Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru magnetizator

MAGNETIZAT├ôR, -O├üRE, magnetizatori, -oare, adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care poate s─â transmit─â magnetism. ÔÇô Magnetiza + suf. -tor (dup─â fr. magn├ętiseur).[1]
MAGNETIZAT├ôR, -O├üRE, magnetizatori, -oare, adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care poate s─â transmit─â magnetism. ÔÇô Magnetiza + suf. -tor (dup─â fr. magn├ętiseur).
magnetizatór adj. m., pl. magnetizatóri; f. sg. și pl. magnetizatoáre
magnetizatór s. n., pl. magnetizatoáre
MAGNETIZAT├ôR, -O├üRE adj. Care magnetizeaz─â, care produce magnetizarea. // s.m. Persoan─â care magnetizeaz─â (2) [├«n DN], care practic─â magnetismul animal. [Dup─â fr. magn├ętiseur].
MAGNETIZAT├ôR, -O├üRE I. adj. care magnetizeaz─â. II. s. m. persoan─â care magnetizeaz─â (1), care practic─â magnetismul animal. (dup─â fr. magn├ętiseur)
magnetizator m. cel de magnetizeaz─â.
*magnetizatór, -oáre s. Care magnetizează (ipnotizează).

Magnetizator dex online | sinonim

Magnetizator definitie

Intrare: magnetizator
magnetizator adjectiv substantiv neutru