Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru magnolie

MAGN├ôLIE, magnolii, s. f. Nume dat unor arbori exotici cu flori frumoase, mari, albe sau ro╚Öii, pl─âcut mirositoare, ale c─âror frunze sunt (la unele specii) ├«ntotdeauna verzi, cultiva╚Ťi ca plante decorative (Magnolia). ÔÇô Din germ. Magnolie, fr., it. magnolia.
MAGN├ôLIE, magnolii, s. f. Nume dat unor arbori exotici cu flori frumoase, mari, albe sau ro╚Öii, pl─âcut mirositoare, ale c─âror frunze sunt (la unele specii) ├«ntotdeauna verzi, cultiva╚Ťi ca plante decorative (Magnolia). [Pr.: -li-e] ÔÇô Din germ. Magnolie, fr., it. magnolia.
MAGNÓLIE, magnolii, s. f. Arbust (sau arbore) originar din Asia sau din America de Nord, cu frunzele (la unele specii) totdeauna verzi, cu flori mari, frumos mirositoare, cultivat și la noi ca plantă decorativă (Magnolia). În aerul cald, floarea grea a magnoliei își împrăștia mireasma. BOGZA, M. S. 117.
magn├│lie (-li-e) s. f., art. magn├│lia (-li-a), g.-d. art. magn├│liei; pl. magn├│lii, art. magn├│liile (-li-i-)
magn├│lie s. f. (sil. -li-e), art. magn├│lia (sil. -li-a), g.-d. art. magn├│liei; pl. magn├│lii, art. magn├│liile (sil. -li-i-)
MAGN├ôLIE s.f. Arbust originar din Asia ╚Öi din America, cu flori mari, frumoase ╚Öi cu miros foarte pl─âcut, cultivat ca plant─â de ornament. [Gen. -iei. / < germ. Magnolle, fr., it. magnolia, cf. Magnol ÔÇô botanist francez].
MAGNÓLIE s. f. arbore exotic, originar din Asia și din America, cu flori mari, frumoase și cu miros foarte plăcut, cultivat ca plantă de ornament. (< germ. Magnolie, fr. magnolia)
MAGNÓLIE ~i f. Arbore exotic cu frunze strălucitoare, alterne, cu flori mari, mirositoare, cultivat ca plantă decorativă. /<germ. Magnolie, fr., it. magnolia
magnolie f. arbore frumos din America cu frunze totdeauna verzi și cu flori admirabile.
*magn├│lie f. (d. latina botani╚Ötilor magn├│lia, d. Petru Magnol, Francez, celebru botanist [1638-1715]). Bot. Un frumos arbore originar din Asia ╚Öi America, cu mar─ş frunze alterne de un verde ├«nchis str─âlucitor, groase ╚Öi aromatice ╚Öi cu flor─ş mar─ş albe care seam─ân─â a crin─ş ╚Öi au un miros suav. V. badian─â.
MAGN├ôLIE (< germ.; fr. {i}; {s} n. pr. Magnol, medic ╚Öi botanist francez 1638-1715) s. f. Denumire dat─â unor specii de arbori exotici din genul Magnolia. Majoritatea sunt originare din Extremul Orient ╚Öi S Americii de Sud ╚Öi sunt cultivate ca plante decorative, datorit─â florilor mari ╚Öi frumos colorate. Rezistente la ger ╚Öi ├«nghe╚Ťuri, dar ╚Öi la secet─â ╚Öi temperaturi ridicate. ├Än Rom├ónia au fost introduse ├«n parcuri ╚Öi gr─âdini. Lemnul este folosit pentru lambriuri ╚Öi ├«n t├ómpl─âria artistic─â.
MAGNOLIA L., MAGNOLIE, fam. Magno- liaceae. Gen originar din Asia, America de N ╚Öi Central─â, cca 77 specii, arbori sau arbu╚Öti. Flori (cca 12 foliole, mare num─âr de stamine ╚Öi stile) mari, solitare, hermafrodite, albe, roz, purpur, alb─âstrui sau verzi-g─âlbui, terminale. Fruct compus, ├«n form─â de con. Frunze simple cu marginea ├«ntreag─â sau rar-lobat─â, acute, scurt-pe╚Ťiolate, alterne, caduce sau persistente.

Magnolie dex online | sinonim

Magnolie definitie

Intrare: magnolie
magnolie substantiv feminin
  • silabisire: -li-e