MALVERSÁȚIE, malversații, s. f. (Livr.) Delapidare; fraudă. [Var.: (înv.) malversațiúne s. f.] – Din fr. malversation.

MALVERSAȚIÚNE, s. f. v. malversație.

MALVERSÁȚIE, malversații, s. f. (Livr.) Delapidare; fraudă. [Var.: (înv.) malversațiúne s. f.] – Din fr. malversation.

MALVERSAȚIÚNE, s. f. v. malversație.

malversáție (livr.) (-ți-e) s. f., art. malversáția (-ți-a), g.-d. art. malversáției; pl. malversáții, art. malversáțiile (-ți-i-)

malversáție s. f. (sil. -ți-e), art. malversáția (sil.-ți-a), g.-d. art. malversáției; pl. malversáții, art. malversáțiile (sil. -ți-i-)[1]

MALVERSÁȚIE s. v. delapidare, escrocherie, fraudă, hoție.[1]

MALVERSÁȚIE s.f. (Rar) Delapidare, deturnare de bani publici. [Var. malversațiune s.f. / cf. fr. malversation, it. malversazione].

MALVERSAȚIÚNE s.f. v. malversație.

MALVERSÁȚIE s. f. delapidare; fraudă. (< fr. malversation)

*malversațiúne f. (fr. malversation, d. malverser, a delapida banĭ publicĭ, d. lat. maleversari, a se afla prost. V. vărs, învîrtesc). Barb. Delapidare, deturnare, mîncătorie de banĭ publicĭ. – Și -áție.

malversație s. v. DELAPIDARE. ESCROCHERIE. FRAUDĂ. HOȚIE.