MANUTÁNȚĂ, manutanțe, s. f. 1. Subunitate din cadrul armatei care se ocupă cu depozitarea cerealelor panificabile și care este dotată cu instalațiile și utilajul necesar fabricării pâinii pentru militari. 2. Operație de deplasare (uneori de cântărire, măsurare, ambalare) a materialelor, produselor, deșeurilor etc. în interiorul unei fabrici, al unui depozit etc. [Var.: manutențiúne s. f.] – Din fr. manutention.

MANUTENȚIÚNE s. f. v. manutanță.

MANUTÁNȚĂ, manutanțe, s. f. 1. Subunitate din cadrul armatei care se ocupă cu depozitarea cerealelor panificabile și care este dotată cu instalațiile și utilajul necesar fabricării pâinii pentru militari. 2. Operație de deplasare (uneori de cântărire, măsurare, ambalare) a materialelor, produselor, deșeurilor etc. în interiorul unei fabrici, al unui depozit etc. [Var.: manutențiúne s. f.] – Din fr. manutention.

MANUTENȚIÚNE s. f. v. manutanță.

MANUTÁNȚĂ, manutanțe, s. f. Formațiune din cadrul armatei, dotată cu instalațiile și utilajul necesar fabricării pîinii pentru militari și depozitării cerealelor panificabile. Tata. nu mai e tînăr. L-a mobilizat la manutanță. Frămîntă toată ziua pîine și-o bagă în cuptoare. STANCU, D. 213.

manutánță s. f., g.-d. art. manutánței; pl. manutánțe

manutánță s. f., g.-d. art. manutánței; pl. manutánțe

MANUTÁNȚĂ s.f. Brutărie în care se face pâine pentru armată. [Cf. fr. manutention].

MANUTENȚIÚNE s.f. 1. Deplasarea materialelor, a produselor, a deșeurilor etc. în interiorul unei fabrici, a unui depozit etc. sau în imediata lor apropiere. 2. Administrație, gestiune, administrare. [Pron. -ți-u-. / < fr. manutention, cf. lat. manus – mână, tenere – a ține].

MANUTÁNȚĂ s. f. 1. brutărie pentru armată. 2. deplasare și depozitare a mărfurilor în vederea vânzării, a expedierii. (< fr. manutention)

MANUTENȚIÚNE s. f. 1. deplasare a materialelor, a produselor, a deșeurilor etc. în interiorul unei fabrici, a unui depozit etc., sau în imediata lor apropiere. 2. administrație, gestiune. (< fr. manutention)

manutánță (manutánțe), s. f. – Intendență, loc unde se face pîinea cazonă. Fr. manutention; rezultatul normal ar fi *manutanție (ca și compoziți(un)e din composition).

MANUTÁNȚĂ ~e f. înv. Serviciu de intendență care se ocupa de fabricarea pâinii pentru militari; brutărie militară. /<fr. manutention

manutanță f. stabiliment unde se fabrică pâine pentru armată.

*manutánță f., pl. e. Stabilimentu în care se face pîne p. armată. – Manutanță e o formă greșită și vulgară. Corect e manutențiune (fr. manutention, mlat. manutentio), compus din manu ca în manufactură și tențiune ca’n detențiune. Însemna la început „ținere cu mîna”, apoĭ „luarea uneĭ gestiunĭ”, apoĭ „manipularea unor producte” (făină, de ex.) și, în sfîrșit „brutărie militară”. Poporu zice și molotanță.