magnetochimíe s. f., art. magnetochimía, g.-d. magnetochimíi, art. magnetochimíei

magnetochimíe s. f. chimie

MAGNETOCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care studiază relațiile dintre structura moleculară a substanțelor și proprietățile lor magnetice. [Gen. -iei. / cf. fr. magnétochimie].

MAGNETOCHIMÍE s. f. ramură a chimiei care studiază proprietățile magnetice ale corpurilor chimice. (< fr. magnétochimie)