Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru magnezit─â

MAGNEZ├ŹT s. n. Carbonat natural de magneziu, de culoare alb─â-g─âlbuie sau brun─â, folosit ├«n industrie. [Var.: magnez├şt─â s. f.] ÔÇô Din fr. magn├ęsite.
MAGNEZ├ŹT─é s. f. v. magnezit.
MAGNEZ├ŹT s. n. Carbonat natural de magneziu, de culoare alb─â-g─âlbuie sau brun─â, folosit ├«n industrie. [Var.: magnez├şt─â s. f.] ÔÇô Din fr. magn├ęsite.
MAGNEZ├ŹT─é s. f. v. magnezit.
MAGNEZ├ŹT s. n. Mineral foarte dur, de culoare alb─â- g─âlbuie sau brun─â, care cristalizeaz─â ├«n sistemul romboedric; serve╚Öte ca materie ceramic─â pentru unele produse refractare, la fabricarea unor varuri, a unor lian╚Ťi etc. Variant─â: magnez├şt─â (CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 112, 6/1) s. f.
MAGNEZ├ŹT─é s. f. v. magnezit.
MANGANEZ├ŹT s. n. Oxid de mangan, natural ori cristalizat ├«n sistemul cubic.
magnez├şt s. n.
magnez├şt s. n.[1]
MAGNEZ├ŹT s. (MIN.) (pop.) spum─â-de-mare.[1]
MAGNEZ├ŹT s.n. Carbonat natural de magneziu. [Var. magnezit─â s.f. / < fr. magn├ęsite].
MAGNEZ├ŹT─é s.f. v. magnezit.
MAGNEZ├ŹT s. n. carbonat natural de magneziu, pentru c─âr─âmizi refractare, izolatoare electrice etc.; giobertit. (< fr. magn├ęsite)
MAGNEZ├ŹT n. Silicat natural de magneziu, de culoare alb─â-g─âlbuie sau brun─â, cu luciu sticlos, solubil ├«n acizi, folosit ├«n industria materialelor de construc╚Ťie. /<fr. magn├ęsite[1]
*magnez├şt─â f., pl. e (d. magnezie). Min. O substan╚Ť─â poroas─â v─âroas─â g─âlbu─şe care e un silicat natural idratat de magnezie (pop. spum─â de mare).
MAGNEZIT s. (MIN.) (pop.) spum─â-de-mare.
MAGNEZ├ŹT (MAGNEZ├ŹT─é) s. f. (< fr. {i}) s. n. Carbonat natural de magneziu, care cristalizeaz─â ├«n sistemul romboedric; apare ├«n mase gr─âun╚Ťoase, compacte, de culoare alb─â-cenu╚Öie; este un mineral refractar, utilizat ├«n metalurgie, industria cimentului, electrotehnic─â, alimentar─â, a cauciucului etc.

Magnezit─â dex online | sinonim

Magnezit─â definitie

Intrare: magnezit
magnezit─â
magnezit substantiv neutru