21 definiții pentru manuală
MANUÁL, -Ă, manuali, -e,
s. n.,
adj. 1. S. n. Carte care cuprinde noțiunile de bază ale unei științe, ale unei arte sau ale unei îndeletniciri practice;
spec. carte de școală.
2. Adj. Care este făcut cu mâna; de mână. ♦ (Despre îndeletniciri, ocupații, profesii) Care se efectuează prin muncă fizică.
3. Adj. (Despre oameni) Care execută lucrări de mână;
p. ext. care lucrează cu mâinile. [
Pr.: -nu-al] – Din
fr. manuel. Cf. lat. manualis, it. manuale. MANUÁL, -Ă, manuali, -e,
s. n.,
adj. 1. S. n. Carte care cuprinde noțiunile de bază ale unei științe, ale unei arte sau ale unei îndeletniciri practice;
spec. carte de școală.
2. Adj. Care este făcut cu mâna; de mână. ♦ (Despre îndeletniciri, ocupații, profesiuni) Care se efectuează prin muncă fizică.
3. Adj. (Despre oameni) Care execută lucrări de mână;
p. ext. care lucrează cu mâinile. [
Pr.: -nu-al] – Din
fr. manuel. Cf. lat. manualis, it. manuale. MANUÁL1, manuale,
s. n. Carte, lucrare care cuprinde elementele fundamentale ale unei științe, arte sau îndeletniciri practice și care e folosită mai ales de începători. Am voit amice... să citesc eu în manuscript cartea romînească ce tu ai compus sub titlul de «Manualul vînătorului». ODOBESCU, S. III 9.
MANUÁL2, -Ă, manuali, -e,
adj. 1. Făcut, lucrat cu mîna (nu cu mașina); de mînă. Lucru manual.
2. (Despre muncitori, în opoziție cu intelectual) Care lucrează mai mult cu mîinile.
manuál1 (-nu-al)
adj. m.,
pl. manuáli;
f. manuálă,
pl. manuále
manuál2 (-nu-al)
s. n.,
pl. manuále
manuál adj. m. (sil. -nu-al), pl. manuáli; f. sg. manuálă, pl. manuále manuál s. n. (sil. -nu-al), pl. manuále MANUÁL s.n.
1. Carte (folosită mai ales în școli) care conține o prezentare succintă a noțiunilor unei discipline, ale unei arte etc.
2. Claviatura orgii. [Pron. -nu-al. / cf. fr. manuel, it. manuale].
MANUÁL, -Ă adj.
1. De mână, făcut cu mâna.
2. Care muncește cu mâinile. [Pron. -nu-al. / < lat. manualis].
MANUÁL, -Ă I.
adj. 1. de mână, făcut cu mâna. 2. care muncește cu mâinile. II.
s. n. 1. carte de școală care conține o prezentare succintă a noțiunilor unei discipline. 2. claviatură, ansamblu al claviaturilor la instrumentele cu taste (orgă, clavecin), la care se cântă cu mâinile. (< fr. manuel, lat. manualis, it. manuale)
MANUÁL1 ~ă (~i, ~e) 1) Care se efectuează cu mâna; făcut cu mâna. Proces ~. 2) Care lucrează cu mâinile. Lucrător ~. [Sil. -nu-al] /<fr. manuel MANUÁL2 ~e n. Carte care cuprinde elementele fundamentale ale unei discipline, ale unei arte sau ale unei îndeletniciri practice. ~ de istorie. ~ de biologie. [Sil. -nu-al] /<fr. manuel, lat. manualis manual a. făcut cu mâna: lucru manual. ║ n. carte ce conține în prescurtare substanța unui lung tractat.
*manuál, -ă adj. (fr. manuel, d. lat. manualis, d. manus, mînă; lat. it. manuale, carte de buzunar, de unde și ngr. manuáli, sfeșnic de biserică). Care se face cu mîna: lucru manual. S. n., pl. e. Carte care, supt un volum mic, cuprinde noțiunile esențiale uneĭ științe orĭ arte: manual de filologie. Est. Condicuță p. servitorĭ. Adv. Cu mîna: lucrurĭ făcute manual.
MANUAL adj. fizic, (înv.) mecanicesc. (Muncă ~.) MANUALUL DE OPERAȚIUNI DE ZBOR document care legalizează activitatea Aeroclubului Român, aprobat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, reglementând: activitatea de organizare și planificare a zborului; pregătirea personalului navigant; formarea și instruirea personalului aeronavigant; validarea licențelor interne și internaționale; ordinea de înlocuire a comandantului aeroclubului; regulile privind timpul de muncă și de odihnă; modul de asigurarev a traficului aerian etc. manual (< lat. manus „mână”), la instrumentele cu taste* (orgă*, clavecin*), claviatura* sau ansamblul claviaturilor, denumite astfel pentru a se deosebi de pedalier*. Umele orgi aveau încă în sec. 14 mai multe m., cele moderne ajungând până la cinci: clavecinele au două, maximum trei m. Prin utilizarea m. e posibilă departajarea (etajarea) intenstităților (2) ca și o mai bogată registrație; v. și registru (II, 1, 2). Expresia manualiter (abrev.: M. sau m.), desemnează o execuție exclusivă cu ajutorul m. (chiar și în acele pasaje ce s-ar preta execuției cu pedalierul*). lucru manual expr. (
glum.) onanie, masturbare.
manuală, manuale
s. f. (
tox.) seringă hipodermică folosită pentru injectarea intravenoasă a drogurilor.
Manuală dex online | sinonim
Manuală definitie
Intrare: manual
manual adjectiv substantiv neutru