Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru mandibul─â

MAND├ŹBUL─é, mandibule, s. f. 1. Maxilar inferior (la om ╚Öi animale). 2. Fiecare dintre cele dou─â p─âr╚Ťi ale ciocului p─âs─ârilor. ÔÖŽ Fiecare dintre cele dou─â p─âr╚Ťi chitinoase ale aparatului bucal la insecte. ÔÇô Din fr. mandibule.
MAND├ŹBUL─é, mandibule, s. f. 1. Maxilar inferior (╚Öi la om ╚Öi la animale). 2. Fiecare dintre cele dou─â p─âr╚Ťi ale ciocului p─âs─ârilor. ÔÖŽ Fiecare dintre cele dou─â p─âr╚Ťi chitinoase ale aparatului bucal la insecte. ÔÇô Din fr. mandibule.
MANDIB├ÜL─é, mandibule, s. f. 1. (Zooi.) Falc─â, maxilar inferior la animale. (Emfatic, depreciativ) Hagi-Iordan ╚Öi-a aplecat mandibulele puternice spre urechea lui, mustr├«ndu-l ├«ntr-un r├«s de bas. C. PETRESCU, R. DR. 249. 2. Fiecare din cele dou─â p─âr╚Ťi ale ciocului p─âs─ârilor. ÔÖŽ Pies─â bucal─â tare, cu care insectele taie frunzele sau sf├«╚Öie prada.
mand├şbul─â s. f., g.-d. art. mand├şbulei; pl. mand├şbule
mand├şbul─â s. f., g.-d. art. mand├şbulei; pl. mand├şbule
MAND├ŹBUL─é s. (ANAT.) 1. maxilar inferior. (~ la vertebrate.) 2. falc─â, maxilar. (~ la insecte ╚Öi crustacee.)
MAND├ŹBUL─é s.f. 1. Falc─â, maxilar (├«n special, cel inferior). 2. Fiecare dintre cele dou─â p─âr╚Ťi ale ciocului p─âs─ârilor. 3. Organ din aparatul bucal al unor insecte cu care acestea taie frunzele sau ├«╚Öi sf├ó╚Öie prada. [Cf. fr. mandibule, lat. mandibula].
MAND├ŹBUL─é s. f. 1. maxilar inferior la animale; falc─â. 2. fiecare dintre cele dou─â p─âr╚Ťi ale ciocului p─âs─ârilor. 3. organ chitinos din aparatul bucal al unor insecte, cu care acestea taie frunzele sau sf├ó╚Öie prada. (< fr. mandibule, lat. mandibula)
MAND├ŹBUL─é ~e f. 1) (la om ╚Öi la animale) Maxilar inferior. 2) Fiecare dintre cele dou─â p─âr╚Ťi ale ciocului p─âs─ârilor. 3) (la insecte) Fiecare dintre cele dou─â p─âr╚Ťi ale aparatului bucal, servind la supt, mestecat sau ├«n╚Ťepat. /<fr. mandibule
*mand├şbul─â f., pl. e (lat. mand├şbula ╚Öi -lum, d. m├índere, a mesteca, a m├«nca. V. m─ân├«nc). Anat. Falca de jos. Fie-care din cele do┼ş─â p─âr╚Ť─ş ale c─şoculu─ş p─âs─ârilor. Partea proeminent─â a guri─ş insectelor.
MANDIBULĂ s. (ANAT.) falcă, maxilar. (~ la insecte și crustacee.)

Mandibul─â dex online | sinonim

Mandibul─â definitie

Intrare: mandibul─â
mandibul─â substantiv feminin