Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru mahram─â

MAHRÁMĂ s. f. v. maramă.
MAR├üM─é, marame, s. f. F├ó╚Öie lung─â de voal fin, cu care ├«╚Öi acoper─â capul femeile de la ╚Ťar─â c├ónd se ├«mbrac─â ├«n costum na╚Ťional (l─âs├ónd capetele s─â at├órne p├ón─â aproape de p─âm├ónt); ╚Ötergar (2). [Var.: mahr├ím─â s. f.] ÔÇô Din tc. mahrama.
MAHRÁMĂ s. f. v. maramă.
MAR├üM─é, marame, s. f. F├ó╚Öie lung─â de voal fin, cu care ├«╚Öi acoper─â capul femeile de la ╚Ťar─â c├ónd se ├«mbrac─â ├«n costum na╚Ťional (l─âs├ónd capetele s─â at├órne p├ón─â aproape de p─âm├ónt); ╚Ötergar (2). [Var.: mahr├ím─â s. f.] ÔÇô Din tc. mahrama.
MAHRÁMĂ s. f. v. maramă.
MAR├üM─é, marame, s. f. V─âl de p├«nz─â foarte sub╚Ťire, de bumbac sau de borangic (brodat), cu care se ├«mbrobodesc femeile de la ╚Ťar─â, l─âs├«ndu-i capetele s─â at├«rne pe spate, p├«n─â aproape de p─âm├«nt. V. n─âfram─â. O feti╚Öcan─â cu marama alb─â culegea mure t├«rzii din rugii ├«nflori╚Ťi a doua oar─â. C. PETRESCU, S. 228. ├Ä╚Öi acoperi fa╚Ťa cu marama muiat─â ├«n lacrime. DELAVRANCEA, S. 174. O maram─â alb─â cu aur sem─ânat─â ├«i ├«nv─âluie╚Öte p─âru-i r─âsf─â╚Ťat. BOLINTINEANU, O. 51. ÔŚŐ Fig. Copacii somnoro╚Öi ne cheam─â S-acopere iubirea noastr─â Sub parfumata lor maram─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 80. Ea ridic─â somnoroas─â lunga genelor maram─â. EMINESCU, O. I 84. ÔÖŽ P├«nz─â de bumbac sau de c├«nep─â, folosit─â ca prosop sau ca batist─â. Cu ╚Ťesala-l ╚Ťes─âla Cu marama C─â-l ╚Ötergea. TEODORESCU, P. P. 534. ÔÇô Variant─â: mahr├ím─â (TEODORESCU, P. P. 16) s. f.
MAHRÁMĂ s. f. v. maramă.
marámă s. f., g.-d. art. marámei; pl. maráme
marámă s. f., g.-d. art. marámei; pl. maráme
MARÁMĂ s. năframă, (reg.) șervet, (Transilv.) pinten, (Transilv., Maram. și Bucov.) pânzătură, (Maram.) șirincă. (Purta pe cap o ~.)
mar├ím─â (mar├íme), s. f. ÔÇô V─âl. ÔÇô Var. mahram─â, n─âfram─â. Tc. (arab.) mahrama (Miklosich, T├╝rk. Elem., II, 121; ╚śeineanu, II, 248; Berneker, II, 5; Lokotsch 1361), cf. ngr. ╬╝╬▒¤ç¤ü╬▒╬╝߿¤é, alb. maram, bg., sb. marama, pol. machram. Pentru var., cf. sb. maframa.
MAR├üM─é ~e f. Broboad─â din ╚Ťes─âtur─â fin─â de borangic, fiind parte component─â a costumului na╚Ťional femeiesc. [G.-D. maramei] /<turc. mahrama
mar├ím─â, mar├íme, s.f. (pop.) 1. f├ó╚Öie lung─â de voal fin (borangic), cu franjuri la capete, cu care ├«╚Öi acoper─â capul femeile de la ╚Ťar─â. 2. (├«nv.) ╚Ötergar. 3. broboad─â sub╚Ťire de mireas─â. 4. v─âl. 5. (la pl. art.) hor─â la cununie.
mahramă f. V. maramă: o mahramă roșie ISP.
maram─â f. 1. ╚Ötergar. ├Än genere: o maram─â de ╚Üarigrad OD. cu ╚Ťesala ├«l ╚Ťes─âla, cu marama c─â-l ╚Ötergea POP.; 2. f─â╚Öie lung─â de p├ónz─â, din bumbac sau borangic, ├«mpodobit─â la margini cu flori colorate: ╚Ť─ârancele poart─â marama dela prima zi de c─âsnicie; 3. broboad─â elegant─â de mireas─â (a-╚Öi pune marama, a se m─ârita): ├«i lu─â inelul din degetul cel mic ╚Öi marama de pe fa╚Ť─â ISP.; 4. ├«n special, broboad─â d─âruit─â de mireas─â tinerilor nunta╚Öi, vornicilor ╚Öi de soacr─â mirelui; 5. (poetic) v─âl: ea ridic─â somnoroas─â lunga genelor maram─â EM.; 6. pl. hor─â ce se joac─â la cununie (se joac─â cu m─âr├ómi c├ónd; se duce copaciul ├«naintea miresei). [Turc. MAHRAMA, de unde varianta Munt. mahram─â (redus─â la maram─â), arhaic m─âfr─âm─â (disimilat─â Mold. ├«n n─âfram─â)]. V. n─âfram─â.
mahrámă, V. maramă.
mar├ím─â (Munt.), mahr├ím─â ╚Öi mafr├ím─â (vech─ş), nafr├ím─â ╚Öi n─âfr├ím─â (Mold. Trans.) f., pl. e ╚Öi ─â...─âm─ş (turc. ar. mahram├í, basma de buzunar, de unde ╚Öi ngr. mahram├ís, v─âl feme─şesc; bg. mahram├í, maram├í, rut. bahr├íma, rus. bahram├í. Cp. cu cataram─â). Basma ma─ş mare, ╚Ötergar or─ş broboad─â sup╚Ťire. La ╚Ťar─â, broboad─â de mireas─â ╚Öi basma de mire or─ş de vornicel. Fig. Poet. V─âl de mireas─â. A-╚Ť─ş pune marama, a te m─ârita. Pl. Hora de dup─â cununie ╚Öi melodia e─ş, numit─â ╚Öi nuneasca. ÔÇô ╚śi m─âr-, vech─ş m─âhr-. ├Än Olt. ╚Öi hram─â.
MARAMĂ s. năframă, (reg.) șervet, (Transilv.) pinten, (Transilv., Maram. și Bucov.) pînzătură, (Maram.) șirincă. (Purta pe cap o ~.)
MARÁMĂ (< tc.) s. f. Țesătură dreptunghiulară de borangic alb sau gălbui-crem (lungă de 3-5 m și lată de c. 0.5 m), împodobită cu motive geometrice sau florale, uneori colorate; piesă componentă a costumului popular din Oltenia și Muntenia, cu care femeile își înfășoară capul, lăsând marginile să atârne până aproape de pământ.

Mahram─â dex online | sinonim

Mahram─â definitie

Intrare: maram─â
maram─â substantiv feminin
mahram─â