Dicționare ale limbii române

2 intrări

16 definiții pentru majă

MÁJĂ, măji, s. f. 1. Veche unitate de măsură pentru greutăți, variind, după epoci și regiuni, între 50 și 120 de kg. 2. (Reg.) Cântar pentru greutăți mari. 3. Năvod. – Din magh. mázsa.
MÁJĂ, măji, s. f. 1. Veche unitate de măsură pentru greutăți, variind, după epoci și regiuni, între 50 de kg și 100 de ocale. 2. (Reg.) Cântar pentru greutăți mari. 3. Năvod. – Din magh. mázsa.
MÁJĂ, măji, s. f. 1. (învechit și regional) Unitate de măsură pentru greutăți mari, egală, după regiuni, cu 100 de kg sau 100 de ocale. Pe fiecare car era încărcate cîte cincisprăzece măji de sare. Sbiera, P. 167. 2. Cîntar pentru greutăți mari. 3. Căruță de transportat pește. Aveai voloace și măji multe. DELAVRANCEA, O. II 263. 4. Legătură sau pachet de foi de tablă.
MÁJĂ, măji, s. f. 1. (Înv. și reg.) Unitate de măsură pentru greutăți, egală, după regiuni, cu 50, cu 100 de kg sau cu 100 de ocale. 2. Cântar pentru greutăți mari. 3. (Înv.) Căruță de transportat pește. 4. Legătură sau pachet de foi de tablă. – Magh. mázsa.
májă (înv., reg.) s. f., art. mája, g.-d. art. mắjii; pl. măji
májă s. f., art. mája, g.-d. art. măjii; pl. măji
MÁJĂ s. v. năvod.
MÁJĂ s. v. basculă, decimal, zecimal.
máje (mắji), s. f. – Chintal. – Var. majă. Mag. mázsa (Cihac, II, 513; Tiktin; Gáldi, Dict., 94), cf. sb., cr. maža. Varianta, pur ortografică, este înv.Der. măjar (var. Mold. măjer), s. m. (pescar, vînzător de pește), al cărui semantism nu este clar (probabil se aplica numai angrosiștilor, care vindeau pește cu chintalele); măjerie, s. f. (pescărie); măjerit, s. n. (contribuție care se plătea pentru negoțul de pește, în București și Galați); măji, vb. (Trans., a cîntări).
majă f. Tr. cântar (o sută oca), în special de sare. [Ung. MÁSZA, cântar].
májă f., pl. măjĭ (ung. mázsa, cantar, balanță [mázsálni, a cîntări], de unde și sîrb. rut. maža). O veche măsură de greutate egală cu vre-o sută de ocale și care, în urmă, se întrebuința maĭ ales la pescăriĭ. (De aceĭa și Petru Rareș, în legendă, e numit „măjar”. Iorga, Negoț. 228). Azĭ. Trans. Buc. O sută de funțĭ orĭ și de kg.: o majă de sare (BSG. 1937, 88). Est. O legătură de maĭ multe table de tinichea. V. cantar.
MA s. (PESCUIT) năvod, (reg.) matulă, motorugă, plăvală.
ma s. v. BASCULĂ. DECIMAL. ZECIMAL.
májă, măji, s.f. – (reg.) Unitate de măsură pentru greutăți echivalentă cu 100 kg. (Atestat 1413). – Din magh. mázsa „chintal” (Șăineanu, Scriban; Cihac, Tiktin, Galdi, cf. DER; DLRM, DEX, MDA).
májă, măji, s.f. – Unitate de măsură pentru greutăți echivalentă cu 100 kg. – Din magh. mázsa „chintal”.
MAJĂ subst. 1. Maja b., ard. (BA ung. 36). 2. Maje, V., 1643 (Isp II1). 3. Măjer, V. (Buc).

Majă dex online | sinonim

Majă definitie

Intrare: majă
majă substantiv feminin
Intrare: Majă
Majă