MAMIȚÍCĂ s. f. v. mămițică.

MĂMIȚÍCĂ s. f. (Fam.) Diminutiv al lui mămiță. [Var.: mamițícă s. f.] – Mămiță + suf. -ică.

MAMIȚÍCĂ s. f. v. mămițică.

MĂMIȚÍCĂ s. f. Diminutiv al lui mămiță. [Var.: mamițícă s. f.] – Mămiță + suf. -ică.

MAMIȚÍCĂ s. f. v. mămițică.

MĂMIȚÍCĂ s. f. (Familiar) Mămică. Dacă ți s-o apleca, îți pregătește mămițica un ceai de izmă. PAS, E. I 46. – Variantă: mamițícă (CARAGIALE, O. II 268) s. f.

mămițícă (fam.) s. f., g.-d. art. mămițícăi/mămițíchii

mămițícă s. f., g.-d. art. mămițícăi/mămíțichii