Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
MANITÁ, pers. 3 manitează, vb. I. Refl. (Despre vin) A se altera sub acțiunea unor bacterii specifice care transformă zahărul în manită. – Din manită.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
MANITÁT, -Ă, manitați, -te, adj. Care s-a alterat sub acțiunea unor bacterii specifice. – V. manita.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
MANITÁ, pers. 3 manitează, vb. I. Refl. (Despre vin) A se altera sub acțiunea unor bacterii specifice care transformă zahărul în manită. – Din manită.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
MANITÁT, -Ă, manitați, -te, adj. Care s-a alterat sub acțiunea unor bacterii specifice. – V. manita.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
manitá vb., ind. prez. 3 sg. maniteáză
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
MANITÁ vb. refl. (despre vin) a se altera sub acțiunea unor bacterii specifice, care transformă zahărul în manită. (< manită)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
manitat definitie
manitat dex
Intrare: manita
manita
conjugarea a II-a
grupa I
verb
reflexiv
unipersonal
Intrare: manitat
manitat
adjectiv