Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

9 defini╚Ťii pentru manit─â

MANIT├ü, pers. 3 maniteaz─â, vb. I. Refl. (Despre vin) A se altera sub ac╚Ťiunea unor bacterii specifice care transform─â zah─ârul ├«n manit─â. ÔÇô Din manit─â.
MAN├ŹT─é s. f. Substan╚Ť─â organic─â zaharat─â con╚Ťinut─â ├«n r─â╚Öina de frasin ╚Öi ├«n unele ciuperci. ÔÇô Din fr. mannite.
MANIT├ü, pers. 3 maniteaz─â, vb. I. Refl. (Despre vin) A se altera sub ac╚Ťiunea unor bacterii specifice care transform─â zah─ârul ├«n manit─â. ÔÇô Din manit─â.
MAN├ŹT─é s. f. Substan╚Ť─â organic─â zaharat─â con╚Ťinut─â ├«n r─â╚Öina de frasin ╚Öi ├«n unele ciuperci. ÔÇô Din fr. mannite.
manitá vb., ind. prez. 3 sg. maniteáză
man├şt─â s. f., pl. man├şte
MAN├ŹT─é s.f. (Chim.) Substan╚Ť─â organic─â zaharat─â care se g─âse╚Öte ├«n r─â╚Öina de frasin ╚Öi ├«n unele ciuperci, av├ónd ac╚Ťiune laxativ─â. [< fr. mannite].
MANIT├ü vb. refl. (despre vin) a se altera sub ac╚Ťiunea unor bacterii specifice, care transform─â zah─ârul ├«n manit─â. (< manit─â)
MAN├ŹT─é s. f. 1. substan╚Ť─â organic─â cu gust dulce, ├«n r─â╚Öina de frasin ╚Öi ├«n unele ciuperci, cu ac╚Ťiune laxativ─â. 2. boal─â a vinului datorat─â manitei (1). (< fr. mannite)

Manit─â dex online | sinonim

Manit─â definitie

Intrare: manit─â
manit─â substantiv feminin (numai) singular
Intrare: manita
manita conjugarea a II-a grupa I verb reflexiv unipersonal