Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru maior

MAI├ôR, maiori, s. m. Grad ├«n ierarhia ofi╚Ťerilor, superior celui de c─âpitan ╚Öi inferior celui de locotenent-colonel; ofi╚Ťer care are acest grad. ÔÇô Din rus. ma─şor, germ. Major.
MAI├ôR, maiori, s. m. Grad ├«n ierarhia ofi╚Ťerilor, superior celui de c─âpitan ╚Öi inferior celui de locotenent-colonel; ofi╚Ťer care are acest grad. ÔÇô Din rus. ma─şor, germ. Major.
MAI├ôR, maiori, s. m. Grad ├«n armat─â, imediat superior gradului de c─âpitan; ofi╚Ťer av├«nd acest grad. Maiorul nu lua seam─â la acestea, C. PETRESCU, ├Ä. II 131. ÔŚŐ General maior v. general.
generál-maiór s. m., pl. generáli-maióri; abr. gen.-mr.
mai├│r s. m., pl. mai├│ri; abr. mr.
generál-maiór s. m. (sil. -ior), pl. generáli-maióri
mai├│r s. m. (sil. -ior), pl. mai├│ri
MAI├ôR s.m. Grad militar imediat superior gradului de c─âpitan; ofi╚Ťer care are acest grad. [Cf. rus. maior, germ. Major].
MAIÓR s. m. grad militar imediat superior celui de căpitan. (< rus. maior, germ. Major)
mai├│r (mai├│ri), s. m. ÔÇô Ofi╚Ťer superior. Germ. Major, ├«n parte prin intermediul rus. maior, cf. major. ÔÇô Der. maiorie, s. f. (grad de maior); maioreas─â, s. f. (nevasta maiorului).
MAI├ôR maiori m. Ofi╚Ťer cu grad superior celui de c─âpitan ╚Öi inferior celui de locotenent-colonel. /<rus. maior, germ. Major
maior m. ofi╚Ťer superior care comand─â un batalion (├«n infanterie), un divizion (├«n cavalerie sau artilerie). [Rus. ╚Öi nem╚Ť. MAIOR]. V. Stat.
Maior (Petru) m. c─âlug─âr ╚Öi ├«nv─â╚Ťat rom├ón din Ardeal, autorul Istoriei pentru ├«nceputul Rom├ónilor ├«n Dacia (1812) ╚Öi al Lexiconului ├«n patru limbi (1825), tip─ârit la Buda (1753-1821).
*ma─ş├│r m. (fr. major, d. lat. m├íjor, maj├│ris, ma─ş mare; rus. ma─ş├│r. V. major). Ofi╚Ťer superior de gradu cel ma─ş mic ╚Öi ├«ns─ârcinat cu detaliile serviciulu─ş ╚Öi cu administra╚Ťiunea ╚Öi cu comanda unu─ş batalion sa┼ş divizion.
MAIOR, Augustin (1882-1964, n. Reghin), fizician rom├ón. Prof. univ. la Cluj. Contribu╚Ťii ├«n fizica teoretic─â (teoria relativit─â╚Ťii, a gravita╚Ťiei, termodinamic─â). Creator al telefoniei multiple (ÔÇ×Telegrafie, telefonie multipl─â cu ├«nalt─â frecven╚Ť─âÔÇŁ).
MAIOR, George (1855-1927, n. ╚śercaia, jud. Bra╚Öov), agronom rom├ón. Prof. univ. la Bucure╚Öti. Contribu╚Ťii ├«n domeniul agriculturii generale, Contribu╚Ťii ├«n domeniul agriculturii generale, fitotehniei ╚Öi economiei agrare (ÔÇ×Manual complet de agricultur─âÔÇŁ).
MAIOR, Grigore (1715-1785, n. sat S─âr─âuad, jud. Satu Mare), prelat rom├ón. Episcop unit cu F─âg─âra╚Ö (1772-1782). Lupt─âtor pentru emanciparea social─â ╚Öi na╚Ťional─â a rom├ónilor din Transilvania. Contribu╚Ťie important─â la organizarea ├«nv─â╚Ť─âm├óntului s─âtesc ├«n limba rom├ón─â ╚Öi a ╚Öcolilor din Blaj.
MAIOR, Liviu (n. 1940, Beclean), istoric ╚Öi om politic rom├ón. Prof. univ. la Cluj-Napoca ╚Öi Bucure╚Öti. Specialist ├«n istoria modern─â a Rom├óniei (ÔÇ×Mi╚Öcarea na╚Ťional─â rom├óneasc─â din TransilvaniaÔÇŁ, ÔÇ×Memorandul. Filosofia politico-istoric─â a peti╚Ťionarismului rom├ónescÔÇŁ, ÔÇ×1848-1849. Rom├óni ╚Öi unguri ├«n revolu╚ŤieÔÇŁ). Ministru al ├Änv─â╚Ť─âm├óntului (1992-1996).
MAIOR, Petru (c. 1761-1821, n. sat C─âu╚Öu de C├ómpie, jud. Mure╚Ö), istoric ╚Öi filolog rom├ón. Reprezentant de frunte al ╚ścolii Ardelene. Studii la T├órgu Mure╚Ö, Sibiu, Blaj, la Colegiul ÔÇ×De propagande fideÔÇŁ din Roma ╚Öi Viena. Lucr─ârile sale (ÔÇ×Istoria pentru ├«nceputurile rom├ónilor ├«n DaciaÔÇŁ cu studiile anex─â: ÔÇ×Diserta╚Ťie pentru ├«nceputul limbei rom├óne╚ÖtiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Diserta╚Ťie pentru literatura cea veche a rom├ónilorÔÇŁ, precum ╚Öi ÔÇ×Orthografia romana sine latino-valachicaÔÇŁ cu studiul anex─â ÔÇ×Dialog ├«ntre nepot ╚Öi unchi pentru ├«nceputul limbei rom├óneÔÇŁ) sus╚Ťin originea pur roman─â a poporului rom├ón, unitatea ╚Öi continuitatea lui ├«n Dacia. Remarc─â, spre deosebire de S. Micu ╚Öi Gh. ╚śincai, c─â limba rom├ón─â este continuatoarea latinei populare. Succesor al lui S. Micu la elaborarea Lexiconului de la Buda. Adversar al catolicismului de pe pozi╚Ťii iluministe (ÔÇ×ProcanonÔÇŁ). Lupt─âtor pentru emanciparea na╚Ťional─â a rom├ónilor din Transilvania, a participat la redactarea memoriului ÔÇ×Supplex Libellus ValachorumÔÇŁ.
MAIOR lat. Maior. 1. Mairu, (Sd XXII); de regul─â ├«ns─â ├«n Ardeal numele Maiorescu este latinizarea lui M─âier < germ. Mayer ÔÇ×locuitor de suburbieÔÇŁ. 2. Maierul, N. (Ard II 59).
a avea învoire de la maiorul Gărdescu expr. (mil.) a fugi din cazarmă sărind peste gard.

Maior dex online | sinonim

Maior definitie

Intrare: maior
maior substantiv masculin
  • silabisire: -ior
Intrare: Maior
Maior
Intrare: general-maior
general-maior substantiv masculin