Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru maniabil

MANI├üBIL, -─é, maniabili, -e, adj. (Livr.) Care este u╚Öor de m├ónuit. [Pr.: -ni-a-] ÔÇô Din fr. maniable.
MANI├üBIL, -─é, maniabili, -e, adj. (Livr.) Care este u╚Öor de m├ónuit. [Pr.: -ni-a-] ÔÇô Din fr. maniable.
MANI├üBIL, -─é, maniabili, -e, adj. (Fran╚Ťuzism) U╚Öor de m├«nuit. Avionul construit de Vlaicu era foarte maniabil, ├«n special datorit─â inova╚Ťiei pe care el a adus-o aparatului prin situarea comenzilor ├«n fa╚Ť─â. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 361, 5/6. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ni-a-.
maniábil (livr.) (-ni-a-) adj. m., pl. maniábili; f. maniábilă, pl. maniábile
maniábil adj. m. (sil. -ni-a-), pl. maniábili; f. sg. maniábilă, pl. maniábile
MANIÁBIL adj. v. manevrabil.[1]
MANIÁBIL, -Ă adj. 1. (Despre mecanisme) Ușor de mânuit. 2. (Despre oameni) Docil, blând, conciliabil. [Pron. -ni-a-. / cf. fr. maniable].
MANIÁBIL, -Ă adj. 1. ușor de mânuit. 2. (despre oameni) docil, conciliabil. (< fr. maniable)
MANIÁBIL ~ă (~i, ~e) livr. Care poate fi ușor mânuit. [Sil. -ni-a-] /<fr. maniable
maniabil a. ușor de maniat.
*maniábil, -ă adj. (fr. maniable). Care se poate mania (mînui) ușor.
maniabil adj. v. MANEVRABIL.

Maniabil dex online | sinonim

Maniabil definitie

Intrare: maniabil
maniabil adjectiv
  • silabisire: -ni-a-