Alături de Kandinsky și de A. Macke, principalul reprezentant al grupării „Der Blaue Reiter”. În lucrările sale, animalul apare ca simbol al existenței inocente și al vieții tainice a naturii, în culori strălucitoare și în forme geometrizate („Mari cai albaștri”, „Capre în pădure”, „Tigrul”). Tendințe de abstractizare („Forme în luptă”). MARC AURELIU (Marcus Aurelius Antonius), împărat (161-190 d. Hr.) și filozof roman. A purtat războaie la Dunăre împotriva cvazilor și marcomanilor (războaiele marcomanice, 166-180), în timpul cărora a și murit. Faima de filozof stoic se datorează reflecțiilor personale și aforismelor scrise pentru propria edificare și strânse în cele 12 cărți intitulate „Către mine însumi” sau „Meditațiile”. Marc dex online | sinonim
Marc definitie