Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru manel─â

MAN├ëL─é, manele, s. f. Pies─â de lemn brut, cu lungime variind dup─â ├«ntrebuin╚Ť─âri, folosit─â mai ales ├«n construc╚Ťii. ÔÖŽ Manet─â. ÔÇô Din it. manella.
MAN├ëL─é, manele, s. f. Pies─â de lemn brut, cu lungime variind dup─â ├«ntrebuin╚Ť─âri, folosit─â mai ales ├«n construc╚Ťii. ÔÇô Din it. manella.
MAN├ëL─é, manele, s. f. Pies─â de lemn, rotund─â ╚Öi sub╚Ťire, folosit─â la executarea schelelor ├«n construc╚Ťii, ca drug de c─âru╚Ť─â etc. ÔÖŽ Bar─â scurt─â de lemn sau de metal, folosit─â ca p├«rghie pentru a pune ├«n mi╚Öcare un mecanism sau un dispozitiv (cabestan, teasc de struguri etc.).
man├ęl─â (pies─â de lemn) s. f., g.-d. art. man├ęlei; pl. man├ęle
man├ęl─â (tehn.) s. f., g.-d. art. man├ęlei; pl. man├ęle
MANÉLĂ s. v. rangă.
MAN├ëL─é s.f. (Constr.) Pies─â de lemn brut rotund, folosit─â la cofraje, schele etc. ÔÖŽ Manet─â. [< it. manella].
MANÉLĂ s. f. bară de lemn folosită la cofrage, schele etc. (< it. manella)
man├ęl─â (man├ęle), s. f. ÔÇô 1. Manivel─â. ÔÇô 2. Z─âvor. Ngr. ╬╝╬▒╬Ż╬ş╬╗╬▒ (Scriban).
man├ęl─â f., pl. e (ngr. man├ęla, d. it. manella, care vine d. mano, m├«n─â). Sud. Drug de lemn, ca de vre-un metru ╚Öi ceva, care se pune de-a curmezi╚Öu u╚Öi─ş ╚Öi se prinde ├«n ceva pin ─âuntru ca sÔÇÖo ╚Ťie bine ├«ncu─şat─â. P├«rghie de r├«dicat greut─â╚Ť─ş. ├Än sc├«ndur─ârie, pr─âjin─â de brad lung─â de vre-o 4 metri.
manel─â s. v. RANG─é.

Manel─â dex online | sinonim

Manel─â definitie

Intrare: manel─â
manel─â substantiv feminin