Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru maltratare

MALTRAT├ü, maltratez, vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu asprime, a-i provoca dureri fizice sau morale; a chinui, a brutaliza. ÔÇô Din fr. maltraiter, it. maltrattare.[1]
MALTRAT├üRE, maltrat─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a maltrata ╚Öi rezultatul ei; brutalizare. ÔÇô V. maltrata.
MALTRAT├ü, maltratez, vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu asprime, a-i provoca dureri fizice sau morale; a chinui, a brutaliza. ÔÇô Din fr. maltraiter, it. maltrattare.
MALTRAT├üRE, maltrat─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a maltrata ╚Öi rezultatul ei; brutalizare. ÔÇô V. maltrata.
MALTRAT├ü, maltratez, vb. I. Tranz. A supune pe cineva la dureri fizice sau morale, a se purta r─âu cu cineva; a chinui, a brutaliza. Emil ├«l maltrateaz─â c├«nd lipsesc eu. C. PETRESCU, ├Ä. II 247. N-am fost destul de maltratat de limba ╚Öi de mina cutez─âtorului acestuia, ca s─â m─â mai apuc acum s─â m─â espun ╚Öi ╚Ťintei pistolului s─âu? NEGRUZZI, S. I 211. ÔŚŐ Fig. Sensibilitatea fireasc─â i-e maltratat─â ├«n c─âsnicia asta ├«n fiece moment. REBREANU, R. I 230.
MALTRAT├üRE, maltrat─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a maltrata ╚Öi rezultatul ei; purtare nemiloas─â, tratament r─âu, aspru; brutalitate. Pentru maltratare ├«ns─â, ce repara╚Ťie a╚Ö mai fi c─âutat? CARAGIALE, O. VII 229. ├«n zadar am cerut s─â mi se spuie motivul unei asemeni maltrat─âri. RUSSO, S. 200.
maltratá (a ~) vb., ind. prez. 3 maltrateáză
maltratáre s. f., g.-d. art. maltratắrii; pl. maltratắri
maltrat├í vb., ind. prez. 1 sg. maltrat├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. maltrate├íz─â
maltratáre s. f., g.-d. art. maltratării; pl. maltratări
MALTRAT├ü vb. a brusca, a brutaliza, (livr.) a molesta, (├«nv.) a maltratarisi. (├Ä╚Öi ~ so╚Ťia.)
MALTRATÁRE s. bruscare, brutalizare, (livr.) molestare. (~ unei persoane.)
A maltrata Ôëá a menaja
MALTRAT├ü vb. I. tr. A bate, a lovi; a trata pe cineva cu violen╚Ť─â; a chinui, a brutaliza. [Cf. fr. maltraiter, it. maltrattare].
MALTRAT├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a maltrata ╚Öi rezultatul ei; brutalizare. [< maltrata].
MALTRAT├ü vb. tr. a trata pe cineva cu violen╚Ť─â; a chinui, a brutaliza. (< fr. maltraiter, it. maltrattare)
A MALTRAT├ü ~├ęz tranz. 1) A trata cu brutalitate. 2) A chinui, produc├ónd dureri fizice sau morale. /<fr. maltrater, it. maltratare
maltratà v. a trata rău pe cineva, cu vorba sau cu fapta.
*maltrat├ęz v. tr. (fr. maltraiter, d. mal, r─â┼ş, ╚Öi traiter, a trata). Tratez r─â┼ş cu vorba sa┼ş cu fapta. V. strepezesc.
MALTRATA vb. a brusca, a brutaliza, (livr.) a molesta, (├«nv.) a maltratarisi. (├Ä╚Öi ~ so╚Ťia.)
MALTRATARE s. bruscare, brutalizare, (livr.) molestare. (~ unei persoane.)
maltrata, trata Dic╚Ťionarele noastre explic─â pe trata prin it. trattare, probabil dup─â exemplul dat de TDRG (numai Scriban trimite la francez─â ╚Öi italian─â). Dar maltrata nu este la TDRG, de aceea CADE ╚Öi Scriban pornesc de la fr. maltraiter, iar DLLM zice ÔÇ×dup─â fr. maltraiterÔÇŁ; mai curios este c─â ╚Öi DLR trimite ├«nt├«i la francez─â, ╚Öi numai ├«n r├«ndul al doilea la italian─â. Din francez─â vin germ. maltr├Ątieren ╚Öi tr├Ątieren, bulg. mpemupam ╚Öi mađ╗mpemupam, rus. mpemupođ▓amĐî ╚Öi mađ╗bmpemupođ▓amĐî; de ce rom├óna singur─â are ├«n tem─â un a? Mai cunoa╚Ötem ╚Öi forma tratarisi (atest─âri la Ursu), care ar ar─âta originea greceasc─â (de╚Öi nu e imposibil s─â se fi format ├«n rom├óne╚Öte de la trata, a╚Öa cum avem pe plimbarisi de la plimba). ╚śi Ursu trimite, pentru originea formei grece╚Öti ¤ä¤ü╬▒¤ä¤ä╬Ȥü¤ë la latin─â ╚Öi francez─â, nu la italian─â, cum era normal. Pare probabil c─â ├«n rom├óne╚Öte a fost ├«nt├«i tratarisi, din grece╚Öte, apoi trata, pentru care nu avem neap─ârat nevoie de italian─â, cf. regula, format dup─â regularisi. Pentru variantele tracta, tracta╚Ťie (notate de Ursu), vezi rus. mpađ║mođ▓amĐî, mpađ║mamĐćuĐĆ.

Maltratare dex online | sinonim

Maltratare definitie

Intrare: maltrata
maltrata verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: maltratare
maltratare substantiv feminin